Alegerea primarilor din două tururi de scrutin. Situația din Alba: PNL ar fi avantajat dacă NU s-ar schimba legea

Alegerea primarilor într-un tur de scrutin sau în două, reprezintă subiectul politic cel mai important al acestor zile. Guvernul Orban a transmis luni dimineaţă documentaţia necesară la Parlament pentru demararea procedurii de angajare a răspunderii în privinţa modificării legii electorale, în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Practic, vor fi afectate într-un fel sau în altul, toate comunitățile locale din România. Aceasta pentru că un primar care intră în turul doi de pe primul loc, poate pierde destul de ușor în turul al doilea, dacă ceilalți se aliază împotriva sa.

Cele mai avantajate de scrutinul într-un singur tur sunt partidele mari. Primarul în funcție are cele mai multe șanse de a obține cel mai mare număr de voturi în primul tur. Este un lucru ușor observabil cu prilejul alegerilor care au trecut.

Situația din Alba

În județul Alba, alegerea primarilor dintr-un singur tur ar avantaja masiv PNL, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel național. La alegerile din 2016, PNL a obținut în Alba 58 de primari, PSD 13 primari, ALDE şi UDMR câte doi primari, PMP şi Partidul Verde câte un primar şi a mai fost ales un independent.

În mod normal, aceste persoane au prima șansă de a fi realese, chiar dacă ar candida de la un alt partid. Totuși, în două tururi, această situație s-ar putea schimba. Acest fenomen este și mai ușor de intuit la nivel național, acolo unde în turul doi, candidații PNL s-ar putea alia cu cei ai USR-PLUS. În plus, PSD ar rămâne cu mai puține posibilități de negociere a posturile de viceprimar.

Surse din rândul PNL au declarat pentru Alba24 că cel puțin 50 de primari liberali din județul Alba ar câștiga fără probleme un nou mandat, dacă alegerile ar fi într-un singur tur. Este vorba despre analize interne realizate de formațiunea politică.

În Alba, cele mai dezavantajate ar fi USR și PLUS, care ar avea o dificultate să ”spargă” majoritățile construite în ani buni de partidele mari.

La ora actuală, și președinții consiliilor județene sunt aleși prin vot directe de către cetățeni, după ce PSD a modificat în 2019, alegerea acestuia de către consilierii județeni. Practic, s-a revenit la situația din 2012. Președintele Iohannis s-a pronunțat însă în mod ciudat împotriva votului direct pentru această funcție.

Istoria acestui subiect

Încă din 1925, în legea din România este prevăzută necesitatea obținerii de către candidatul la funcția de primar, a majorității absolute a voturilor exprimate în primul tur de scrutin, organizat la nivelul consiliilor locale alese în mod direct.

Începând cu 1992, odată cu organizarea primelor alegeri locale libere după Revoluția din 1989, primarii aleși au beneficiat de opțiunea nemijlocită a majorității cetățenilor care s-au exprimat prin vot și au învestit cu încrederea lor candidatul ales. În același regim au fost organizate nu mai puțin de cinci rânduri de alegeri locale (1992, 1996, 2000, 2004, 2008).

• ”Modificarea condițiilor pentru alegerea primarilor prin organizarea unui singur tur de scrutin, când a fost anulată condiția obținerii majorității de 50% plus 1 din voturi, a generat în societate un profund val de nemulțumire, după scrutinele din 2012 și 2016” se arată în expunerea de motive a noii legi.

Subiectul alegerii primarilor, prin votul majorității de jumătate plus unu din voturi, a reintrat în dezbaterea parlamentară la scurt timp după alegerile locale din 2016, făcând obiectul mai multor inițiative legislative.

Totodată, solicitarea revenirii la modul inițial de alegere a primarilor a venit nu doar din partea partidelor politice, ci și a societății civile. În ciuda susținerii majorității covârșitoare a românilor pentru această reglementare, la nivelul Parlamentului revenire la două tururi de scrutin a fost refuzată în mod sistematic, în general din motive procedurale.

• ”În fapt, reglementarea transpune în legislația electorală voința existentă la nivelul societății românești pentru un stardard ridicat de reprezentare la nivelul comunităților locale odată cu alegerea primarului localității” – expunerea de motive a legii.

Principala problemă la nivelul comunităților locale a fost determinată de diminuarea legitimității acelor primari care au fost aleși fără o majoritate reală.

Iniuțiatorii alegerii primarilor în două tururi mai remarcă ”o alterare a standardului democratic la nivelul comunităților locale”. Aceștia remarcă faptul că ”pe fondul acestei măsuri a putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative”.