Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a murit la Spitalul ”Matei Balș”. Scurtă biografie a acestuia


Publicat

„Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a mutat la Domnul! Dumnezeu să-l odihnească!” este mesajul postat miercuri dimineață pe pagina de Facebook a postului de televiziune al Patriarhiei, Trinitas TV.

Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a încetat din viață în jurul orei 0:50, la Institutul „Matei Balș” din Capitală, în urma unui al doilea atac de cord.

Înaltul prelat a fost confirmat cu noul coronavirus pe 20 aprilie şi a fost internat la Institutul de Boli Infecţioase ”Matei Balş” din Bucureşti.

În urma complicațiilor pulmonare apărute, părintele arhiepiscop în vârstă de 90 de ani fost intubat, potrivit basilica.ro.

Acesta fusese transferat de la Suceava la București cu un elicopter.

Arhiepiscopul Pimen avea 90 de ani, el fiind instalat ca episcop al Sucevei din anul 1991.

Cine a fost Pimen

Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929, în localitatea Greabănu, jud. Buzău, la botez primind numele Vasile.

A fost numit profesor pen­tru ciclul al ll-lea în cadrul Şcolilor mănăs­tireşti de la Neamţ şi Secu, apoi, pedagog la Seminarul Teologic de la mănăstirea Neamţ (1952-1953); între 1953 şi 1957 a urmat Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, unde a obţinut licenţa cu lucra­rea: „Personalitatea Fericitului Augustin oglindită în confesiunile sale”.

A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universita­tea din Köln. Bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961).

Apoi, a împlinit diferite ascultări: preot duhovnic la mănăstirea Văratec (1961-1962), preot la mănăstirea Durău (1962-1964), muzeograf la mănăs­tirea Putna (1964-1974); între timp a fost hirotesit protosinghel (1966) şi arhiman­drit (1975); între 1974 şi 1978 a fost stareţ la Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.

De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor.

La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropo­litului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Sucevea­nul şi hirotonit în 24 iunie 1982.

În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în 24 ianuarie 1991 a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi întronizat la Suceava în data de 3 martie 1991.

Pe lângă activitatea misionară, pastorală şi administrativă a publicat diverse studii, îndeosebi cu privire la iconogra­fia bisericească, dar şi articole, cronici, recenzii în revistele „Mitropolia Moldovei şi Sucevei” sau „Candela” (de la Suceava).

La împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, ierarhul a primit numeroase mesaje de felicitări și aprecieri, dar și privilegiul ca o stradă din Suceava să îi poarte numele.

Anul trecut, Arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a fost de acord să pună în fața celor interesați, prin intermediul Basilica.ro, într-un interviu exclusiv, pilda vieții sale și experiența atâtor ani în slujba Bisericii.

Sursa informațiilor despre Pimen: Basilica.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Notă de optimism pentru economia României. Agenția Standard and Poor’s menține ratingul de țară la BBB-

Publicat

euro

Agenția Standard and Poor’s menține o notă de optimism pentru economia României, păstrând ratingul de țară la BBB-. 

Ratingul BBB- este cel mai scăzut din categoria recomandată pentru investiții și în aceste condiții, o retrogradare ar fi plasat România în categoria nerecomandată investitorilor, denumită „junk”. Asta ar fi însemnat începutul unei crize serioase pentru țară, care că ar fi avut dificultăți din ce în ce mai mari de a-și finanța deficitul bugetar.

Datoria publică netă ar putea ajunge la 43% din PIB, estimează analiștii agenției.

„Deși ne așteptăm ca scăderea economică și fiscală induse de COVID-19 să împingă datoria publică netă a României la 43% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile să crească până la aproape 5% din veniturile fiscale, anticipăm o consolidare fiscală semnificativă după alegeri.

Considerăm că accesul României la finanțare externă și nivelul moderat al datoriei externe încă atenuează presiunile generate de reducerea investițiilor străine directe și a remiterilor în 2020”, se arată în raportul agenției de rating.

Standard & Poor’s (S&P) este o companie americană de rating ale cărei baze au fost puse în anul 1860.

Compania este una dintre cele mai importante trei agenții de rating din lume, alături de Moody’s și Fitch Ratings. Din anul 1966, S&P este parte a trustului de presă McGraw-Hill.

Pe piața rating-ului mondial, Standard & Poor’s și Moody’s au cea mai mare cotă de piață.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Amprente de talpă ale încălțămintelor romane de tip caliga, descoperite într-un mormânt din necropola Apulum

Publicat

Amprentele tălpilor încălțămintei romane cu niturile de prindere au fost descoperite într-un mormânt de înhumație în sarcofag de cărămidă (sec. III p. Chr) din necropola sudică de la Apulum (cercetare arheologică preventivă Dealul Furcilor – Podei, 2008).

Potrivit reprezentanților Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, cele mai multe forme de încălţăminte romană aveau tălpile prevăzute cu ţinte.

La încălţămintea de tip caliga, talpa fixată cu numeroase nituri asigura stabilitatea soldaţilor romani pe suprafeţele înclinate sau alunecoase.

Aceste sandale erau foarte solide, fiind confecţionate din trei părţi – talpă, branţ şi faţă –, iar curelele se strângeau pe picior pentru a se potrivi mai bine.

Această descoperire este interesantă datorită păstrării in situ a amprentelor încălţămintei şi a niturilor de prindere din fier (98 de piese la piciorul stâng, respectiv 100 la piciorul drept), în contextul unui complex arheologic nederanjat de intervenţii ulterioare.

Nu s-au descoperit piese de încălţăminte romană întregi deoarece pielea din care erau confecţionate reprezintă un material organic extrem de perisabil, care nu se putea conserva în tipul de sol şi în condiţiile climaterice ale zonei.

Este renumit însă situl de la Vindolanda (castrul auxiliar și așezarea civilă), aflat la sud de limes-ul hadrianic („Zidul lui Hadrian”), în regiunea Northumberland, unde au fost descoperite peste 7.000 de articole din piele, în special diverse tipuri de încălțăminte romană purtată de bărbații, femeile și copiii acestei comunități din zona de frontieră.

Mediul umed și condițiile specifice de sol au conservat în mod excepțional artefactele din piele descoperite aici, dar și în alte situri romane.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Sâmbăta morților / Moșii de vară 2020. Obiceiuri şi credinţe populare la sărbătoarea din ajunul Rusaliilor

Publicat

mosii de vara

În fiecare an, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă, iar momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară”.

Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor, zi denumită și ”Sâmbăta Morților”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Regulile din sălile de fitness. Primele deschise ar putea fi spațiile cu aparate de forță

Publicat

Ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe a declarat, vineri, că data la care se vor redeschide sălile de fitness va fi stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății, iar într-o primă fază se va analiza posibilitatea redeschiderii doar a zonelor unde se folosesc aparatele de forță.

„Deschiderea sălilor de fitness este un subiect de impact. În ultima lună, pe această temă, am purtat multe discuții atât reprezentanții acestei industrii, cât și cu cei din INSP și Ministerul Sănătății. Nu vă ascund faptul că în acest moment lucrăm la niște norme care să definească cadrul în care se pot relua activitățile în săli și de asemenea nu vă ascund faptul că sunt îngrijorat de numărul de cazuri raportat ieri (n.r. joi).

Dacă nu se va dovedi că este o creștere a numărului de cazuri, după anumite reguli vom avea posibilitatea să stabilim deschiderea sălilor de fitness. În momentuld e față sunt sute de mii de români care așteaptă acest lucru”, a declarat Ionuț Stroe la Digi24.

*Cum se vor desfășura antrenamentele

Potrivit ministrului, masca pe față în regim de efort fizic este un lucru care nu se va impune ca normă. În schimb, normele care vor trebui să fie respectate țin de un triaj epidemiologic, de o termometrizare a persoanelor la intrarea în sală.

”Accesul se va face doar în baza unei programări prealabile, numărul persoanelor trebuie să fie limitat la capacitatea sălii și atenție, suprafața sălii se împarte la cei 7 metri pătrați menționați de noi în Ordin, astfel încât să putem afla numărul maxim de persoane care pot folosi aparatele în același timp. Organizarea spațiului de pregătire sportivă trebuie făcută astfel încât să se mențină distanțarea fizică. Dezinfectarea aparatelor trebuie făcută după fiecare utilizare.

Analizăm într-o primă fază să se redeschidă doar spațiile de aparate de forță, dar nu și cele care sunt folosite pentru regim colectiv, cu clase. Administratorul sălii va dispune aceste norme, el va decide cum își organizează activitatea, cum va satisface interesul tuturor clienților, nu vom impune o limită la resursa timp”, a spus ministrul Stroe.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate