Alba Iulia, „orașul navetiștilor” care atrage prin „calitatea ridicată a vieții” și „vitalitatea culturală”. Studiu realizat de experții Băncii Mondiale

La Alba Iulia a fost prezentat, marţi, un studiu realizat de experţi ai Băncii Mondiale, în care a fost analizat cazul reşedinţei judeţului Alba, în contextul atragerii populaţiei migrante şi navetiştilor. În cadrul dezbaterii „Orașe Magnet – cazul Alba Iulia”, specialiștii au transmis că rata navetismului din zona urbană funcțională Alba Iulia e una dintre cele mai mari din țară (locul V, după Pitești, Ploiești, Deva și Târgoviște). De asemenea, Alba Iulia atrage prin calitatea ridicată a vieții, dar și prin oferta de evenimente tot mai bogată și mai vizibilă (locul II la vitalitate culturală, în perioada 2010 – 2015, după Cluj-Napoca).

Evenimentul a fost moderat de Marcel Ionescu Heroiu și Marius Cristea, în calitate de specialişti seniori ai Băncii Mondiale în dezvoltare urbană şi regională. Acesta a avut ca temă o imagine de ansamblu a dezvoltării socio-economice a României din ultimii 17 ani, a factorilor care au generat sau dimpotrivă au împedicat dezvoltarea unei urbe, dar și principalele constatări și propundeeri ale studiului referitor la Municipiul Alba Iulia.

Lucrarea este prima de acest gen care vizează în mod direct tiparele de migrație și navetă, fiind destinată atât factorilor de decizie din sectorul public, cât și reprezentanților sectorului privat.

Potrivit specialiștilor în dezvoltare urbană şi regională, Alba Iulia atrage prin calitatea ridicată a vieții. Raportat la populație, ca și dezvoltare umană locală, Alba Iulia stă mai bine decât Timișoara sau Iași.

Zona urbană funcțională Alba Iulia (Ciugud, Cricău, Ighiu, Meteș, Sântimbru, Galda de Jos, Berghin, Mihalț, Stremț, Zlatna, Teiuș, Vințu de Jos) atrage anual, în medie, 1.200 de locuitori noi, mai ales din orașele mici și comunele din județ, precum și din Cluj-Napoca (remigrație). În altă ordine de idei, zona pierde aproximativ 1.000 de locuitori pe an. Jumătate dintre aceștia aleg Cluj-Napoca, 11% se mută în Timișoara iar 9% în București. Apare treptat și fenomenul de suburbanizare (200 persoane/an).

Specialiștii Băncii Mondiale susțin că dezvoltarea și atractivitatea orașelor din România merge mână în mână cu statutul de centru universitar. Aceștia sunt de părere că orașele care sunt un centru universitar important atrag un număr mare de tineri, care își fac studiile apoi sunt recrutați de firmele locale dintr-un bazin destul de important. Alba Iulia, pentru clasa sa de mărime, respectiv orașe sub 100.000 de locuitori, este cel mai mare centru universitar din România. Potrivit studiului, Alba Iulia are la fel de mulți studenți ca și Ploiești, Bacău sau Baia Mare.

Pe de altă parte, rata navetismului din zona urbană funcțională Alba Iulia e una dintre cele mai mari din țară – locul V (după Pitești, Ploiești, Deva și Târgoviște). Trei sferturi dintre navetiști sunt muncitori în comerț, construcții și industrie (alimentară, auto).

Zona urbană funcțională (ZUF) Alba Iulia are peste 110.000 de locuitori, iar dacă se adaugă și zona Sebeș și Cugir se poate vorbi de o aglomerare urbană de peste 150.000 de locuitori, adică populația Sibiului, o masă atractivă pentru investiții, cu condiția planificării strategice și teritoriale unitare, mai ales în domeniul mobilității și a infrastructurii de afaceri, susțin specialiștii Băncii Mondiale.

În ZUF Alba Iulia există aproximativ 15.000 de navetiști. Asta înseamnă că peste un sfert din locurile de muncă din Alba Iulia și din zonă sunt ocupate de navetiști. Navetismul se produce pe distanțe mici, 90% dintre aceștia vin de la o distanță de 20-30 kilometri, iar aproximativ 45% dintre navetiști au sub 35 de ani.

Potrivit specialiștilor, atractivitatea orașului este în creștere atât pentru locuitori cât și pentru turiști, antreprenori și investitori. Raportat la populație, densitatea turiștilor în ZUF Alba Iulia este comparabilă cu a Iașului și a Timișoarei. De asemenea, atractivitatea orașului în rândul românilor și a turiștilor crește pentru că în Alba Iulia oferta de evenimente este tot mai bogată și mai vizibilă (locul II la vitalitate culturală, în perioada 2010 – 2015, după Cluj-Napoca).

Conform studiului, zona urbană funcțională Alba Iulia ocupă locul III la nivel național la cifra de afaceri per locuitor generată de sectorul privat, după București și Pitești și înaintea Clujului și Timișoarei.

Sectorul privat, mai ales cel IT&C a făcut diferența în ultimii ani

Specialiștii Băncii Mondiale susțin că există  o legătură directă între ponderea populației ocupate în sectorul IT&C, cel financiar și BPO și atractivitatea orașelor (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași). Sprijinirea dezvoltării acestor sectoare cu valoare adăugată, inclusiv prin infrastructură și servicii de sprijinire a afacerilor (hub-uri, clustere, incubatoare/acceleratoare, parcuri tehnologice, etc.) este vitală pentru creșterea atractivității orașelor.

Există o legătură între numărul de studenți și dezvoltarea sectorului privat. Orașele atractive sunt centre universitare puternice, iar companiile din domeniile cu valoare adăugată ridicată au acces la forță de muncă tânără, mai bine pregătită și flexibilă. Este de interes strategic ca relațiile universitate-administrație-mediu privat să se consilideze.

Angajații din sectoarele cu valoare adăugată mare (de ex. IT) sunt mai puțin dispuși să facă naveta la distanțe mari, spre comparație cu cei din sectoarele cu valoare adăugată scăzută. Ei preferă (și își permit) să se mute în orașul în care lucrează, chiar și de la distanțe mari.

Recomandări pentru stakeholderii locali

• întărirea universității, mai ales pe domenii de nișă de specializare – universitatea poate încuraja atragere de tineri bine pregătiți
• calitatea vieții (de la spații publice, spații verzi, la educație, sănătate, cultură, sport, agrement, servicii publice) – investițiile în calitatea vieții sunt importante atât pentru atragerea de noi oameni, retenția tinerilor, cât și pentru atragerea turiștilor
• infrastructură conectivă și transport public metropolitan – orașul atrage peste 15.000 de navetiști de pe o zonă tot mai extinsă, este parte dintr-un sistem urban, dispune de tot mai mulți poli industriali (Alba Iulia, Sebeș, Cugir) și necesită astfel de infrastructură
• planificare spațială metropolitană (PATZ la nivel de ZUF) – pentru a gestiona și coordona mai bine gestionarea zonei urbane funcționale extinse
• întărirea sectorului privat – cu un focus pe atragerea de noi investitori cu valoare adăugată ridicată, în detrimentul unor ramuri industriale în declin, care exploatează intensiv resursele naturale și forța de muncă ieftină. Turismul nu poate susține o creștere economică solidă și o calitate ridicată a vieții pe termen lung
• educație vocațională – pentru a răspunde mai bine nevoilor firmelor ce operează pe teritoriul lor, prin susținerea unor școli profesionale, adaptarea ofertei educaționale din sfera universitară la cerințele pieței
• cooperarea cu alte instituții publice, sectorul privat și societatea civilă (de ex. bugetare participativă, creativitate civică, etc.)

„Indiferent dacă aprecierile vin de la noi din oraș sau de la Banca Mondială, ne bucură la fel de mult. Pentru că, înseamnă că nu am stat degeaba și ne-am făcut treaba. Dimensiunile studiului realizat și prezentat de specialiștii Băncii Mondiale ” Orașe magnet- Studiu de caz Alba Iulia” sunt, pentru noi, cu atât mai importante pentru ceea ce avem de făcut pe viitor, cu cât dimensiunea și valoarea documentului sunt impresionante. Extinderea și dezvoltarea orașului implică deschiderea orizonturilor și orientarea spre exterior, spre zonele învecinate, împreună cu care chiar putem crea un pol de dezvoltare cu adevărat durabil. Sper doar ca acest studiu să nu fie ignorat de către cei care ar trebui să definească o politică decentă față de orașele din România, mai ales că 90% din economia țării vine din această zonă, a orașelor. Mă bucură ceea ce relevă studiul legat de Alba Iulia: Iași, Timișoara au un procent de turiști egal cu Alba Iulia, orașul nostru este printre primele la cifra de afaceri pe cap de locuitor și are un indice de vitalitate culturală care ne plasează pe locul doi în țară. Universitatea are un număr de studenți egal cu al unor orașe precum Ploiești sau Pitești și un indice de calitate a vieții egal cu cel al Brașovului. Alba Iulia are prin acest studiu un nou „atestat” care dovedește că nu trebuie să urci pe un munte ca să fii vizibil, ci poți transforma un oraș mic în unul care poate capta atenția tuturor. Și noi, la fel ca toate orașele României, avem nevoie de planificare strategică, de o politică coerentă de sprijin din partea Guvernului pentru a continua să ne dezvoltăm. E clar că soluția nu e să ne împărțim din nou în triburi care să-și arunce sulița peste deal, ci să avem o identitate comună cu cei de lângă noi, de la locuire, educație până la afaceri. Iar Alba Iulia va avea o cale comună cu vecinii ei!”, a transmis primarul Mircea Hava, pe rețeaua de socializare Facebook.