Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Ajutor de la stat de până la 55.000 de euro pentru IMM-uri. Condiţii pentru finanţare. Proiect aflat în dezbatere publică


Publicat

IMMProcedura este inclusă într-un nou program de finanțare a intreprindrilor mici și mijlocii, destinat microindustrializării şi a fost pusă în dezbatere publică din 7 ianuarie. Bugetul total al programului este de 60,89 milioane de lei (peste 13 milioane de euro), iar potenţiali beneficiari sunt cel puțin 244 de microintreprinderi.

Programul naţional multianual de microindustrializare este un program de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii în sectoare prioritare, implementat de către Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri (MECRMA), prin structura guvernamentală din domeniul sprijinirii înfiinţării şi dezvoltării IMM, se arată în proiect.

Procedura instituie o schemă de ajutor de minimis, acordarea finanţărilor fiind posibilă cu respectarea unor criterii.

Bugetul alocat schemei de minimis pentru anul bugetar 2016 este de 60.890.000 lei şi se estimează acordarea de ajutor de minimis unui număr de minim 244 de beneficiari.

Prin Program se finanţează implementarea Planurilor de Afaceri, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, în următoarele condiţii:

Alocaţie Financiară Nerambursabilă – maxim 90% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 250.000 lei/beneficiar;

Contribuţie proprie – minim 10% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului. Astfel, beneficiarul trebuie să vină cu minimum 27.800 de lei (6.150 de euro), astfel încât investiția totală prin program să ajungă la cel puțin 277.800 de lei (61.500 de euro).

Guvernul a mărit ajutorul de minimis, anterior fiind prevăzut un ajutor financiar nerambursabil de maximumum 120.000 de lei.

Condiţii pentru beneficiari:

Microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii care au până la 249 de angajaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro sau deţin active totale de până la 43 milioane euro, echivalent în lei, cu capital social integral privat. Asociaţii, acţionarii sau administratorii care deţin mai multe societăţi pot aplica în cadrul programului doar o singură societate.

Trebuie să aibă el mult 5 ani de la înregistrare la Registrul Comerţului la data deschiderii aplicaţiei electronice de înscriere a planului de afaceri.

Nu trebuie să aibă datorii la bugetul general consolidat şi la bugetele locale, atât pentru sediul social, cât şi pentru toate punctele de lucru; Solicitanţii care au datorii eşalonate nu sunt eligibili pentru a accesa Programul.

Trebuie să reinvestească anual minim 30% din profit pe o perioadă de 3 ani începând cu anul următor primirii alocaţiei financiare nerambursabile.

Trebuie să angajeze până la depunerea decontului minim 2 salariaţi pe perioadă nedeterminată şi program normal de 8 ore pe zi şi să menţină numărul de salariaţi pe perioadă nedeterminată existenţi la momentul înscrierii cumulat cu locurile de muncă nou create în cadrul programului, pe o perioadă de 3 ani începând cu anul următor primirii alocaţiei financiare nerambursabile.

Altă condiţie este să nu fi depăşit plafonul de minimis de 200.000,00 euro pe durata a trei exerciţii financiare pentru o întreprindere unică.

Coduri CAEN eligibile:

10 Industria alimentară

13 Fabricarea produselor textile

14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor

16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemnşi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite

22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice

23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

24 Industria metalurgică

25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini utilaje şi instalaţii – cu excepţia societăţilor care desfăşoară activităţi pe codurile CAEN aferente grupei 254 Fabricarea armamentului şi muniţiei

26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice

27 Fabricarea echipamentelor electrice

28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.

31 Fabricarea de mobilă

32 Alte activităţi industriale n.c.a.

Obiectul finanţării

– echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru-inclusiv software-ul aferent, necesare desfăşurării activităţilor pentru care a solicitat finanţare, cu excepţia jocurilor de noroc mecanice, electrice, electronice, meselor de biliard, instrumentelor şi automatelor muzicale;

– aparate şi instalaţii de măsură, control, reglare, cititoare pentru cod de bare, cântare electronice cu/fără printer pentru etichetare, aparate de marcat electronice fiscale;

