Amenzile pentru munca nedeclarată, limitate la 200.000 de lei. Angajatorii care recidivează riscă închisoare

Camera este for decizional al Parlamentului, iar decizia urmează să fie transmisă preşedintelui pentru promulgare, urmând să intre în vigoare imediat.

Noile reguli adoptate de deputaţi arată că amenda pentru munca nedeclarată pentru angajator va fi aplicată la limita maximă, de 20.000 de lei pentru fiecare persoană care este descoperită fără contract individual de muncă. În cazul în care numărul persoanelor este mai mare, sancţiunea pentru un angajator va avea însă un plafon limitat, de 200.000 de lei, indiferent de câte persoane sunt găsite muncind fără forme în regulă.

Limita de 200.000 lei este valabilă şi pentru noile tipuri de amenzi introduse de Guvern, potrivit profit.ro, respectiv:

• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
• primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.

Totodată, parlamentarii au decis ca angajatorii care continuă această practică şi sunt descoperiţi că nu au eliminat munca la negru după ce deja le-a fost aplicată o sancţiune vor putea fi pedepsiţi cu închisoarea.

Astfel, faţă de forma adoptată de Guvern, deputaţii au mai stabilit că angajatorul care îşi reia activitatea fără remedierea situaţiei constatate de autorităţi riscă amendă sau închisoare de la 6 luni la 2 ani. Angajatorii care nu respectă prevederile legii riscă să le fie sistată activitatea.

„Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale, în condiţiile legii, şi numai după ce a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii prin: încheierea contractului individual de muncă, transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă şi prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuţiilor sociale şi a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioada în care a prestat activitate nedeclarată”, potrivit sursei citate.

Deputații mai vor să introducă în Codul muncii o detaliere a conceptului de loc de muncă, respectiv „locul în care salariatul își desfășoară activitatea, situat în perimetrul asigurat de angajator,  persoană fizică sau juridică, la sediul principal sau la sucursale, reprezentanțe, agenţii sau puncte de lucru care aparţin acestuia”, potrivit proiectului. În astfel de locuri va trebui păstrată copia contractului de muncă pentru fiecare angajat care lucrează acolo, iar pentru salariații mobili și cei care lucrează de acasă evidența orelor de muncă se va ține în condițiile stabilite cu salariații prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.

Deputații au mai adoptat și introducerea unei prevederi care să le impună angajatorilor să acorde liberele pentru persoanele aparținând cultelor religioase legale, altele decât cele creștine, în alte zile decât zilele de sărbătoare legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual.

La acest moment, modificările aduse Codului muncii în august 2017 continuă să se aplice în forma în care au intrat în vigoare atunci. Asta înseamnă că amenzile respective pot fi date fără încadrarea într-un plafon, de exemplu.

sursa: adevărul.ro, avocatnet.ro