Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Autostrăzile Sebeş-Turda şi Orăştie – Sibiu, incluse în lista investiţiilor prioritare ale Guvernului în 2014


Publicat

Proiectele autostrăzilor Sebeş – Turda şi Orăştie – Sibiu, ale căror trasee trec prin judeţul Alba se află pe lista lucrărilor publice care vor fi tratate anul viitor cu prioritate la finanţare de către Guvern. Executivul a selectat în acest sens 21 de proiecte. Printre acestea se află şi reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria (secţiunea Coşlariu – Sighişoara şi Coslariu-Simeria).

Construcția Autostrăzii Sebeș-Turda a fost scoasă în luna iulie la licitație de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România. Valoarea totală a investiţiei pentru construcţia celor 70 de kilometri este de 4.643.146.000 lei, potrivit hotărârii de guvern și este împărțită în patru loturi. Proiectul este finanțat 85% din Fondul de Coeziune și 15% din bugetul de stat. Având în vedere relieful zonei, contractul presupune realizarea mai multor lucrări de artă (poduri, viaducte etc), precum și cinci traversări peste râul Mureș.

În condițiile în care autoritățile se vor grăbi și vor anunța un câștigător până la finele anului și nu vor exista contestații la decizia de atribuire a contractelor, lucrările la tronsonul Sebeș-Turda ar trebui să înceapă în primăvara anului 2014. Durata de construcție a autostrăzii este aproximată la 22 de luni, dintre care 4 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuția lucrărilor.

În aprilie, Comisia Euopeană a anunțat că a acceptat includerea autostrăzii Sebeș – Turda în programul de finanțare nerambursabilă. Odată construită, autostrada ce a primit indicativul A10 potrivit CNADNR va lega autostrada A1 ce trece pe lângă Sebeș și autostrada Transilvania A3 aproape de Turda. CNADNR vrea să dea autostrada în concesiune la pachet cu autostrada de la Cluj la Borş. Vedeți AICI ofertele depuse de constructori pentru autostrada Sebeş-Turda.

Referitor la Autostrada Orăştie – Sibiu, ministrul Delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, Dan Şova, a anunţat că în luna decembrie vor fi inaugurate trei tronsoane: loturile 1, 2 şi 4, respectiv de la Orăştie – Sebeş – Cut (judeţul Alba) şi partea finală din judeţul Sibiu. Porţiunea cu probleme de alunecări de teren din zona Apoldu, respectiv viaductul de la Aciliu, va fi inaugurată abia în 2014. Reamintim că finalizarea Autostrăzii Orăştie-Sibiu a fost amânată de mai multe ori. Termenul iniţial de terminare a lucrărilor a fost aprilie 2013, apoi fiind devansat pentru august, septembrie, noiembrie şi acum, decembrie. Prelungirea termenului de finalizare a lucrărilor a venit din cauza unor „lucrări mai dificile”, legat de construcția podurilor sau rețeaua electrică. Vedeţi AICI mai multe detalii.

Ministerul Transporturilor a semnat, în februarie, cu CFR SA un contract de finanţare în valoare de 4,98 miliarde de lei (1,1 miliarde euro) pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Sighişoara-Coşlariu (Alba),cu o lungime de 89,5 kilometri. Contractul este cofinanţat de Uniunea Europeană cu 740 milioane euro şi prevede reabilitarea a 89,5 kilometri de linie dublă electrificată de cale ferată. Tronsonul face parte din linia de cale ferată Braşov-Simeria, parte a Coridorului IV paneuropean. După finalizarea lucrărilor, trenurile de călători ar trebui să atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă de până la 120 de kilometri pe oră.

Proiectul include atât execuţia lucrărilor de modernizare a liniei de cale ferată, pentru care au fost atribuite anul trecut lucrările aferente, împărţite în trei loturi, cât şi lucrări la instalaţiile de semnalizare şi la sistemele de comunicaţii şi control. Acestora li se adaugă şi serviciile de consultanţă, incluse în suma de 1,1 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor CFR. CFR a selectat la începutul anului consorţiul Alstom Transport – Alcatel Lucent România – PAS 97 pentru lucrări de modernizare a secţiunilor de cale ferată Coşlariu (Alba) – Simeria (Hunedoara) şi Coşlariu – Sighişoara (Mureş), cu o ofertă de 498,2 milioane lei, fără TVA. Proiectul, cu o durată de 40 de luni, implică lucrări la instalaţiile de semnalizare şi sistemele de comunicaţii şi control.

Proiectele de pe lista Guvernului vor fi finanţate cu prioritate din fonduri europene nerambursabile, fonduri rambursabile şi de la bugetul de stat şi alte patru proiecte vor fi finanţate integral de la bugetul de stat, toate cu o valoare mai mare de 100 milioane lei.

Cele 21 de proiecte selectate de Guvern sunt

  • autostrăzile Sebeş-Turda, Orăştie-Sibiu, Lugoj-Deva (tronsonul Dumbrava-Deva şi Lugoj-Dumbrava), Arad-Timişoara şi by-pass Arad, Cernavodă-Constanţa, Nădlac-Arad şi Timişoara-Lugoj,
  • reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria (secţiunea Coslariu – Sighişoara şi Coslariu-Simeria), componentă a Coridorului IV Pan-European pentru circulaţia trenurilor cu viteză maxima de 160 km/h,
  • construcţia variantei de ocolire a oraşelor Deva-Orăştie la standard de autostradă şi a variantei de ocolire a oraşului Sibiu (proiecte pentru care ordonatorul principal de credite este Secretariatul General al Guvernului),
  • lărgirea la 4 benzi a centurii Bucureşti Sud (Pasaj suprateran DJ 602 Centura Bucureşti-Domneşti),
  • reabilitarea DN56 Craiova-Calafat
  • Magistrala 5 de metrou tronsonul Drumul Taberei-Universitate (secţiunea Râul Doamnei-Haşdeu),
  • Magistrala 5 de metrou tronsonul Universitate-Pantelimon (staţia şi depoul Valea Ialomiţei),
  • reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria,
  • protecţia şi reabilitarea părţii sudice a litoralului românesc a Mării Negre în zona municipiului Constanţa şi Eforie Nord,
  • consolidarea Teatrului Naţional I.L. Caragiale Bucureşti,
  • proiectul de lasere de la Turnu Măgurele,
  • realizarea unui sistem informaţional pentru managementul integral al apelor.

Pe lista proiectelor care vor fi finanţate cu prioritate, dar integral de la buget de stat au fost introduse cele legate de autostrada Braşov-Cluj-Borş (tronson Suplacu de Barcău-Borş), autostrada Bucureşti-Braşov (include tronsonul Comarnic-Braşov), autostrada de centură a municipiului Bucureşti şi refuncţionalizarea clădirii spitalului clinic de urgenţă Iaşi.

Citește și Autostrăzile anului 2014: Începe construcția la „Sebeș-Turda”, se întregeşte „Orăștie-Sibiu”. Lucrări noi pe 400 km

sursă: mediafax



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. pensionar sarac

    vineri, 15.11.2013 at 09:46

    IN 24 ANI CHINEZI FACEAU 5000000 KM DE AUTOSTRADA NOI NU PUTEM TERMINA 100KM.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Un minor a încercat să fure banii dintr-o sală de jocuri din Sebeș, însă a fugit cu mâna goala. Ce s-a întâmplat

Publicat

Un minor din Sebeș s-a ales cu doi ani de internare într-un centru de detenție după ce a încercat să fure banii dintr-o sală de jocuri de noroc din localitate.

Însă, chiar dacă a amenințat-o cu un cuțit pe femeia care lucra la sala de jocuri, nu a reușit să fure nici un ban deoarece aceasta nu avea încasări. 

Fapta s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 ianuarie 2020, dar o primă condamnare a venit 10 luni mai târziu, pe 11 noiembrie.

Ce s-a întâmplat

Întreaga fapta este descrisă în motivarea instanței din Sebeș.

Tânărul, D.N.G, l-a contactat în noaptea respectivă pe un prieten pentru a merge la o sala de jocuri de noroc. Când s-au vazut acesta i-a spus prietenului că vrea să fure banii de la sala de jocuri respectivă și i-a spus că are un cuțit pe care îl va folosi.

Cei doi s-au deplasat la sala de jocuri. Acolo, în timp ce prietenul său juca la aparate, tânărul în cauză a stat o perioadă în sală, dar apoi a părăsit locația.

Mai târziu și-a pus un fular pe fața și s-a deplasat direct la femeia care lucra pe sala. Sub amenințarea cuțitului pe care îl avea asupra sa, a obligat-o pe fată să deschidă borseta, însă aceasta nu avea nici un ban în ea.

Atunci incuplatul ”a bruscat-o și i-a solicitat să se deplaseze în locul unde se află seiful. Aici profitând de faptul că inculpatul G. N. s-a aplecase asupra seifului, numita (…) a acționat butonul de panică, motiv pentru care acesta s-a ridicat și după un schimb de replici a fugit, întreaga activitate infracțională a suspectului G. D. N. fiind surprinsă de camerele de supraveghere video amplasate atât la interiorul cât și la exteriorul sălii de jocuri mecanice”, se arată în motivarea instanței din Sebeș.

La scurt timp tânărul a fost prins de polițiști, însă acesta nu era la prima abatere de la litera legii. În trecut, minorul a mai fost condamnat la un an și 4 luni pentru o altă infracțiune, însă cu suspendare.

După fapta comisă la sala de jocuri, magistrații l-au condamnat la ”măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie calificată”, se arată în decizia judecătorilor.

La o zi distanță de la decizia Judecătoriei Sebeș, un apel a fost făcut, iar dosarul va ajunge pe rolul instanței superioare, care va da o sentință definitivă.

sursă foto: arhiva alba24.ro.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Criptomoneda Bitcoin se apropie de cea mai mare valoare din istorie. Prognozele de creștere pentru anul viitor sunt amețitoare

Publicat

bitcoin

Criptomoneda Bitcoin a ajuns aproape de maximul înregistrat în urmă cu trei ani şi a atins pentru scurt timp pragul de 19.000 de dolari, scrie agenția Reuters.

Valoarea maximă pe care a atins-o criptomoneda este de 19.666 de dolari, spre sfârşitul lui 2017.

Bitcoin-ul a crescut cu 40 % în noiembrie şi cu aproximativ 160 % în 2020.

Criptomonedele sunt văzute de unii investitori drept una dintre principalele active de refugiu, precum aurul, la care se recurge adesea în perioadele de incertitudine economică.

Brain Estes, chief investment officer în cadrul fondului de investiţii Off the Chain Capital, spune că valoarea unui bitcoin poate atinge anul viitor pragul de 100.000 de dolari.

„În trecut, bitcoin-ul a crescut de zece, douăzeci sau de treizeci de ori într-un an. N-ar fi mare lucru să crească de cinci ori”, a declarat Estes, adăugând că valoarea criptomonedei ar putea ajunge la 288.000 de dolari până la sfârşitul lui 2021.

De asemenea, Tom Fitzpatrick, analist în cadrul Citi, spune că bitcoin-ul va creşte la 318.000 de dolari spre finalul anului viitor, citând cantitatea limitată, uşurinţa de mişcare de-a lungul graniţelor şi caracterul opac al monedei.

În schimb, Lennard Neo, şeful echipei de cercetare din cadrul Stack, un furnizor de index fund pe bitcoin, se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să depăşească 60.000 de dolari în următoarele 12 luni.

sursa: reuters.com, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Împrumuturi la bănci mai greu de accesat în 2021: BNR recomandă ajustarea scoringului la acordarea creditelor pentru companii

Publicat

Băncile vor trebui să reducă coeficientul de acceptare a dividendelor și venituri din chirii din calculul pentru acordarea creditelor. Potrivit unei scrisori trimise de BNR către băncile comerciale, acestea trebuie să îşi ajusteze scoringul pentru persoane fizice până pe 20 decembrie 2020.

Scrisoarea recomandă băncilor să reducă coeficientul de acceptare al dividendelor şi veniturilor din chirii în calculul pentru stabilirea scoringului la acordarea unui credit, deoarece pandemia va avea anul viitor un impact negativ asupra profiturilor companiilor şi asupra pieţei imobiliare, potrivit economica.net.

ECONOMICA.NET suține că într-una dintre recomandările BNR se  arată că actualul context al pandemiei Covid-19 va avea un impact negativ asupra unor societăţi comerciale, impact care se va materializa în scăderea rezultatelor financiare, şi implicit asupra nivelului dividentelor pe care acţionarii le pot încasa în viitor.

Totodată, scrisoarea BNR arată că impactul negativ al pandemiei se va vedea şi asupra pieţei imobiliare, „ca urmare a presiunii de renegociere a contractelor de închiriere şi a creşterii gradului de neocupare a imobilelor închiriate”.

În acest context, banca centrală recomandă băncilor comerciale să îşi regândească categoriile de venituri considerate eligibile în acordarea unui credit şi chiar o ajustare a coeficienţilor acestora. Mai exact, unele recomandări vizează reducerea coeficienţilor luaţi în calcul în momentul acordării creditului pentru veniturile solicitanților rezultate din dividende sau din chirii.

O ajustare a scoringului acestora din cauza efectelor pandemiei va însemna că acest procent va coborî la 60% -70%, în funcţie de decizia băncii, față de 80% cât ar fi în prezent media pieței. . În condiţiile în care veniturile societăţilor comerciale vor scădea anul viitor, iar chiriile vor scădea la rândul său, o ajustare a coeficienţilor categoriilor de venituri considerate eligibile va reduce şi mai mult valoarea maximă a împrumutului pe care îl poate contracta o persoană fizică sau juridică.

BNR face aceste recomandări tocmai pentru a proteja sistemul bancar de o creştere prea mare a nivelului de credite neperformante, care este de aşteptat să mărească începând cu anul viitor.

În acest context, BNR recomandă băncilor implementarea de măsuri care să conducă la asigurarea unei acoperiri adecvate a expunerii băncii la riscul de credit asociat persoanelor fizice. De aceea, băncile trebuie să informeze autoritatea de supraveghere (BNR) până pe data de 20 decembrie 2020 despre măsurile luate pentru a se asigura că acestea corespund situaţiei actuale şi contribuie la un management prudent al riscurilor.

sursa: economica.net

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Comisia Europeană anunță alocarea a 3 miliarde de euro României, pentru protejarea locurilor de muncă prin intermediul SURE

Publicat

job

Comisia Europeană a anunţat, marţi, că alocă unui număr de cinci state membre suma de 8,5 miliarde euro, din care 3 miliarde euro României, reprezentând a treia tranşă a împrumutului care va permite statelor să facă faţă creşterilor bruşte ale cheltuielilor publice efectuate în vederea menţinerii locurilor de muncă.

Anunțul executivului european coincide cu Ziua Națională a României și reprezintă o primă tranșă pentru țara noastră din acest instrument, așa cum a precizat săptămâna trecută și ministrul finanțelor de la București.

În total, Comisia Europeană a alocat marți suma de 8,5 miliarde de euro către cinci țări membre ale Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro și din care România va primi în total 4,1 miliarde de euro, o tranșă ulterioară de 1,1 miliarde euro fiind programată pentru perioada următoare.

“România primește astăzi 3 miliarde de euro prin SURE, instrumentul UE ce protejează lucrătorii și firmele europene în timpul pandemiei. Încă un miliard de euro, disponibil în curând. Vor finanța scheme de ocupare, sprijin pentru lucrători și firme în aceste vremuri dificile. Europa vă este alături!”, a scris președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pe Twitter.

Ca parte a operațiunilor de marți, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 milioane de euro, Portugalia 3 miliarde de euro, România 3 miliarde de euro și Slovacia 300 milioane de euro.

“Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiții favorabile, va ajuta aceste state membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice pentru păstrarea ocupării forței de muncă. În mod specific, acestea vor contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanțarea schemelor naționale de muncă pe termen scurt și a altor măsuri similare pe care le-au pus în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, inclusiv pentru lucrătorii independenți”, subliniază Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

Cu plățile de astăzi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului UE SURE între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie.

După finalizarea tuturor plăților SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane de euro, Portugalia 5,9 miliarde de euro, România 4,1 miliarde de euro și Slovacia 631 milioane de euro.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România, care va beneficia de 4,1 miliarde de euro.

Viitoarele tranșe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligațiuni, a mai anunțat Comisia Europeană.

În ce privește țara noastră, în sedința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE). Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor.

Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Sursă: Caleaeuropeană.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate