Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Alegerea primarilor din două tururi de scrutin. Situația din Alba: PNL ar fi avantajat dacă NU s-ar schimba legea


Publicat

sondaj partide

Alegerea primarilor într-un tur de scrutin sau în două, reprezintă subiectul politic cel mai important al acestor zile. Guvernul Orban a transmis luni dimineaţă documentaţia necesară la Parlament pentru demararea procedurii de angajare a răspunderii în privinţa modificării legii electorale, în sensul revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Practic, vor fi afectate într-un fel sau în altul, toate comunitățile locale din România. Aceasta pentru că un primar care intră în turul doi de pe primul loc, poate pierde destul de ușor în turul al doilea, dacă ceilalți se aliază împotriva sa.

Cele mai avantajate de scrutinul într-un singur tur sunt partidele mari. Primarul în funcție are cele mai multe șanse de a obține cel mai mare număr de voturi în primul tur. Este un lucru ușor observabil cu prilejul alegerilor care au trecut.

Situația din Alba

În județul Alba, alegerea primarilor dintr-un singur tur ar avantaja masiv PNL, spre deosebire de ceea ce se întâmplă la nivel național. La alegerile din 2016, PNL a obținut în Alba 58 de primari, PSD 13 primari, ALDE şi UDMR câte doi primari, PMP şi Partidul Verde câte un primar şi a mai fost ales un independent.

În mod normal, aceste persoane au prima șansă de a fi realese, chiar dacă ar candida de la un alt partid. Totuși, în două tururi, această situație s-ar putea schimba. Acest fenomen este și mai ușor de intuit la nivel național, acolo unde în turul doi, candidații PNL s-ar putea alia cu cei ai USR-PLUS. În plus, PSD ar rămâne cu mai puține posibilități de negociere a posturile de viceprimar.

Surse din rândul PNL au declarat pentru Alba24 că cel puțin 50 de primari liberali din județul Alba ar câștiga fără probleme un nou mandat, dacă alegerile ar fi într-un singur tur. Este vorba despre analize interne realizate de formațiunea politică.

În Alba, cele mai dezavantajate ar fi USR și PLUS, care ar avea o dificultate să ”spargă” majoritățile construite în ani buni de partidele mari.

La ora actuală, și președinții consiliilor județene sunt aleși prin vot directe de către cetățeni, după ce PSD a modificat în 2019, alegerea acestuia de către consilierii județeni. Practic, s-a revenit la situația din 2012. Președintele Iohannis s-a pronunțat însă în mod ciudat împotriva votului direct pentru această funcție.

Istoria acestui subiect

Încă din 1925, în legea din România este prevăzută necesitatea obținerii de către candidatul la funcția de primar, a majorității absolute a voturilor exprimate în primul tur de scrutin, organizat la nivelul consiliilor locale alese în mod direct.

Începând cu 1992, odată cu organizarea primelor alegeri locale libere după Revoluția din 1989, primarii aleși au beneficiat de opțiunea nemijlocită a majorității cetățenilor care s-au exprimat prin vot și au învestit cu încrederea lor candidatul ales. În același regim au fost organizate nu mai puțin de cinci rânduri de alegeri locale (1992, 1996, 2000, 2004, 2008).

  • ”Modificarea condițiilor pentru alegerea primarilor prin organizarea unui singur tur de scrutin, când a fost anulată condiția obținerii majorității de 50% plus 1 din voturi, a generat în societate un profund val de nemulțumire, după scrutinele din 2012 și 2016” se arată în expunerea de motive a noii legi.

Subiectul alegerii primarilor, prin votul majorității de jumătate plus unu din voturi, a reintrat în dezbaterea parlamentară la scurt timp după alegerile locale din 2016, făcând obiectul mai multor inițiative legislative.

Totodată, solicitarea revenirii la modul inițial de alegere a primarilor a venit nu doar din partea partidelor politice, ci și a societății civile. În ciuda susținerii majorității covârșitoare a românilor pentru această reglementare, la nivelul Parlamentului revenire la două tururi de scrutin a fost refuzată în mod sistematic, în general din motive procedurale.

  • ”În fapt, reglementarea transpune în legislația electorală voința existentă la nivelul societății românești pentru un stardard ridicat de reprezentare la nivelul comunităților locale odată cu alegerea primarului localității” – expunerea de motive a legii.

Principala problemă la nivelul comunităților locale a fost determinată de diminuarea legitimității acelor primari care au fost aleși fără o majoritate reală.

Iniuțiatorii alegerii primarilor în două tururi mai remarcă ”o alterare a standardului democratic la nivelul comunităților locale”. Aceștia remarcă faptul că ”pe fondul acestei măsuri a putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative”.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Datoriile către stat vor putea fi plătite în rate. Guvernul pregătește o ordonanță prin care sumele restante să fie eșalonate

Publicat

Guvernul ia în calcul să-i păsuiască pe datornici și să îi lase să plătească sumele restante în rate, pe o perioada de 12 luni. De eșalonare vor putea beneficia persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei și persoanele juridice care au restante mai mari de 5000 lei. Condiția este să nu fi avut datorii la stat înainte de declanșarea stării de urgență.

De la începutul stării de urgenţă şi până acum, firmele au cumulat datorii de peste 16 miliarde de lei.

Conform proiectului, facilitatea se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu rate egale sau inegale, în funcţie de modalitatea propusă de contribuabil în graficul de eşalonare.

Totuşi, trebuie menţionat că, pe perioada pentru care se acordă înlesnirea, contribuabilul va datora dobânzi pentru obligaţiile fiscale eşalonate, de 0,02% pe zi. Dobânzile se calculează pentru fiecare rată din graficul de plată, începând cu data emiterii deciziei de eşalonare şi până la termenul de plată sau data achitării ratei.

Eşalonarea sumelor restante ar urma să fie făcută pe o perioadă de 12 luni, iar de această facilitate ar urma să beneficieze persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei şi firmele cu restanţe mai mari de 5000 lei..

Contribuabilii care vor să beneficieze de această facilitate, trebuie să depună o cerere până la ‪dată de 15 decembrie 2020‬, potrivit proiectului ordonanţă pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. În plus, trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu se afle în procedura insolvenţei ori în dizolvare.

Calendarul de rambursare a datoriilor va fi lăsat la latitudinea firmelor, dar nu trebuie să depășească un an.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Ministerul Finanţelor vine cu un nou proiect de OUG menit să combată efectele pandemiei de COVID-19, care au generat dificultăţi financiare operatorilor economici din toate domeniile, la câteva luni distanţă de la apariţia OUG nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020.

Protrivit Agerpres prin acest proiect Guvernul introduce o nouă facilitate care constă în înlesnirea la plată pentru contribuabilii care au acumulat obligaţii fiscale ulterior declarării stării de urgenţă, respectiv după data de 16 martie 2020. Aceştia vor avea posibilitatea să solicite eşalonarea la plată a acestor sume, pe o perioadă de până la 12 luni, fără a fi obligaţi să constituie garanţii în acest scopUn alt avantaj constă în faptul că solicitantul îşi va stabili singur calendarul de rambursare pe perioada eşalonării.

Noua procedură a eşalonării, derogatorie şi mult simplificată faţă de cea existentă, aduce o serie de beneficii contribuabililor care au acumulat obligaţii fiscale începând cu data de 16 martie 2020, însă cu anumite condiţii:

  • -să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • -să nu se regăsească în procedură de insolvenţă sau dizolvare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Călin Popescu Tăriceanu și liderii din 21 de județe au demisionat din ALDE. Vor candida la parlamentare pe listele PRO România

Publicat

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se va înscrie în Pro România şi va candida pe listele acestei formaţiuni politice la alegerile parlamentare. Alături de acesta, au mai demisionat și se vor înscrie în PRO România alți lideri de filiale județene ALDE. Pe listă nu se regăsesc și reprezentanți din Alba, ceea ce ar însemna că județul nu ar avea candidați pentru Senat sau Camera Deputaților.

Reprezentanţii ALDE precizează, într-un comunicat de presă, că pe 8 octombrie conducerea partidului a aprobat protocolul de fuziune între ALDE şi Pro România, fuziunea urmând a fi validată pe 8 noiembrie la congres.

„Procedurile pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 6 decembrie prevăd ca termen de depunere a listelor la alegerile parlamentare data de 22 octombrie. Prevederile legale în cazul fuziunii a două partide obligă ALDE şi Pro România să candideze pe o listă comună, iar hotărârea Delegaţiei Permanente a ALDE de a aproba fuziunea cu Pro România implică obligaţia tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare să candideze pe lista Pro România. Acest lucru presupune asumarea inclusiv a calităţii de membru de partid PRO România. Această obligaţie revine tuturor membrilor ALDE care urmează să candideze la alegerile parlamentare şi îl vizează inclusiv pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu”, precizează comunicatul transmis de ALDE.

În afară de Tăriceanu, din partea ALDE se vor mai afla pe liste, printre alţii, Varujan Vosganian, Anton Anton, Constantin Avram.

Potrivit ordinii de zi a ședinței Biroului Politic Executiv al ALDE, au fost înscrise la vot următoarele demisii/numiri:
– Călin Popescu-Tăriceanu din funcția de Președinte ALDE (începând cu data de 20 octombrie 2020); numire în funcția de Președinte interimar ALDE – Daniel Chițoiu, vicepreședinte ALDE; cooptare în funcția de membru al Biroului Politic Executiv ALDE a lui Mihai Ruse;
– Constantin Basangiac – demisie din funcție membru ALDE (filiala Giurgiu) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Alexandru Vladu în funcția de președinte interimar al filialei
– Traian Bendorfean – demisie din funcție membru ALDE (filiala Mureș) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Doru Rus în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Mureș
– Robert Hristea demisie din funcție membru ALDE (filiala Argeș) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Olărescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Argeș
– Constantin Avram – demisie din funcție membru ALDE (filiala Bacău) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Maricica Luminița Coșa în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bacău
-numire Constantin Brașoveanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bistrița Năsăud
– Roxana Țurcanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Botoșani) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Bogdan Corneliu Dăscălescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Botoșani
– Cristian Dima – demisie din funcție membru ALDE (filiala Galați) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Radu Cosca în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Galați
– Nistor Duval demisie din funcție membru ALDE (filiala Dolj) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Andra Mirela Popescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Dolj
– Mircea Ioan Moloț – demisie din funcție membru ALDE (filiala Hunedoara) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Cornel Cristian Coroescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Hunedoara
– Varujan Vosganian – demisie din funcție membru ALDE (filiala Iași) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Costel Irimia în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Iași
– Cătălin Beciu demisie din funcție membru ALDE (filiala Prahova) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Constantin Nemeș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Prahova
– Valeriu Crișan – demisie din funcție n membru ALDE (filiala Sălaj) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Ambroziu Perneș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sălaj
– Marin Horațiu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sibiu) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Violeta Sora în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sibiu
– Adrian Ștef – demisie din funcție din membru ALDE (filiala Satu Mare) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Florin Dumitru Ionici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Satu Mare
– Octavian Ilișoi – demisie din funcție membru ALDE (filiala Suceava) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marcel Dan Roibu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Suceava
– Samuel Calotă – demisie din funcție membru ALDE (filiala Teleorman) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numireGabriel Geagulea în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Teleorman
– Emilian Frîncu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vâlcea) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Liviu Dan în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vâlcea
– Daniel Olteanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vaslui) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Mihai Marian în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vaslui
– Tudor Tim Ionescu – demisie membru ALDE (filiala Sector 1, București) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Oana Mina Drăghici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 1
– Andrei Metehău – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector2, București) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Teodor Gui în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 2
-Adrian Chiotan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 4, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute in partid; numire Viorica Toma în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 4, conform Art.75 lit n) din Statutul ALDE;
– Bogdan Trifan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 6, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marin Cupăreanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 6

surse: agerpres.ro, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Câtă mâncare aruncă la gunoi fiecare român – studiu realizat în Ungaria. Europa risipește 89 de milioane de tone pe an

Publicat

Românii aruncă 5 milioane de tone de mâncare pe an, potrivit unui document al Autorității pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria, care face o comparație între țara vecină și alte țări.  

89 de milioane de tone de alimente care ajung la gunoi în toată Europa.

Situația este confirmată și de autoritățile din România. Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României, a anunţat recent că fiecare român aruncă pe an 129 de kilograme de mâncare, în medie.

Hanganu a mai spus că ținta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Valoarea voucherului pentru ”Afterschool” a scăzut la jumătate, iar lista beneficiarilor este restrânsă. Condiții

Publicat

Tichetul educațional pentru programul „Şcoală după şcoală” este, în acest an școlar în valoare de 200 de lei pe lună, iar la acesta au acces elevii din clasele primare care provin din medii vulnerabile.

Inițial, în vara acestui an, Parlamentul aprobase valoarea tichetului de 400 de lei (0,8 ISR), însă Guvernul a redus valoarea la 200 de lei, prin OUG 171/2020, publicată în 15 octombrie în Monitorul Oficial.

Totodată, a fost restrânsă accesibilitatea la acest facilități. Programul se adresează doar elevilor aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparţinând minorităţii rome, elevii din mediul rural, elevii cu dizabilitaţi, elevii din comunităţile dezavantajate economic, potrivit avocatnet.ro.

Tichetul va fi doar în format electronic, nu fizic cum stabilise Parlamentul.

Programul „Şcoală după şcoală” este inclus în Legea educaţiei din 2011, dar este primul an în care părinţii elevilor din clasele primare care provin din medii defavorizate pot primi tichete pentru acoperirea cheltuielilor indiferent dacă elevii participă la un astfel de program în sistemul public sau privat.

Data limită până la care pot fi cerute aceste tichete este 14 decembrie 2020. Criteriile de eligibilitate și actele necesare se vor stabili prin ordin al ministrului Educaţiei în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate