VIDEO: FILMARE AERIANĂ de la locul ACCIDENTULUI AVIATIC din Apuseni: Ce au văzut pasagerii în momentul în care s-au prăbușit

Într-un moment cu condiții meteorologice identice cu cele de luni după-amiază, când avionul pilotat de Adrian Iovan a fost nevoit să aterizeze forțat pe vârful Petreasa, între brazi, Alba24.ro a filmat zona de la înălțime, pentru a putea arăta exact ceea ce au văzut pasagerii avionului în momentul în care acesta s-a prăbușit.

Pe vârful Petreasa, timp de aproximativ trei ore, un echipaj de pompieri, alături de reprezentanți de la Autoritatea Aeronautică Civilă și de o mulțime de localnici, au acționat împreună, miercuri, pentru a putea ridica epava avionului.

Cu foarfeci, drujbe și alte echipamente electrice, alimentate de un generator de curent, aceștia au tăiat avionul în bucăți și l-au transportat cu tractorul unui localnic, mai jos, într-un luminiș.

De acolo, a fost dus şi depozitat peste noapte la târgul de animale din comuna Horea, sub paza strictă a jandarmilor. Joi, în jurul amiezii, epava va fi încărcată într-un camion şi transportată la autoritatea aeronautică, pentru continuarea anchetei.

Publicitate

Astfel, şi de data aceasta autorităţile au apelat la localnici. Pentru a putea coborî avionul de pe munte, s-a folosit un tractor vechi cu remorcă, al unui om din zonă, utilaj care la un moment dat s-a şi defectat, potrivit unor martori.

De asemenea, ar putea fi pus sub semnul întrebării modul în care epava a fost dezmembrată şi apoi trasă pe zăpadă până la utilaj, cu alte cuvinte dacă această procedură nu a distrus unele echipamente ce ar fi putut ajuta în investigaţie. Autorităţile de anchetă au transmis însă că au ridicat probele necesare înainte ca avionul să fie scos din pădure.

De asemenea, inspectori ai Centrului de Investigaţii şi Analiză din subordinea Ministerului Transporturilor au ridicat dispozitivul ELT, cel cu ajutorul căruia ar fi trebuit să fie localizat avionul. Reamintim că zilele trecute pilotul Valentin Ialomiţianu, cel care zburase exact cu acest avion cu puţin timp înaintea tragediei, a dezvăluit că reprezentanţi ai Romatsa au sunat la şcoala de aviaţie (proprietarul aeronavei) să oprească ELT-ul pentru că îi deranja în cască.

Potrivit acestuia, Romatsa nu ar avea aparat care să monitorizeze semnalul emis de ELT şi că se bazau că un centru special de la Moscova va recepţiona prin satelit şi le va transmite coordonatele, lucru ce, se pare, nu s-a întâmplat.

Mai mult, un pilot de cursă Tarom ar fi răspuns unui apel de la Romatsa - care ar fi solicitat avioanelor de pasageri din zonă să coboare pe cât posibil şi să localizeze vizual aeronava prăbuşită - însă nu a putut ajuta, pentru că nu-i ajungea carburantul până la destinaţie (potrivit protv.ro.)

Avionul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă implicat în accidentul din Apuseni este asigurat la Omniasig. Suma asigurată în caz deces şi invaliditate totală permanentă este de 287.500 euro pentru piloţi şi pasageri.

Aceasta de împarte la numărul persoanelor prezente la bordul aeronavei la momentul accidentului. Daunele provocate terţilor de prăbuşirea aeronavei sunt acoperite de Omniasig până la suma maximă de 8,05 milioane de euro.

Marți și miercuri, la locul accidentului au fost prezenți procurori și  inspectori criminaliști, pentru a cerceta urmele și a încerca să determine cauzele exacte ale prăbușirii avionului.

Joi, în jurul orei 13.30, reprezentanţii Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) se aflau la Horea, pentru a superviza încărcarea epavei într-un camion pentru a ajunge la Bucureşti, unde va continua ancheta. Preşedintele comisiei de specialitate, investigatorul de accidente de aviaţie de la CIAS, Sorin Cimpoieru, a spus că sunt luate în considerare mai multe cauze ce ar fi putut cauza accidentul, una dintre acestea fiind condiţiile meteo de ceaţă şi temperatura aerului, ce a dus la modificarea parametrilor aerodinamici ale aparatului (formarea gheţii).

A precizat că au fost sigilate elementele din aeronavă, pentru expertiză, că au fost ridicate de la locul accidentului absolut tot, inclusiv parbrizul ce a fost proiectat la o distanţă de mai mulţi metri. „Zona era foarte accidentată, nu se putea ajunge cu absolut nimic. Cu ajutorul unor oameni care au înţeles ce se întâmplă, am reuşit să degajăm zona”, a declarat Cimpoieru pentru Antena3.

Potrivit aceleiaşi surse, emiţătorul ELT a fost sigilat, la fel ca şi cele două antene pe frecvenţe diferite şi celelalte componente de sistem (cablaj, cablaj, staţie, microfon, difuzor). Acestea se aflau în stare de funcţionare la momentul în care reprezentantul CIAS le-a decuplat, înainte să fie coborâtă epava de pe munte.

Una dintre antene era ruptă (ce transmitea pe frecvenţa de 406 MHz, însă expertul nu ştia momentul în care aceasta a fost avariată. Cimpoieru a mai spus că reprezentantul ISU care a ajuns la locul accidentului în noaptea de luni spre marţi, a decuplat sistemul electric de pe epavă, însă nu a ştiut că dispozitivul avea şi baterie internă şi astfel rămâne în avertizare.

ELT-ul „emite semnale de avertizare ce sunt primite de aeronavele aflate în zbor şi de o staţie terestră ce nu este în România”, a menţionat Cimpoieru, pentru aceeaşi sursă.

Vedeţi în VIDEO de mai jos cum a fost coborâtă aeronava de pe munte.

Vă prezentăm comunicatul de presă emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia miercuri, la ora 16.00:

„Procurori ai Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au dispus azi (miercuri n.r.) începerea urmăririi penale in rem (în considerarea faptei comise, influenţând răspunderea penală a tuturor celor care au participat într-o calitate sau alta la comiterea ei n.r.) în cauza privind accidentul aviatic din data de 20.01.2014, pentru următoarele infracţiuni:

- încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîndeplinirea lor, dacă fapta este de natură să pună în pericol siguranţa zborului, faptă prev. şi ped. de art. 98 rap. la art. 110 din OG nr. 29/1997 privind Codul aerian.

- vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 al. 2, 4 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. b C. pen.

Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului. Pe măsura derulării cercetărilor vom informa opinia publică. Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”.

Spiritul de afaceri al moților a rămas treaz și în situație de criză

Pe tot parcursul zilei de miercuri, în centrul comunei Horea a fost prezentă o mulțime de jurnaliști, dornici de a analiza situația și a transmite detalii de la locul accidentului. Se pare că acesta a fost prilejul perfect pentru localnici de a profita de pe prezența acestora și a „porni” o nouă afacere în zonă. Astfel, contra sumei de 100 lei, localnicii se ofereau să îi transporte pe jurnaliști aproape de locul accidentului, pe un drum extrem de dificil, până la aproximativ 1 kilometru de vârful pe care a căzut avionul, de unde aceștia erau nevoiți să urce pe jos.

Foto-  Video aerian: Cătălin Cădan & Florin Corcoz

Vedeți mai jos câteva imagini de la locul accidentului: