BNR a lansat o secțiune specială despre tezaurul furat de Rusia. Peste 91 de tone de aur, sechestrate la Moscova

Banca Națională a României (BNR) a lansat o secțiune specială pe site-ul propriu despre istoricul tezaurului evacuat la Moscova în perioada 1916 – 1917 și furat de Rusia.

Secțiunea prezintă documente de arhivă, istoricul tezaurului, eforturile de recuperare, precum și acte internaționale în sprijinul repatrierii Tezaurului, potrivit comunicatului BNR.

Rezerva de aur a Băncii Naționale a României, în greutate de 91,5 tone de aur fin (în monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria și importante valori istorice și culturale au fost evacuate în Rusia în două etape, în decembrie 1916 și în august 1917, în baza unor documente cu valoare de tratate internaționale, semnate de reprezentanții Guvernului român și ai celui Rus.

Guvernul Imperial Rus a garantat securitatea transportului, depozitarea și returnarea tuturor valorilor în România, garanțiile fiind menționate clar în protocoalele semnate de guvernele celor două țări.

După ce au cucerit puterea în Rusia, bolșevicii au sechestrat Tezaurul (stocul de aur) BNR și valorile cultural-istorice românești transferate la Moscova. De atunci încoace, Tezaurul României rămâne sechestrat la Moscova.

Istoria Tezaurului

Istoria Tezaurului Băncii Naționale a României de la Moscova a început în anii Primului Război Mondial. România s-a alăturat Antantei (Franța, Anglia, Rusia și Italia) în august 1916 și, după succesele inițiale, situația ei a devenit din ce în ce mai dificilă, pe măsură ce Armata Română a trebuit să lupte cu forțele inamice pe două fronturi: în nord, în Carpați, și în sud, la Dunăre. În aceste condiții, trupele Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria și Turcia) au ocupat 2/3 din teritoriul României, inclusiv capitala București, iar Armata Română s-a retras în Moldova. Toate instituțiile Statului – Casa Regală, Parlamentul, Guvernul, Banca Națională etc. – s-au mutat la Iași.

Riscul ca întreaga țară să fie ocupată de armatele Puterilor Centrale a determinat Guvernul României să evacueze Tezaurul României la Moscova. Luarea acestei decizii a avut în vedere că Rusia era unica țară aliată cu care România avea graniță comună și că între cele două Case Regale erau puternice legături de rudenie, prin Regina Maria a României, care era vară primară a țarului Nicolae al II-lea.

Rezerva de aur a Băncii Naționale a României, în greutate de 91,5 tone de aur fin (în monede și lingouri), bijuteriile Reginei Maria și importante valori istorice și culturale au fost evacuate în Rusia în două etape, în decembrie 1916 și în august 1917. Guvernul Imperial Rus a garantat securitatea transportului, depozitarea și returnarea tuturor valorilor în România, garanțiile fiind menționate clar în protocoalele semnate de guvernele celor două țări.

După ce au cucerit puterea în Rusia, bolșevicii au sechestrat Tezaurul (stocul de aur) BNR și valorile cultural-istorice românești transferate la Moscova. Deși Guvernul Sovietic a restituit o parte din valorile istorice și culturale ale României în anii 1935 și 1956, stocul de aur al Băncii Naționale a României n-a fost returnat și a rămas în permanență pe agenda discuțiilor bilaterale româno-sovietice și româno-ruse.

Toate protocoalele referitoare la încredințarea Tezaurului BNR părții ruse se păstrează până astăzi, în original, la Banca Națională a României, dosarul ce le cuprinde predându-se din mână în mână de la un guvernator la altul, de mai bine de o sută de ani. Autenticitatea acestor documente a fost recunoscută și de experții ruși din cadrul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, înființată în baza Declarației comune a miniștrilor afacerilor externe român și rus (2003).

Începând cu anul 1991, Banca Națională a României a desfășurat o serie de activități privind internaționalizarea problemei Tezaurului de la Moscova. Începând cu anul 2023, Banca Centrală de la București a inaugurat o nouă etapă în internaționalizarea problemei Tezaurului de la Moscova, aducând la cunoștința opiniei publice și a decidenților internaționali existența unei creanțe a României asupra Federației Ruse.

Veche de un secol, această creanță este în continuare certă, lichidă și exigibilă.

Pe 14 martie 2024, Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare la returnarea tezaurului național al României însușit ilegal de Rusia, prin care solicită Federației Ruse să returneze complet Tezaurul Băncii Naționale a României, care a fost transportat în Rusia în anii 1916-1917.

În același timp, „invită Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți”.