Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

AUDIENŢE ONLINE: Răspunsuri de la Primăria Alba Iulia la întrebările cititorilor. Detalii despre bazinul olimpic, terase şi camere video


Publicat

Reprezentanţii Primăriei Alba Iulia au pus la dispoziţie un nou set de răspunsuri la întrebările cititorilor privind probleme administrative la nivelul oraşului. Vă prezentăm în continuare informaţiile oferite, cu precizarea că vom completa acest material cu alte date, pe măsură ce le vom primi. Cei care doresc să adreseze în continuare întrebări prin intermediul secţiunii speciale de pe Alba24, Audienţe Online pot completa direct formularul de pe site-ul nostru.

Întrebare de la: Popa Alin; Subiect: Zona Centrală-BRD!

„În legătură cu zona centrală – parcarea BRD şi locuinţele din str. Nicolae Titulescu, cum se va proceda în vederea preluării de către Primărie a imobilelor respective? PUZ-ul nou aprobat prevede aceste preluări în scopul edificării unui ansamblu de locuinţe colective şi a unui parcaj subteran!”

Răspuns: „Investiţiile propuse şi reglementate prin PUZ „Centru Civic” se derulează în baza un proiect autorizat, numai după rezolvarea regimului juridic al terenului. Pentru parcajul public: se realizează concomitent cu construcţia multiculturală propusă de Consiliul Judeţean.”

Întrebare de la: Sorin Baltariu; Subiect: Terasele de pe B-dul Transilvaniei

„Se vorbea cândva de mutarea teraselor de pe B-dul Transilvaniei. Aş avea o întrebare: După finalizarea lucrărilor din Cetate, terasele de pe B-dul Transilvaniei vor fi mutate în Cetate? Trotuarul pentru pietoni de pe bulevard este foarte îngust din cauza teraselor amplasate aici. În plus, tot din aceeaşi cauză, locuitorii nu au cum să respecte pista de biciclete dacă sunt obligaţi să ocolească toate terasele de pe bulevard.

Aş dori să mai întreb dacă proiectul de introducere a cablurilor (curent, cabluri tv etc.) cuprinde tot oraşul Alba Iulia sau doar Cetatea şi Bulevardul Transilvaniei. Bulevardul arată mult mai bine cu aceste cabluri introduse în pământ.”

Răspuns: „Sugestia privitor la mutarea teraselor a fost luată în calcul şi de către primărie. Vom discuta şi analiza această propunere în interesul gestiunii urbane, în următoarea şedinţă de consiliu local. Este un deziderat maxim ca aceste activităţi sezoniere să se desfăşoare în şanţurile cetăţii.

Hotărârea de guvern 490/iunie 2011 precizează faptul că este interzisă montarea supraterană a echipamentelor tehnice, inclusiv a reţelelor de telecomunicaţii. În consecinţă, nu se va aproba niciun proiect cu astfel de traversări, iar cele existente se vor realiza subteran, în cel mai scurt timp cu putinţă. Odată cu reabilitarea străzilor, se impune introducerea în subteran prin canale tehnice a acestui tip de utilităţi.”

Întrebare de la: Crişan Angela; Subiect: Bazinul Olimpic

„Problema mea este Bazinul Olimpic, mai exact imposibilitatea folosirii acestuia de mai bine de 2 ani. Se tot aud tot felul de zvonuri cu privire la deschiderea acestuia, prin urmare aş dori o părere avizată. Suntem foarte mulţi oameni bolnavi în acest oraş, care trebuie să facem mişcare şi cel mai indicat este înotul. Întâmplarea face că nu avem unde decât la nişte particulari care au nişte preţuri şi condiţii jalnice.

Întrebare: când se va deschide? Ce preţuri se vor practica? Şi bineînţeles ne-am dori să se revină la vechiul program, adică să poţi să mergi ori dimineaţa foarte devreme ori seara foarte târziu, să nu se impună nişte ore de agrement, deoarece ne este foarte greu şi poate imposibil să ne coordonăm pe acea plajă orară.

Totodată, aş dori să ştiu dacă se vor practica nişte abonamente avantajoase care să ofere într-adevăr o reducere celor care frecventează des astfel de locaţii – bazin, saună. De exemplu, cum se practică la vecinii noştri: Deva, Târgu Mureş.

Vă mulţumesc. Şi doresc tuturor sărbători fericite şi decizii cât mai înţelepte.

P.S. Toate sfaturile şi problemele ridicate în acest articol reprezintă un rezumat al dorinţelor membrilor dintr-o asociaţie locală, deci suntem mai mulţi care gândim în acest mod şi suntem convinşi că mai sunt şi alţii care sunt în asentimentul nostru.”

Răspuns: „Lucrările de modernizare a bazinului se realizează de către Compania Naţională de Investiţii, care a preluat obiectivul încă din 2010 şi îl are în administrare până la terminarea lucrărilor. Responsabilitatea primăriei are legătura cu viabilizarea zonei. Primarul Mircea Hava a urmărit cu insistenţă şi permanent alocările financiare de la guvern şi a insistat pentru ca Bazinul să fie reabilitat cât mai urgent. În 2011, au fost sistate din lipsă de resurse financiare, chiar dacă acestea trebuiau predate. Se fac eforturi şi există toate premisele ca lucrările să se finalizeze la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie. Dată fiind complexitatea acestei lucrări, este posibil ca termenul să fie uşor decalat, din cauza situaţiilor neprevăzute ce pot apărea pe parcurs. Ne dorim la fel de mult ca oricine să se finalizeze acest obiectiv investiţional.”

Îmtrebare de la: Onea Nicu; Subiect: DN74

„Drumul este plin de gropi şi denivelări. Când se vor finaliza lucrările de modernizare?”

Răspuns: „Lucrările de modernizare a întregului tronson se vor finaliza în martie 2013, iar, începând de azi, 10.04.2012, se începe activitatea de plombare a gropilor din Calea Moţilor. Până la Miceşti se va finaliza turnarea asfaltului, până la finalul lunii august.”

Întrebare de la: Mascasan Rares Ciprian; Subiect: ANL Detunata

„Domnule Primar, când credeţi că se finalizează lucrările la ANL, str. Detunata şi când se vor da în folosinţă?”

Răspuns: „Lucrările se finalizează în luna mai 2012. Acest răspuns a mai fost furnizat. Imediat după recepţie, se va face predarea către beneficiari.”

Întrebare de la: Popa Ilie; Subiect: camere video

„S-a tot vorbit de instalarea camerelor video în oraş. Când se începe şi finalizează montarea acestora pentru siguranţa noastră? Un studiu arată că, în Cluj, de la montarea acestora, a scăzut criminalitatea cu 30%, ar fi bine şi pentru oraşul nostru, părerea mea.”

Răspuns: „Se fac demersuri pentru achiziţionarea acestui tip de echipament de supraveghere şi conectarea la dispeceratul Poliţiei Locale. Sperăm ca în cel mai scurt timp acest aspect al siguranţei comunităţii să fie rezolvat.”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. Adi

    marți, 10.04.2012 at 11:13

    De ce nu montati capace de camine antivandalism si chiar personalizate in tot orasul Alba Iulia? Sunt firme in Alba care va pot livra aceste capace de camine de canalizare.

    • bpp

      marți, 10.04.2012 at 16:22

      Va rugam sa ne transmiteti o lista cu astfel de firme pentru a putea obtine o oferta.

  2. Morar Mircea

    marți, 17.04.2012 at 20:48

    Cind se va asfalta str. Stefan Luchian ( la Schit pe deal spre cladirea Universitatii ) ?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Aeroporturile nu trebuie să ceară călătorilor adeverinţe de vaccinare împotriva COVID-19, avertizează OMS

Publicat

Aeroporturile şi alte puncte de trecere a frontierei nu trebuie să ceară călătorilor să fie vaccinaţi împotriva COVID-19 drept condiţie pentru a putea intra pe teritoriul altor ţări, a subliniat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) citată de EFE.

În raportul său epidemiologic săptămânal asupra pandemiei, OMS a insistat că vaccinurile anti-COVID-19 nu pot fi o cerinţă pentru a călători, având în vedere că încă nu se cunosc efectele asupra reducerii răspândirii contagierilor, perioada de imunitate pe care o conferă sau dacă protejează împotriva formelor uşoare ale bolii.

De asemenea, „a acorda prioritate acestor călători ar putea avea drept consecinţă administrarea neadecvată de doze categoriilor de risc ce pot contracta forme grave de COVID-19”, a precizat ONU.

Potrivit organizaţiei, utilizarea „certificatelor de imunitate” de către călătorii internaţionali (indiferent dacă s-au vaccinat sau dacă au anticorpi după ce au depăşit boala) nu este recomandabilă şi nici „nu este susţinută de evidenţe ştiinţifice”.

În raportul său, OMS reiterează că persoanele de peste 60 de ani, cele cu boli cronice şi alte grupuri de risc trebuie să evite să călătorească în ţări cu o rată înaltă de COVID-19. Pe de altă parte, potrivit organizaţiei, călătorii internaţionali „nu trebuie consideraţi prin natura lor cazuri suspecte de COVID-19”.

În 2020, traficul pasagerilor internaţionali a scăzut cu 60 % faţă de anul 2019 (cu 2,7 miliarde mai puţin), fapt ce a provocat companiilor aeriene pierderi estimate la 371 miliarde de dolari.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

44 de ani de la marele cutremur din 1977. În mai puțin de un minut au fost distruse 35000 de locuințe. Radiografia unui dezastru

Publicat

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Patru din zece români și-au redus consumul de carne. Câți spun că țin post. Studiu

Publicat

Patru din zece români spun că și-au redus consumul de carne în ultimele 12 luni, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post, potrivit unui studiu.

92% din consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămâna, cel puţin. Cu toate acestea, nu sunt puţini nici cei care susţin că şi-au redus consumul de carne în ultimul an (39%).

“Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele 4 săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – şi asta nu ca opţiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu şi lung, cu aceşti potenţiali consumatori”, declară Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România.

Şi pentru că se apropie Postul Paştelui, tot din studiu aflăm că 36% din respondenţi susţin că ţin post din când în când, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

9 din 10 români cumpără carne cel puţin o dată pe săptămână.

Tinerii cumpără carne cu o frecvenţa mai mare comparativ cu cei mai în vârstă. La cea mai recentă achiziţie, 87% dintre cumpărătorii de carne declara că au cumpărat carne neprocesată în timp ce 36% au au optat pentru mezeluri. Diferenţa dintre cele două categorii de carne este mai vizibilă în rândul celor mai în vârstă (45-59 de ani).

91% dintre aceştia au optat pentru carne neprocesată la ultima cumpărătură, pe când doar 33% pentru mezeluri.

Preferinţele faţă de tipul de carne variază tot în funcţie de vârstă. Există o probabilitate mai mare ca cei tineri să cumpere carne din pui (79% din cumpărătorii de 18 – 24 de ani) în timp ce categoria celor mai în vârstă să aleagă mai des carne de porc (72% din cumpărătorii de 45-59 de ani).

În ceea ce priveşte capacitatea de a influenţa alegerea magazinului, carnea neprocesata este în top, 67% dintre cumpărători spunând că acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde să meargă la cumpărături.

Carnea gătită în casă este consumată cel mai des (75%) şi pare că ocupă un loc central în meniul zilnic al românilor. Originea locală inspiră calitate ridicată în categoria “food”, în general, şi în legătură cu carnea în special.

Studiul s-a desfăşurat online, în perioada octombrie- noiembrie 2020. Eşantionul cuprinde 1000 de respondenţi, utilizatori de internet, din mediul urban, cu vârstă cuprinsă între 18-59 de ani.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 81 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba au fost înregistrate 81 de cazuri noi COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba miercuri, 3 martie.

De la începutul pandemiei, 15.831 de persoane au fost confirmate pozitiv în județul Alba. Dintre acestea, 14412 de persoane au fost declarate vindecate. De asemenea s-au înregistrat 425 decese.

Marți, în Alba au fost prelucrat 744 probe (387 la SJU si 357 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 172979.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (54 cazuri noi)

Alba Iulia – 25

Aiud – 10

Sebeș – 6

Blaj – 4

Cugir – 4

Ocna Mureș – 4

Câmpeni – 1

Rural (27 cazuri noi)

Ighiu – 3

Lunca Mureșului – 3

Mihalț – 3

Unirea – 3

Valea Lungă – 3

Șona – 2

Șugag – 2

Cricău – 1

Doștat – 1

Jidvei – 1

Pianu – 1

Rădești – 1

Sâncel – 1

Șibot – 1

Vințu de Jos – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (17 februarie – 2 martie) 2,35 (anterior 2,38).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 417 cazuri – 5,45 (anterior 5,58)

Teiuș – 18 cazuri – 2,48 (anterior 3,16)

Sebeș – 100 cazuri – 3,04 (anterior 3,34)

Aiud – 38 cazuri – 1,49 (anterior 1,46)

Cugir – 31 cazuri – 1,20 (anterior 1,28)

Ocna Mureș – 19 cazuri – 1,36 (anterior 1,14)

Blaj – 26 cazuri – 1,25 (anterior 1,30)

Abrud – 5 cazuri – 0,95 (anterior 0,95)

Câmpeni – 5 cazuri – 0,67 (anterior 0,54)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,52)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 30 cazuri – 11,39 (anterior 11,39)

Mihalț – 23 cazuri – 7,02 (anterior 6,11)

Ponor – 4 cazuri – 5,86 (anterior 5,86)

Doștat – 4 cazuri – 3,91 (anterior 2,93)

Unirea – 15 cazuri – 3,04 (anterior 2,43)

Crăciunelu de Jos – 6 cazuri – 2,80 (anterior 2,80)

Lunca Mureșului – 7 cazuri – 2,71 (anterior 1,93)

Berghin – 5 cazuri – 2,61 (anterior 2,61)

Valea Lungă – 8 cazuri – 2,52 (anterior 1,58)

Pianu – 9 cazuri – 2,51 (anterior 2,23)

Cricău – 5 cazuri – 2,49 (anterior 2,49)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Ciugud – 8 cazuri – 2,45 (anterior 2,76)

Rădești – 3 cazuri – 2,30 (anterior 2,30)

Lopadea Nouă – 6 cazuri – 2,29 (anterior 2,29)

Șibot – 5 cazuri – 2,05 (anterior 2,05)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate