CCR: Primarii condamnați la închisoare cu suspendare își pierd mandatul. Curtea a admis constestația făcută de Klaus Iohannis

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că primarii condamnați la închisoare cu suspendare își pierd mandatul. Curtea a admis o contestație făcută de președintele Klaus Iohannis pe statutul aleșilor locali.

Parlamentarii au votat o lege care le permite primarilor condamnați, dar care nu ajung după gratii, să își continue nestingheriți mandatul. Preşedintele a cerut Parlamentului şi reexaminarea acestei legi, însă Legislativul i-a respins solicitarea şi a adoptat proiectul în forma iniţială trimisă la promulgare. Așa că, în 22 iunie, Klaus Iohannis a sesizat CCR.

„Curtea a reținut că, prin instituția încetării de drept a mandatului aleșilor locali în cazul unei condamnări penale la o pedeapsă privativă de libertate, valoarea socială protejată este integritatea persoanei care deține mandatul și exercită demnitatea publică pentru care a fost aleasă. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției.

De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-și continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanța judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei, care, deși are un impact direct, negativ asupra activității alesului local dacă pedeapsa trebuie executată în regim de detenție, întrucât este doar o consecință a condamnării, ea vizează indirect valoarea protejată, respectiv integritatea alesului local”, subliniază judecătorii CCR, într-un comunicat.

De asemenea, în ceea ce privește modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar și de președinte al consiliului județean, „în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289 (luarea de mită) și art.2 90 (darea de mită) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reținut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituție”, se mai arată în comunicatul CCR.

Judecătorii consideră că norma ar genera discriminări între persoane aflate în situații juridice identice, respectiv care dețin calitatea de primar sau președinte de consiliu județean, întrucât referirea exclusivă la art. 289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracțiuni de corupție și de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă.

„În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea și răspunderea aleșilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenția sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop — hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârșit o faptă incriminată de legea penală și care o face incompatibilă cu continuarea activității de reprezentant al comunității”, precizează CCR.

Legea modifică dispoziţiile referitoare la încetarea de drept a calităţii de consilier local şi de consilier judeţean, respectiv a calităţii de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, astfel încât aceste calităţi încetează în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate cu executare, cu excepţia cazurilor de condamnare pentru dare sau luare de mită.

„Pierderea mandatului de către alesul local ce este condamnat prin „hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare” presupune că instanţa judecătorească a stabilit în mod definitiv vinovăţia condamnatului şi a aplicat o pedeapsă privativă de libertate. Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condiţiile prevăzute de Codul penal şi individualizate în fiecare caz în parte de instanţa de judecată. Prin urmare toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanţe sunt „cu executare”, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalităţile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal”, arăta şeful statului în contestația depusă la CCR.

„Noua opţiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real şi vine în contradicţie cu valorile sociale ocrotite prin lege”, potrivit sesizării.

„În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală şi cu privire la care instanţa a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice în coordonatele statului de drept”, arăta Klaus Iohannis.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

sursa: digi24.ro