– autoutilitare din categoria N1, N2, N3, cu excepţia vehiculelor de teren simbol G, exceptând vehiculele de transport rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, solicitate de întreprinderile care efectuează transport rutier de mărfuri în numele terţilor sau contra cost. În cazul în care întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis, pe lângă activitatea eligibilă pentru care solicită ajutor în cadrul schemei de minimis, desfăşoară şi activităţi de transport de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, nu poate utiliza ajutorul de minimis pentru achiziţionarea de mijloace de transport marfă, decât dacă se asigură, prin separarea activităţilor sau o districţie clară între costuri, că activitatea exclusă din domeniul de aplicare al schemei nu beneficiază de ajutoare de minimis;

– investiţiile în active necorporale referitoare la brevete de inventie, mărci de produse si servicii (francize[1], etichetare ecologica, licente), software pentru comerţul on-line, software-uri necesare desfăşurării activităţii pentru care se solicită finanţare;

– echipamente IT tehnică de calcul (tip PC, format din: unitate centrală, server, monitor, imprimantă / copiator / multifuncţională, inclusiv sisteme portabile, licenţe necesare desfăşurării activităţii, sisteme audio-video,etc.). Nu se pot achiziţiona mai multe echipamente IT, din fiecare tip, decât numărul total de angajaţi după implementarea investiţiei cu componentă nerambursabilă;

– achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de producţie, inclusiv din elemente prefabricate)[2]. Activele din cadrul acestei categorii nu trebuie să aibă destinaţie locativă, trebuie să fie funcţionale la locul implementării proiectului, la momentul decontului;

– achiziţionarea de bunuri prevăzute la subgrupele 3.1 mobilier, 3.2 Aparatură birotică şi 3.3 sisteme de protecţie a valorilor umane şi materiale, conform H.G. nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, cu completarile şi modificările ulterioare;

– realizarea unui site pentru prezentarea activităţii solicitantului şi a produselor sau serviciilor promovate (inclusiv cheltuieli înregistrare domeniu, fără hosting), pentru operatorii economici care nu deţin alt site şi care trebuie să fie funcţional la data depunerii cererii de eliberare a AFN, in limita maxima a 10000 lei;

– achiziţionarea de instalaţii/echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabile de energie pentru eficientizarea activităţilor pentru care a solicitat finanţare;

– achiziţionarea de instalaţii de încălzire sau climatizare aferente spaţiului de lucru sau producţie;

– cursuri de dezvoltare a abilităţilor antreprenoriale – pentru asociatul/administratorul societăţii aplicante, curs organizat de către un organism autorizat recunoscut de educaţie antreprenorială în limita a maxim 4500 lei. Furnizorii de servicii de instruire eligibili în cadrul Programului pot fi numai organizaţii furnizoare de instruire autorizate, care vor prezenta documente justificative privind calificarea persoanelor ce realizează instruirea în domeniul respectiv;

– comisionul de garantare aferent anului acordării garanţiei, datorat Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii – S.A. – I.F.N. (F.N.G.C.I.M.M.) în cazul garanţiilor acordate pentru creditele contractate de beneficiari în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate în cadrul Programului, pentru solicitanţii care utilizează credit pentru implementarea proiectului;

– consultanţă pentru întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii finanţării în cadrul prezentului program şi implementarea proiectului (nu mai mult de 4% din valoarea eligibilă la decont a proiectului, mai puţin consultanţa –   această activitate poate fi efectuată înainte de semnarea Contractului de finanţare). La aplicarea procentului nu se vor lua în calcul cheltuielile de consultanţă.

În planul de afaceri on-line trebuie justificată fiecare cheltuială în vederea demonstrării necesităţii acesteia în desfăşurarea activităţilor pentru care se accesează finanţarea. Cheltuielile privind TVA, taxe, avize, comisioane, ambalajul, transportul, punerea în funcţiune, instruirea personalului pentru utilizarea celor achiziţionate nu sunt eligibile.

Punctajul minim pentru a fi acceptat de principiu în vederea verificării administrative şi a eligibilităţii este de 50 de puncte din maxim 100 de puncte posibile.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Recensământul populaţiei şi locuinţelor programat pentru acest an, a fost amânat pentru anul 2022

Publicat

Recensământul populaţiei şi locuinţelor se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică.

Potrivit unui comunicat al INS, în 2021, atât în România, cât și în celelalte statele membre UE era programată desfăşurarea Recensământului Populației și al Locuințelor. Comisia centrală pentru organizarea recensământului din 2021 a decalat termenele de desfășurare.

„Din cauza situaţiei create de pandemia SARS-CoV-2, Comisia centrală pentru Recensământul populaţiei şi locuinţelor din România (CCRPL2021) a decis decalarea termenelor Recensământului populației și locuințelor (RPL2021), precum şi a Recensământului de probă. Termenele referitoare la prelucrarea datelor şi la diseminarea şi publicarea rezultatelor rămân nemodificate”, se arată în comunicat.

Astfel, recensământul de probă se va desfăşura în perioada 1 februarie – 31 martie 2021, iar recensământul populaţiei şi locuinţelor (RPL2021) se va desfăşura în perioada 1 februarie – 17 iulie 2022.

Conform INS, termenele referitoare la prelucrarea datelor, la diseminarea şi publicarea rezultatelor Recensământului populaţiei şi locuinţelor rămân nemodificate; iar rezultatele finale vor fi publicate în decembrie 2023, conform calendarului Eurostat.

INS anunță că acest recensământ este primul care se va desfășura preponderent online, iar fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza, completând chestionarul de recensământ după etapa de preînregistrare.

„Informațiile colectate prin intermediul chestionarelor individuale vor fi prelucrate în conformitate cu legislația în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal (Regulamentul UE nr.679/2016) și anonimizate imediat după intrarea în sistem. Datele colectate la recensământul de probă și cele rezultate după agregarea lor nu vor fi făcute publice și nici diseminate în vreun fel”, se mai arată în comunicat.

Lista recensămintelor populaţiei din România

  • Recensământul din 1859-1860
  • Recensământul general al populaţiei României din 1899 
  • Recensământul general al populaţiei din 1912
  • Recensământul general al populaţiei din 1930
  • Recensământul general al populaţiei din 1941
  • Recensământul agricol şi al populaţiei din ianuarie 1948
  • Recensământul populaţiei din  februarie 1956
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din martie 1966
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din ianuarie 1977
  • Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2002
  • Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Beneficiile extraordinare ale laptelui: 5 argumente care dovedesc faptul că este benefic pentru sănătatea ta

Publicat

Laptele este consumat de oamenii din întreaga lume, de mii de ani. Prin definiție, este un fluid bogat în nutrienți pe care mamiferele de sex feminin îl produc pentru a-și hrăni puii.

Cele mai frecvent consumate tipuri provin de la vaci, oi și capre. Oamenii din țările occidentale beau cel mai frecvent laptele de vacă.

Consumul de lapte este un subiect puternic dezbătut în lumea nutriției, așa că s-ar putea să vă întrebați dacă este sănătos sau dăunător.

Mai jos sunt 5 beneficii ale sănătății susținute de știință ale laptelui, astfel încât să puteți decide dacă este alegerea potrivită pentru dvs.

1. Laptele este plin de nutrienți

Profilul nutrițional al laptelui este impresionant. La urma urmei, este conceput pentru a hrăni complet animalele nou-născute. Doar o ceașcă (244 grame) de lapte integral de vacă conține:

Calorii: 146

Proteine: 8 grame

Grăsime: 8 grame

Calciu: 28% din DZR

Vitamina D: 24% din DZR

Riboflavină (B2): 26% din DZR

Vitamina B12: 18% din DZR

Potasiu: 10% din DZR

Fosfor: 22% din DZR

Seleniu: 13% din DZR

Laptele este o sursă excelentă de vitamine și minerale, inclusiv substanțe nutritive care sunt sub-consumate de multe populații. Oferă potasiu, B12, calciu și vitamina D, care lipsesc în multe diete.

2. Laptele este o sursă bogată de proteine

Laptele este o sursă bogată de proteine, o singură cană conținând 8 grame.

Proteinele sunt necesare pentru multe funcții vitale din corpul dumneavoastră, inclusiv creșterea și dezvoltarea, repararea celulară și reglarea sistemului imunitar.

Laptele este considerat o „proteină completă”, ceea ce înseamnă că conține toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru ca organismul dvs. să funcționeze la un nivel optim.

Există două tipuri principale de proteine ​​găsite în lapte – cazeina și proteina din zer. Ambele sunt considerate proteine ​​de înaltă calitate. Prima reprezintă majoritatea proteinelor găsite în laptele de vacă, cuprinzând 70-80% din conținutul total de proteine. Zerul reprezintă aproximativ 20%. Proteina din zer conține aminoacizii cu lanț ramificat, leucina, izoleucina și valina, care sunt toți legați de beneficiile pentru sănătate. Aminoacizii cu lanț ramificat pot fi deosebit de utili în construirea mușchilor, prevenirea pierderii musculare și furnizarea de combustibil în timpul exercițiilor sportive.

