ADMINISTRATIE
Arhitecţii argumentează modificările din Parcul Custozza
Specialiştii responsabili cu proiectul de modificare a Parcului Custozza şi a zonei istorice din Cetate au organizat, luni, o conferinţă de presă, în care au prezentat argumentele prin care se susţine reamenajarea ariei, în varianta pentru care au fost alocate fonduri de finanţare.
Au fost prezenţi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Alba, Stelian Fleschin, arhitectul şef al muncipiului, Hedviga Călin, arhitectul Ioan Străjan şi autorul proiectului, arhitect Gheorghe Lăncrănjan Franchini. În proiectul prezentat, aceştia au susţinut că se va încerca în primul rând valorificarea cercetărilor arheologice, apoi a construcţiilor istorice şi, în ultimul rând, a spaţiului verde. Specialiştii au adus în sprijinul întocmirii proiectului, care va continua în varianta deja aprobată, modele ale altor cetăţi, care, în opinia lor, au fost reamenajate ţinând cont de aceleaşi priorităţi.
Cetatea a câştigat mult la capitolul zone verzi amenajate
„Luând în considerare restricţiile impuse de atingerea nivelului iniţial de călcare şi de investigaţiile arheologice, lucrările trebuie să se înscrie în contextul spaţiilor similare din Europa. Cetatea Bastionară, în conjunctura actuală, când se derulează lucrări ample de reamenajare şi restructurare, în special în zona Şanţurilor, a câştigat foarte mult la capitolul zone verzi amenajate, demonstrând preocupare majoră a proiectanţilor în acest sens”, a declarat Stelian Fleschin. Acesta a precizat că proiectele mai pot suferi modificări substanţiale, în funcţie de natura şi importanţa descoperirilor arheologice.
“Nu s-a plecat la drum cu ideea de a fi rasă vegetaţia din Cetate”
Autorul proiectului de reamenajare, arhitectul Gheorghe Lăncrănjan Franchini, a prezentat în detaliu cum va arăta zona Parcului Custozza, precizând că unii dintre copacii seculari vor rămâne, în vecinătatea sediului Universităţii „1 Decembrie 1918” şi a unităţii militare, fără să menţioneze numărul exact al acestora. Acesta a subliniat posibilitatea schimbărilor posibile în proiect, în funcţie de decizia de a valorifica unele vestigii arheologice descoperite în timpul lucrărilor, similar unor modele de cetăţi reamenajate, în Europa.
“Nu s-a plecat la drum cu ideea de a fi rasă vegetaţia din Cetate, ci de a pune în evidenţă toate straturile istorice”, a declarat Lăncrănjan, sublinind totodată că “o vegetaţie bătrână în apropierea clădirilor creează probleme, de aceea trebuie înlocuită din când în când”.
Copacii de pe strada Mihai Viteazu au fost tăiaţi din mai multe motive. O parte dintre ei erau şubreziţi şi nu prezentau siguranţă pentru clădiri, erau prea bătrâni, iar ramificaţiile rădăcinilor afectau clădirile şi aleile, iar unii dintre copaci, chiar dacă erau mai tineri şi sănătoşi, obturau imaginea de ansamblu a Porţii a III-a Cetăţii. S-a avut în vedere şi faptul că nu sunt copaci protejaţi de lege.
650 de copaci vor fi plantaţi în zona Şanţurilor
Drept o compensare pentru spaţiul v
erde care se va pierde în scuarul Custozza, cum l-au numit arhitecţii, se prevede amenajarea grădinilor aparţinând Palatului Principilor (care vor fi deschise publicului) şi plantarea a 650 de copaci în zona Şanţurilor Cetăţii, pe o suprafaţă de peste 4 kilometri, acţiune ce a fost demarată deja, de aproape două săptămâni.
Vor fi amenajate două grădini (Grădina Romană şi Grădina Japoneză), unde albaiulienii vor putea să se relaxeze într-un peisaj verde.
Parcările, prevăzute pentru generaţiile viitoare
Chiar dacă mulţi albaiulieni nu văd rostul parcărilor în zona istorică a Cetăţii, arhitectul Ioan Străjan a spus că sunt bine gândite, dacă ne proiectăm în viitor şi ne gândim şi la posibilele cerinţe ale generaţiei viitoare. Dacă nouă ni se pare astăzi de neconceput traficul auto în Cetate, poate generaţiei de după noi i se va părea de neconceput să traverseze Cetatea pe jos.
Până atunci însă râmâne la latitudinea administraţiei locale dacă va restricţiona sau nu traficul în Cetate, prin instalarea barierelor.
ONG-urile, aşteptate la discuţii
Aşadar, potrivit arhitecţilor, este prima dată când, de la construirea Catedralei Reîntregirii, în 1922, se fac intervenţii de o anvergură comparabilă ca amploare. Este momentul în care se pot evidenţia şi pune în practică rezultatele studiilor şi proiectelor elaborate pe parcursul a peste 30 de ani.
Administraţia locală nu ar fi putut demara din fonduri proprii acest proiect major, aşa că ar trebui “să ne bucurăm că s-au obţinut fonduri europene”, după cum a precizat arhitectul Hedviga Călin, arătând totodată că Parcul Custozza nu va fi distrus, ci va fi pus în valoare din punct de vedere istoric.
Arhitecţii Hedviga Călin şi Gheorghe Lăncrănjan s-au arătat deschişi dialogului cu ONG-urile care luptă pentru protejarea naturii, spunând că îi aşteaptă oricând la discuţii pe tema proiectelor din Cetate şi a Parcului Custozza.
Reamintim că, săptămâna trecută, arhitecţii implicaţi în planul de reamenajare a zonei istorice din Alba Iulia s-au întâlnit într-o şedinţă cu uşile închise, pentru a dezbate lucrările din Cetate. Chiar dacă unul dintre subiectele anunţate pentru dezbatere era reamenajarea Parcului Custozza, ce a generat mai multe proteste publice locale, în ultimul timp, autorităţile în domeniu nu au permis accesul presei.
Ordinul Arhitecţilor din România a solicitat, anterior, primarului municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, ministrului Culturii şi Cultelor, Kelemen Hunor, dar şi tuturor celor responsabili de gestionarea proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina să organizeze urgent o prezentare integrală, complexă, a operațiunilor în derulare. Scrisoarea a fost trimisă primarului Mircea Hava, ministrului Kelemen Hunor, ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, preşedintelui Registrului Urbaniştilor din România, Alexandru Sandu, preşedintelui Filialei Alba a OAR, Stelian Fleschin, arhitectului şef al municipiului Alba Iulia, Hedviga Călin şi arhitectului Gheorghe Lăncrănjan Franchini.
De asemenea, Asociaţia „Alba Verde”, care a adunat peste 6.000 de semnături împotriva tăierii copacilor din Parcul Custozza, a depus petiţia la Primărie, săptămâna trecută, în aşteptarea dezbaterii publice pe acest subiect, anunţată de către administraţia locală.
Reamintim că o petiţie semnată de 22 de asociaţii şi agenţii non-guvernamentale din ţară şi străinătate, în care este prezentată problema „Parcului Custozza” din Alba Iulia a fost trimisă Ministrului Mediului şi Pădurilor, László Borbély, preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Iosif Nagy şi comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu. Organizaţiile au cerut intervenţia statului pentru salvarea Parcului istoric Custozza. Aceştia şi-au exprimat îngrijorarea profundă şi opoziţia fermă faţă de proiectul Primăriei Municipiului Alba Iulia de distrugere a unui parc istoric – Parcul Custozza – situat în centrul Cetăţii Vauban. ONG-urile s-au arătat împotriva amenajării unei piaţete medievale pavate în totalitate.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul:
ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.
FOTO ȘTIREA TA Locuitorii de pe o stradă din Alba Iulia, în conflict cu angajații RER VEST: Ne-au rupt pubelele cumpărate de noi
VIDEO ȘTIREA TA: Accident în zona centrală din Alba Iulia. Un șofer și-a abandonat mașina după ce a lovit un autoturism parcat
FOTO ȘTIREA TA: Mai multe străzi dintr-un cartier al municipiului Alba Iulia, îngropate în noroi după fiecare ploaie
Dan Agrisan
luni, 28.03.2011 at 22:15
Un asemenea plan este o rusine pentru Alba Iulia. Sub semnul unei modernitati foarte la moda acum 50 de ani, ni se distrug copacii si sunt inlocuiti cu dale de piatra si pavele. Iar sub umbrela restaurarii si a conservarii vestigiilor arheologice se largesc axe de circulatie pentru dl. Strajan si masina sa si se construiesc piatzete medievale cu parcari de jur imprejur. Oare in ce cetate or fi vazut asta?
Sandu
joi, 31.03.2011 at 08:54
Mai termina, mai ciudatule cu ideile tale tampite. Lasa ca se face parcul dendrologic si te duci sa stai acolo. Fiind aproape in Valea Popii, poate iti vine sa te si calugaresti, ca manastirea e aproape si oricum ai moaca de hipiot.
ala bala portocala
joi, 31.03.2011 at 11:34
bravo sandule, esti cu adevarat cetatean al acestui oras….stii sa injuri.Asta inseamna ca si-a pierdut Hava rabdarea, simte ca pierde partida si nu are argumente si isi scoate la inaintare mitocanii, ca ultima sansa? Daca nu merge cu voia buna poate merge cu injuraturi si cu bataie:)…Esti genial Bibicule, stii sa injuri, stii sa scuipi pe jos, pun pariu ca nimeresti o pavela de la 10 metri…..Bravo domnule Hava, ai niste aparatori simpatici si de „caracter”:)…….daca se da o gratiere o sa ti se dubleze numarul simpatizantilor
Iulian
duminică, 03.04.2011 at 16:00
Domnule Agrisan cred ca ai foarte multe frustrari dupa postarile dumitale pe acest site, daca chiar esti asa un opozant al acestui proiect cum arati ca esti si mare sustinator al ramaneri parcului in forma actuala, ai fi observat ca inainte de inceperea lucrarilor in zona universitati erau destul de multe masini parcate in fata universitati si acele masini au nevoie de locuri de parcare daca stai sa te gandesti nu? dar dupa cele scrise de tine aici imi dau seama ca ai mers in foarte putin prin zona parcului inainte de inceperea lucrarilor de refacere a cetati.
Dan Agrisan
luni, 04.04.2011 at 17:47
Ne-am gandit si noi sa cooptam un psihanalist pentru a analiza pozitia celor care sunt pentru parcari, trafic, vegetatie zero in cetate etc., dar am renuntat in cele din urma, ceea ce va doresc si dumneavoastra. Altfel, pot sa va spun ca am observat respectivele masini, intamplator chiar am avut de organizat un eveniment in zona respectiva cu nu multi ani in urma si am folosit si eu masina in perioada respectiva. Problema e ca, in loc sa restrangem accesul auto care exista deja inainte, il incurajam, atragem alte masini, prin crearea unor locuri de parcare. E o frustrare asta, recunosc.
yoyo
luni, 28.03.2011 at 22:49
de ce nu apare un arhitect sub 40 de ani in discutie?sa spuna strajan in cate cetati din europa ii permis traficul auto?lancranjan,calin,strajan si fleschin au s ialte relatii,nu neaparat profesionale ,cu hava.deci nu sunt credibili,sub girul lor se dezvolta atat de haotic orasul.
Dan Agrisan
luni, 28.03.2011 at 23:24
Oricum, e prima oara in viata mea cand aud pe cineva cu mai mult de 4 clase care propune distrugerea unor spatii verzi pentru binele generatiilor viitoare. Si poate are cineva curiozitatea sa verifice in planurile initiale, apare si acolo cifra 650: de arbusti, insa, nu de copaci. O coincidenta, probabil.
ala bala portocala
marți, 29.03.2011 at 09:11
mi se pare mie sau arhitectilor le era rusine?….parca mie imi este rusine de rusinea lor.Cu toate astea continua unii dintre ei sa sustina aberatii.De pilda: Facem locuri de parcare pentru generatiile viitoare !! (o tampanie)..Generatiile viitoare or sa demoleze kitchurile construite de unul dintre arhitectii prezenti la aceasta adunare.Si daca generatiile viitoare vor locuri de parcare, sa isi faca.Este pentru prima data cind auzim ca facem locuri de parcare pentru cei care se vor naste peste 100 de ani.GENIAL…….Alta tampenie: cica arborii care au fost taiati au fost taiati pentru ca erau batrini.RUSINE: Castanii traiesc 500-600 de ani si cei de pe str Mihai Viteazul aveau cam 100 de ani.Si nu erau bolnavi…asa cum este bolnav dupa droguri (prins de politie) baiatul arhitectului S.Ioan (deocamdata nu ii spunem numele !!) Iar aberatia potrivit careia copacii obturau poarta a treia este contrara insasi unei unei idei arhitectonice de armonizare a spatiului verde cu spatiile construite.RUSINE…….
alin
marți, 29.03.2011 at 11:37
D-nul care a studiat 30 de ani diverse solutii se pare ca a cam studiat degeaba. Solutiile propuse sunt chiar de acum 30 de ani cand inca nimeni nu se gandea la incalzirea globala. Mersul pe jos poate ca intr-adevar nu se va mai potrivi cu generatiile viitoare care nu vor mai depinde de aer si nu vor mai bea apa. Sa ne spuna d-nul Strajan de ce toate marile orase fac eforturi sa reduca traficul de masini in centru (Paris, Washinton dar si Strassburg de exemplu care e cu mult mai mic). Ah, si ca tot veni vorba de Lyon in conferinta, va dau un exemplu de amenajare a maurilor Ronului care pana in 2004 erau folosite ca mari parking-uri si in 2008 municipalitatea le-a amenajat pentru locuitori, evident cu multa verdeata, loc de plaja etc. Multi soferi au fost atunci impotriva proiectului dar uite ca au supravietuit si acum se bucura de soare pe malurile Ronului. Dati un clik :
https://www.grandlyon.com/Berges-du-Rhone.26.0.html
Asa ca d-nilor „arhitecti-chirurgi” – dupa cum spunea careva pe forumuri – nu prostiti lumea cu povestile d-voastre despre nevoile generatiilor viitoare si cu tendintele pe care ar trebui sa le urmam.
O.
marți, 29.03.2011 at 11:56
Compararea cu alte modele de cetatii Vauban din Europa nu are nici o valoare in contextu local. Respectivele exemple trebuiesc studiate si analizate daca au fost adecvate si au functionat in timp iar abia apoi trecut la analiza contextului actual al Albei. Fiecare situatie de centru istoric are specificul ei si nu trebuiesc „reproduse” modele deja existente …. care poate nici nu au functionat la nivel urban.
Si memoria locului ? Zona amenajata peisagistic dateaza din a IIa jumatate a secolului XIX …. daca se „prefera” vestigiile romane in fata secolului XIX, de ce nu dezgropam tot ce este roman in oras ?
Si de cand Gradina Japoneza se incadreaza in specificul local ?? …lol ….
Dan Agrisan
marți, 29.03.2011 at 13:05
E foarte interesanta viziunea dlui. Strajan referitoare la modul in care generatiile viitoare vor calatori numai cu masina, in timp ce e un lucru cert si de cultura generala ca rezervele de titei mai ajung cel mult inca 50 de ani (asta daca suntem optimisti). O fi avand el alte informatii. Oricum, ii multumim ca se gandeste asa de frumos la copiii si nepotii nostri.
alex
marți, 29.03.2011 at 14:19
Cum adica parcari pentru generatiile viitoare ???? Oameni buni, intr-un asemenea loc accesul auto ar trebui interzis cu desavarsire. In loc sa promovam un stil de viata sanatos ne gandim ca generatiile viitoare vor vrea sa intre in muzeu cu masina ? E cel mai penibil argument pe care l-am auzit. Ar putea totusi avea vreo legatura cu faptul ca un hotel de 5 stele are nevoie de parcare pentru obtinerea clasificarii ?
fara ferestre in forma de cerc
marți, 29.03.2011 at 15:17
nuam ascultat inregistrarea audio a conferintei de presa si m-a cutremurat dl Strajan.Pe linga un discurs incoerent (nu am inteles ce cauta acolo daca nu a spus nimic) a scos o perla ingrozitoare: Cica trebuie facute parcari acolo pentru ca si el si baiatul sau nu au mers niciodata pe jos in Cetate.Modificarea cetatii se face pentru ca dl Strajan si baiatul lui sa isi plimbe pitipoancele cu masinile de lux printre cladirile cetatii?Este o jignire la adresa albaiulienilor aceasta afirmatie stupida
Iulian
duminică, 03.04.2011 at 16:08
Draga domnule FARA FERESTRE IN FORMA DE CERC (frumos nume) deduc din postarea ta ca ai o viata mediocra, foarte multe frustrari si pot spune o femeie urata langa tine daca lansezi aceste atacuri asupra unor oameni pe care banuiesc ca nu ii cunosti si nici nu vei ajunge sa ii cunosti vreodata. Ti se potriveste acesta afirmatie ” mie nu mie ciuda ca sunt eu nefericit, mie mi ciuda ca sunt alti fericiti”
Adrian
marți, 29.03.2011 at 15:53
Pentru dl. Strajan, care crede ca tendinta e ca oamenii sa circule in viitor doar cu masinile personale, inclusiv prin cetate, un articol recent de pe Euractiv care confirma ca UE vrea sa interzica automobilele in orase pana in 2050 si nu invers.
https://www.euractiv.ro/index.html/articles%7cdisplayArticle?articleID=22395
Nici-nu-vreau-sa-aud-de-voi
vineri, 01.04.2011 at 21:42
Arhitectii lui peste! nu meritati nici sa proiectati blocuri, daramite sa faceti proiectare intr-un sit istoric! auzi, gradina japoneza…si tot dintr-astea. ******