Câte persoane pot fi înregistrate la o singură adresă: A fost stabilit numărul maxim și ce amenzi primesc cei care nu îl respectă

MAI a reușit să modifice o lege privind numărul maxim de persoane care pot locui la aceeași adresă. Astfel, la o singură adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de 10 persoane. Camera deputaților, ca for decizional, a aprobat propunerea MAI de modificare a OUG din 2005.

Modificarea legii îi va afecta inclusiv pe cetățenii din Republica Moldova care au cetățenie română și care s-au înregistrat cu sutele sau cu miile la aceeasi adresă ca să obțină acte de identitate românești. Recordul este de 18 mii de persoane care apăreau la același domiciliu.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, o propunere legislativă pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, stabilind că la o adresă nu pot fi înregistrate cu cartea de identitate mai mult de zece persoane.

Au fost înregistrate 258 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă”.

Ce prevede legea care limitează la înregistrarea persoanelor la aceeași adresă

„Nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Limita nu se aplică în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresă sau membrilor familiei extinse. Prin familie extinsă să înţelege titularul dreptului locativ, soţul, soţia acestuia, rudele titularului şi cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv”, prevede proiectul.

Amenzi pentru cei care nu respectă prevederile

Nerespectarea acestei prevederi se sancţionează cu amendă de la 75 lei la 150 lei.

Potrivit actului normativ adoptat, „persoanele defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinţei eliberate de către unitatea administrativ-teritorială din care rezultă adresa la care se stabileşte domiciliul”.

Proiectul mai prevede că „de la data realizării condiţiilor tehnice pentru eliberarea cărţii electronice de identitate, cererea pentru eliberarea cărţii electronice de identitate se soluţionează de către orice serviciu public comunitar de Evidenţă a Persoanelor, indiferent de locul de domiciliu sau reşedinţa persoanelor fizice”.

Obligații pentru cei care găzduiesc persoane în spațiul locativ

Cei care găzduiesc alte persoane care nu au înscrise în actul de identitate adresa la care locuiesc efectiv, după trecerea termenelor prevăzute, vor avea obligaţia de a se prezenta împreună cu acestea la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimţământului de primire în spaţiu, cu excepţia cazurilor în care persoanele locuiesc în interesul serviciului sau în scop turistic.

În textul în vigoare, această obligaţie este stabilită în cazul în care persoanele găzduiesc alte persoane, în mod neîntrerupt, pe o perioadă mai mare de 30 de zile.

De asemenea, deputaţii au mai stabilit că persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate vor fi obligate ca, în termen de 15 zile de la mutare, să solicite la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea menţiunii privind stabilirea reşedinţei şi să ceară înscrierea în cartea de imobil.

În textul actual, persoanele care îşi schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa sunt obligate doar să ceară în acest termen înscrierea în cartea de imobil la noua locuinţă.

Camera Deputaţilor este for decizional.

Acte necesare pentru luarea în spațiu:

• cartea de identitate a proprietarului (original)
• cartea de identitate a persoanei care va fi luata in spatiu (copie)
• titlul locativ al gazduitorului (original) – contract de vanzare, donatie, comodat, hotarare judecatoreasca definitiva etc.
• incheierea de intabulare (daca exista)
• Trebuie să plătești și o taxă notarului care încheie acest document.

„Declaraţia de primire în spaţiu a găzduitorului poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României”, arată legea.