Arhitecţii argumentează modificările din Parcul Custozza

Specialiştii responsabili cu proiectul de modificare a Parcului Custozza şi a zonei istorice din Cetate au organizat, luni, o conferinţă de presă, în care au prezentat argumentele prin care se susţine reamenajarea ariei, în varianta pentru care au fost alocate fonduri de finanţare.

Au fost prezenţi preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Filiala Alba, Stelian Fleschin, arhitectul şef al muncipiului, Hedviga Călin, arhitectul Ioan Străjan şi autorul proiectului, arhitect Gheorghe Lăncrănjan Franchini. În proiectul prezentat, aceştia au susţinut că se va încerca în primul rând valorificarea cercetărilor arheologice, apoi a construcţiilor istorice şi, în ultimul rând, a spaţiului verde. Specialiştii au adus în sprijinul întocmirii proiectului, care va continua în varianta deja aprobată, modele ale altor cetăţi, care, în opinia lor, au fost reamenajate ţinând cont de aceleaşi priorităţi.

Cetatea a câştigat mult la capitolul zone verzi amenajate

"Luând în considerare restricţiile impuse de atingerea nivelului iniţial de călcare şi de investigaţiile arheologice, lucrările trebuie să se înscrie în contextul spaţiilor similare din Europa. Cetatea Bastionară, în conjunctura actuală, când se derulează lucrări ample de reamenajare şi restructurare, în special în zona Şanţurilor, a câştigat foarte mult la capitolul zone verzi amenajate, demonstrând preocupare majoră a proiectanţilor în acest sens", a declarat Stelian Fleschin. Acesta a precizat că proiectele mai pot suferi modificări substanţiale, în funcţie de natura şi importanţa descoperirilor arheologice.

“Nu s-a plecat la drum cu ideea de a fi rasă vegetaţia din Cetate"

Autorul proiectului de reamenajare, arhitectul Gheorghe Lăncrănjan Franchini, a prezentat în detaliu cum va arăta zona Parcului Custozza, precizând că unii dintre copacii seculari vor rămâne, în vecinătatea sediului Universităţii "1 Decembrie 1918" şi a unităţii militare, fără să menţioneze numărul exact al acestora. Acesta a subliniat posibilitatea schimbărilor posibile în proiect, în funcţie de decizia de a valorifica unele vestigii arheologice descoperite în timpul lucrărilor, similar unor  modele de cetăţi reamenajate, în Europa.

“Nu s-a plecat la drum cu ideea de a fi rasă vegetaţia din Cetate, ci de a pune în evidenţă toate straturile istorice”, a declarat Lăncrănjan, sublinind totodată că “o vegetaţie bătrână în apropierea clădirilor creează probleme, de aceea trebuie înlocuită din când în când”.

Copacii de pe strada Mihai Viteazu au fost tăiaţi din mai multe motive. O parte dintre ei erau şubreziţi şi nu prezentau siguranţă pentru clădiri, erau prea bătrâni, iar ramificaţiile rădăcinilor afectau clădirile şi aleile, iar unii dintre copaci, chiar dacă erau mai tineri şi sănătoşi, obturau imaginea de ansamblu a Porţii a III-a Cetăţii. S-a avut în vedere şi faptul că nu sunt copaci protejaţi de lege.

650 de copaci vor fi plantaţi în zona Şanţurilor

Drept o compensare pentru spaţiul v erde care se va pierde în scuarul Custozza, cum l-au numit arhitecţii, se prevede amenajarea grădinilor aparţinând Palatului Principilor (care vor fi deschise publicului) şi plantarea a 650 de copaci în zona Şanţurilor Cetăţii, pe o suprafaţă de peste 4 kilometri, acţiune ce a fost demarată deja, de aproape două săptămâni.

Vor fi amenajate două grădini (Grădina Romană şi Grădina Japoneză), unde albaiulienii vor putea să se relaxeze într-un peisaj verde.

Parcările, prevăzute pentru generaţiile viitoare

Chiar dacă mulţi albaiulieni nu văd rostul parcărilor în zona istorică a Cetăţii, arhitectul Ioan Străjan a spus că sunt bine gândite, dacă ne proiectăm în viitor şi ne gândim şi la posibilele cerinţe ale generaţiei viitoare. Dacă nouă ni se pare astăzi de neconceput traficul auto în Cetate, poate generaţiei de după noi i se va părea de neconceput să traverseze Cetatea pe jos.

Până atunci însă râmâne la latitudinea administraţiei locale dacă va restricţiona sau nu traficul în Cetate, prin instalarea barierelor.

ONG-urile, aşteptate la discuţii

Aşadar, potrivit arhitecţilor, este prima dată când, de la construirea Catedralei Reîntregirii, în 1922, se fac intervenţii de o anvergură  comparabilă ca amploare. Este momentul în care se pot evidenţia şi pune în practică rezultatele studiilor şi proiectelor elaborate pe parcursul a peste 30 de ani.

Administraţia locală nu ar fi putut demara din fonduri proprii acest proiect major, aşa că ar trebui “să ne bucurăm că s-au obţinut fonduri europene”, după cum a precizat arhitectul Hedviga Călin, arătând totodată că Parcul Custozza nu va fi distrus, ci va fi pus în valoare din punct de vedere istoric.

Arhitecţii Hedviga Călin şi Gheorghe Lăncrănjan s-au arătat deschişi dialogului cu ONG-urile care luptă pentru protejarea naturii, spunând că îi aşteaptă oricând la discuţii pe tema proiectelor din Cetate şi a Parcului Custozza.

Reamintim că, săptămâna trecută, arhitecţii implicaţi în planul de reamenajare a zonei istorice din Alba Iulia s-au întâlnit într-o şedinţă cu uşile închise, pentru a dezbate lucrările din Cetate. Chiar dacă unul dintre subiectele anunţate pentru dezbatere era reamenajarea Parcului Custozza, ce a generat mai multe proteste publice locale, în ultimul timp, autorităţile în domeniu nu au permis accesul presei.

Ordinul Arhitecţilor din România a solicitat, anterior, primarului municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, ministrului Culturii şi Cultelor, Kelemen Hunor, dar şi tuturor celor responsabili de gestionarea proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina să organizeze urgent o prezentare integrală, complexă, a operațiunilor în derulare. Scrisoarea a fost trimisă primarului Mircea Hava, ministrului Kelemen Hunor, ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, preşedintelui Registrului Urbaniştilor din România, Alexandru Sandu, preşedintelui Filialei Alba a OAR, Stelian Fleschin, arhitectului şef al municipiului Alba Iulia, Hedviga Călin şi arhitectului Gheorghe Lăncrănjan Franchini.

De asemenea, Asociaţia "Alba Verde", care a adunat peste 6.000 de semnături împotriva tăierii copacilor din Parcul Custozza, a depus petiţia la Primărie, săptămâna trecută, în aşteptarea dezbaterii publice pe acest subiect, anunţată de către administraţia locală.

Reamintim că o petiţie semnată de 22 de asociaţii şi agenţii non-guvernamentale din ţară şi străinătate, în care este prezentată problema „Parcului Custozza” din Alba Iulia a fost trimisă Ministrului Mediului şi Pădurilor, László Borbély, preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Iosif Nagy şi comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu. Organizaţiile au cerut intervenţia statului pentru salvarea Parcului istoric Custozza. Aceştia şi-au exprimat îngrijorarea profundă şi opoziţia fermă faţă de proiectul Primăriei Municipiului Alba Iulia de distrugere a unui parc istoric – Parcul Custozza – situat în centrul Cetăţii Vauban. ONG-urile s-au arătat împotriva amenajării unei piaţete medievale pavate în totalitate.