Consumul de lapte este asociat cu un risc mai scăzut de pierdere musculară legată de vârstă în mai multe studii. De fapt, consumul mai mare de lapte și produse lactate a fost legat de o masă musculară mai mare a întregului corp și de o performanță fizică mai bună la adulții în vârstă.

De asemenea, s-a dovedit că laptele stimulează repararea musculară la sportivi. De fapt, mai multe studii au demonstrat că consumul de lapte după un antrenament poate reduce leziunile musculare, poate favoriza repararea musculară, poate crește forța și chiar reduce durerea musculară.

4. Sănătatea oaselor

Consumul de lapte a fost mult timp asociat cu oase sănătoase. Acest lucru se datorează combinației sale puternice de substanțe nutritive, inclusiv calciu, fosfor, potasiu, proteine și (în lactatele alimentate cu iarbă, cu conținut mare de grăsimi) vitamina K2.

Toți acești nutrienți sunt esențiali pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase.

Aproximativ 99% din calciu din corpul tău este stocat în oase și dinți.

Laptele este o sursă excelentă de nutrienți pe care se bazează corpul dvs. pentru a absorbi în mod corespunzător calciul, inclusiv vitamina D, vitamina K, fosfor și magneziu.

Adăugarea de lapte și produse lactate în dieta dvs. poate preveni boli osoase, cum ar fi osteoporoza.

4. Previne riscul de obezitate

Mai multe studii au legat aportul de lapte de un risc mai mic de obezitate. Interesant este că acest beneficiu a fost asociat doar cu laptele integral.

Un studiu efectuat pe 145 de copii latino-americani de trei ani a constatat că un consum mai mare de grăsimi din lapte a fost asociat cu un risc mai mic de obezitate infantilă.

Un alt studiu care a inclus peste 18.000 de femei de vârstă mijlocie și în vârstă a arătat că consumul de produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi a fost asociat cu o creștere în greutate mai mică și un risc mai mic de obezitate.

Laptele conține o varietate de componente care pot contribui la pierderea în greutate și pot preveni creșterea în greutate.

De exemplu, conținutul său bogat în proteine ​​vă ajută să nu resimțiți foamea pentru o perioadă mai lungă de timp, ceea ce poate împiedica consumul excesiv.

Mai mult, acidul linoleic conjugat din lapte a fost studiat pentru capacitatea sa de a crește pierderea în greutate prin promovarea descompunerii grăsimilor și inhibarea producției de grăsime.

În plus, multe studii au asociat dietele bogate în calciu cu un risc mai mic de obezitate. Dovezile sugerează că persoanele cu un aport mai mare de calciu din dietă au un risc mai mic de a fi supraponderale sau obeze.

Studiile au arătat că nivelurile ridicate de calciu alimentar promovează descompunerea grăsimilor și inhibă absorbția grăsimilor în organism.

5. Este un ingredient versatil

Laptele este o băutură nutritivă care oferă o serie de beneficii pentru sănătate. În plus, este un ingredient versatil care poate fi adăugat cu ușurință la dieta ta.

Recomandare: folosiți pe cât posibil lapte integral sau de la producătorii locali din zona voastră.

Sursă informații: BBC.com

Sursă foto: Pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO ȘTIREA TA: Cum au fost făcute lucrări de colectare a apei pluviale la Săsciori. ”Apa nu curge în canal, vine în fața casei”

Publicat

Modul în care au fost făcute lucrări de modernizare pe o stradă din Săsciori este criticat de unii locuitori ai comunei. Unul dintre aceștia spune că apa ce ar trebui colectată în canalizare îi ajunge în fața casei.

”Apa nu mai curge în canal, ci vine la mine în fața casei. Când o să plouă torențial o să-mi între în pivniță și în curte”, spune cititorul Alba24.ro.

Imaginile sunt de pe strada Bisericii, potrivit sursei citate.

Reprezentanții primăriei spun că lucrările au început din 2019 și sunt în desfășurare.

Acestea sunt pentru rețeaua de colectare a apelor pluviale și asfaltări (inclusiv rigole).

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA politicienilor din Alba și sumele cu care au contribuit la campania electorală din 2020. Situația la nivel național

Publicat

Expert Forum a făcut publice informații despre finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Informarea cuprinde, printre altele, detalii despre veniturile și cheltuielile declarate de competitorii electorali pentru alegerile parlamentare din 2020, cu mențiunea că datele finale vor fi publicate în urma controalelor desfășurate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit celor de la Expert Forum, campania la alegerile parlamentare a fost de mai bine de trei ori mai scumpă decât cea din 2016, în ciuda pandemiei și a restricțiilor în care s-a desfășurat.

Mai jos vă prezentăm informații legate de contribuțiile politicienilor care au candidat pe listele din Alba.

Sinteza informațiilor legate de campania electorală din 2020, potrivit Expert Forum:

Partidele politice au declarat la nivel național venituri (contribuții) de 169,49 de milioane de lei, comparativ cu 51,73 de milioane în 2016

Cea mai mare parte din venituri (79 de milioane) reflectă venituri proprii ale candidaților, în timp ce 37 de milioane de lei au fost înregistrate ca împrumuturi.

Patru partide (Plus, Pro România, PSD și USR) au transferat 33 de milioane din conturile partidului, iar alte trei (PNL, PSD, USR) au transferat 17 milioane de lei din subvenții pentru cheltuieli de campanie.

O parte semnificativă din cheltuieli (34%) se leagă de promovarea competitorilor electorali în mediul online, în timp ce o cincime din bani s-au folosit pentru promovarea prin radio, TV și presă.

Deși anul 2020 a fost caracterizat de restricții cauzate de pandemie, competitorii au cheltuit un sfert din bani pe tipărituri (broșuri, flyere și materiale similare), precum și 7% pentru afișe electorale. Reamintim că în perioada de campanie electorală, competitorii electorali nu pot folosi materiale de promovare stradală, cu excepția afișelor.

Strategiile competitorilor au fost relativ diferite. Spre exemplu, Plus a cheltuit aproape 60% din bani pe campania online, în timp ce AUR a alocat peste jumătate din fonduri pentru tipărituri (822 mii din 1,5 milioane lei).

PSD și PNL au cheltuit cei mai mulți bani pe servicii online, aproape o treime. Cele mai puține fonduri au fost alocate cheltuielilor pentru cercetări sociologice

Cheltuielile partidelor au fost apropiate de venituri. Există câteva cazuri unde cheltuielile sunt mari (ex PNL, cu 1,6 milioane de lei) decât veniturile, dar în general diferențele sunt reduse.

Neconcordanțe la AUR

În cazul AUR există necorcordanțe între datele publicate în timpul campaniei electorale și raportul de venituri și cheltuieli publicat pe 15 decembrie.

Astfel, deși la sfârșitul campaniei electorale, AUR avea venituri declarate de 85.100 de lei, în RVC figurează venituri de 1,4 milioane de lei, respectiv cheltuieli de 1.5 milioane.

Potrivit centralizatorului publicat de AEP pe 21 decembrie, valoarea veniturilor este de 85.100 de lei. Cu toate acestea, partidul a solicitat spre rambursare 1,5 milioane de lei, conform datelor AEP de pe 8 ianuarie 2001.

Potrivit informațiilor furnizate de către AEP ca răspuns la o cerere înaintată de EFOR, la această dată informațiile sunt corecte, în măsura în care instituția desfășoară activitatea de control la finalul căreia va publica atât în Monitorul Oficial, cât şi pe pagina web a instituţiei, cuantumul veniturilor şi cheltuielilor rezultate în urma verificărilor, sumele rambursate şi nerambursate, precum şi sancţiunile aplicate.

Un număr de 24 de competitori electorali care au obținut mai mult de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale în care au candidat au solicitat rambursarea unor sume de 148,32 de milioane de lei, comparativ cu 45,5 milioane de lei în 2016.

Șapte partide politice au dreptul la subvenții pentru rezultatele obținute în urma alegerilor parlamentare, respectiv celor locale: PNL, PSD, USR, AUR, PLUS, PMP, Pro România. Pentru luna ianuarie, AEP a alocat 19,8 milioane de lei pentru subvenții.

Situația de la Alba

Expert Forum a făcut publice și o serie de date legate de finanțarea campaniei electorale în județul Alba și legate de contribuțiile candidaților la funcțiile de deputați și senatori.

Mai jos vă prezentăm lista politicienilor, în funcție de sumele cheltuite și partidele din care fac parte.

Sursă: banipartide.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate