Bărbat din Zlatna, obligat de instanță să plătească peste un milion de euro, după ce fosta soție a delapidat banca unde lucra

Bărbat din Zlatna, obligat de instanță să plătească peste un milion de euro, după ce fosta soție a delapidat banca unde lucra. Un bărbat orașul Zlatna s-a trezit că trebuie să plătească o suma uriașă către CEC Bank. Acesta a fost obligat de Curtea de Apel Alba Iulia să achite instituției bancare peste 4,3 milioane de lei și 235.000 de euro, prejudiciul provocat de fosta soție în perioada în care aceasta a fost angajată a agenției unității bancare din oraș.  

Timp de mai bine de 10 ani, două surori angajate la o agenție CEC Bank din Zlatna au sustras bani depuși la bancă de 325 de clienți. Este vorba despre o sumă de 6.321.886 de lei și 273.744 de euro. Una dintre femei, Victoria, a decedat în 2020, în timpul derulării anchetei.

Ca urmare, CEC Bank a deschis în 2021 o acțiune împotriva soțului și fiului acesteia, pentru recuperarea sumelor delapidate.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a dispus pe 10 septembrie 2016 punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatele P. Victoria și M. Elena sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare în formă continuată care a produs consecințe deosebit de grave.

Potrivit procurorilor, s-a constatat că în perioada desfășurării activității în cadrul CEC Bank SA – Agenția Zlatna, respectiv noiembrie 2005 – august 2016, în calitate de casier şi-au însușit mai multe sume de bani, constând în depuneri efectuate de clienții băncii, cât şi în sume de bani remise de aceștia în vederea depunerii efectuate de clienții băncii cât şi în sume de bani remise de aceștia în vederea depunerii, pentru un număr de 339 clienți, cauzând un prejudiciu cumulat în valoare de 6.353.870,78 lei şi 273.744 euro.

Prin rechizitoriul din data de 7 iunie 2017 emis în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei M. Elena pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată care a produs consecințe deosebit în dauna părții civile CEC Bank SA, iar în privința inculpatei P. Victoria s-a disjuns cauza, aceasta fiind cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată care a produs consecințe deosebit de grave.

Prin ordonanța de clasare din data de 9 februarie 2021 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, urmare a decesului inculpatei P. Victoria  la data de 26 decembrie 2020 s-a dispus clasarea pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare în formă continuată care a produs consecințe deosebit de grave. Întrucât prejudiciul nu a fost recuperat, s-a menținut măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile aparținând inculpatei P. Victoria care anterior a fost instituit prin Ordonanța din 12 septembrie 2016.

În 2021, CEC Bank SA a înregistrat o acțiune civilă la Tribunalul Alba prin care a chemat în judecată soțul și fiul inculpatei P. Victoria, solicitând următoarele:

• să se constate calitatea de moștenitori ai numiților P. Marius și P. M. Adrian după defuncta P. Victoria decedată la data de 26 decembrie 2020.
• obligarea pârâților la plata în solidar în favoarea reclamantei a sumei de 4.303.244,06 lei și 235.981,21 euro, cu titlu de prejudiciu cauzat, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie (fapta săvârșită de către defuncta P. Victoria).
• obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul proces.

Tribunalul Alba a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta CEC Bank S.A., împotriva pârâților P. Marius, în calitate de soț supraviețuitor şi P. M. Adrian, în calitate de fiu al defunctei P. Victoria.

Reprezentanții băncii au făcut apel, care a fost admis de Curtea de Apel Alba Iulia.

Bărbat din Zlatna, obligat de instanță să plătească peste un milion de euro, după ce fosta soție a delapidat banca unde lucra

„Admite, ca fondat, apelul de reclamanta CEC Bank S.A. împotriva sentinţei civile nr.2799/2022 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar civil nr. 1047/107/2021. Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta CEC Bank S.A. în contradictoriu cu pârâtul P. Marius, în calitate de moştenitor al defunctei P. Victoria.

Obligă pe pârâtul P. Marius, în calitate de moştenitor al defunctei P. Victoria, să plătească în favoarea reclamantei CEC Bank S.A., în limita activului succesoral, suma de 4.303.244,06 lei şi 235.981,21 euro, cu titlul de prejudiciu cauzat de defuncta P. Victoria. Respinge cererea pârâtului P. Marius de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată. Obligă reclamanta să plătească în favoarea pârâtului P. M. Adrian suma de 2.380 lei, cu titlul cheltuieli de judecată la fond. Menţine în rest sentinţa atacată. Cu drept de recurs în termen de 30 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Curtea de Apel Alba Iulia”, se precizează în soluția pe scurt pronțată la Curtea de Apel Alba Iulia pe 10 iulie 2024.

Curtea de Apel Alba Iulia: Obligația de despăgubire se transmite moștenitorilor săi

Potrivit magistraților Curții de Apel Alba Iulia, răspunderea civilă delictuală naște obligația de dezdăunare în patrimoniul persoanei care a săvârșit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii, chiar dacă, înainte de a se fi stabilit întinderea răspunderii, autorul prejudiciului a decedat, iar această obligație se transmite moștenitorilor săi, conform dispozițiilor art. 955 Cod civil.

Prin moștenire se transmite atât activul, dar și pasivul moștenirii, iar conform art. 1114 Cod civil, acceptarea moștenirii consolidează transmisiunea moștenirii realizată de plin drept la data decesului, iar moștenitorii răspund pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporțional cu cota fiecăruia.

„În pasivul succesoral lăsat de defunctă intră sarcinile moștenirii şi obligațiile patrimoniale ale acesteia, indiferent de izvorul lor, respectiv ca urmare a săvârșirii de către defunctă a unor fapte ilicite astfel cum i se impută de către reclamantă, iar împrejurarea că procesul penal a încetat ca urmare a decesului, nu împiedică formularea unei acțiuni civile pentru repararea prejudiciului produs, întrucât obligația de dezdăunare născută în patrimoniul persoanei care a săvârșit fapta ilicită cauzatoare de prejudicii se transmite moștenitorilor săi, în temeiul devoluțiunii legale şi al principiului transmisiunii universale succesorale”, se mai explică în decizia instanței.

Prin acceptarea moștenirii nu operează confuziunea patrimoniului propriu al moștenitorului, în speță, a pârâtului P. Marius, cu patrimoniul succesoral, acesta urmând să răspundă pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, respectiv în limita activului succesoral.

Referitor la pârâtul P. M. Adrian, CEC Bank SA nu a făcut dovada că acesta a acceptat succesiunea, deși avea sarcina probei, la dosar nefiind depusă nicio declarație de acceptare a succesiunii. Pe de altă parte, pârâtul era minor la data deschiderii moștenirii, astfel cum rezultă din cartea de identitate depusă la dosar, acceptarea moștenirii fiind un act de dispoziție, ce trebuia să respecte condițiile prevăzute de lege în cazul persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă, acesta putând să răspundă doar în limita activului succesoral.

În lipsa dovezii calității de moștenitor, a fost menținută soluția de respingere a cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâtul P. M. Adrian.