Cea mai mare păstrăvărie din România a fost inaugurată pe lacul Oașa. Va produce un sfert din cantitatea totală de păstrăv a țării

O cooperativă agricolă cu sediul în Prahova a inaugurat cea mai mare fermă piscicolă de păstrăv din țara, în munții Șureanu pe lacul Oașa. După ce vor fi instalate toate vivierele prevăzute de proiect, păstrăvăria vă ajunge să producă până la 800-1000 de tone de pește pe an, adică 25% din întreaga cantitate de păstrăv produsă în România.

Proprietarii fermei susțin că urmează practici ecologice stricte, folosind tehnologii avansate pentru a asigura un mediu optim de creștere și sustenabilitate. Aceștia asigură că nu vor fi probleme legate de poluarea apei datorită unui sistem special de colectare a dejecțiilor și folosirea rară a antibioticelor.

 

Cooperativa plănuiește să extindă operațiunile, construind și o unitate de prelucrare în județul Alba, la Șugag. Păstrăvăria de pe lacul Oașa este cel mai mare furnizor de păstrăv pentru hypermarketurile Carrefour din România.

Oașa, lacul artificial gigant din Munții Șureanu

Lacul Oașa, al doilea cel mai mare lac artificial din România este situat la altitudinea de 1.400 de metri în Munții Șureanu, la limita dintre județele Sibiu și Alba, pe Transalpina, într-un Sit Natura 2000.

Până la 1 martie 2020 administrarea Siturilor Natura 2000 „ROSCI0085 Frumoasa” și „ROSPA0043 Frumoasa” a fost făcută de Consiliul Județean Alba și Ministerul Mediului și Pădurilor, după această dată administrarea siturilor fiind preluată de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Protejarea calității apei într-un Sit Natura 2000

Până la inaugurarea fermei, lacul avea un statut strict protejat fiind, indirect, sursa de apă potabilă pentru localitățile din aval, inclusiv pentru Sebeș și Alba Iulia. Asta pentru că toate lacurile de pe Valea Sebeșului comunică intre ele iar apa din Oașa ajunge până la acumulările de la Căpâlna și Petrești, de unde se tratează și se livrează în rețeaua de apă potabilă.

Finanțare de 2 milioane de euro prin POPAM

Ferma piscicola făcută de cooperativa agricolă din Prahova este finanțată printr-un proiect European în valoare de aproape 2 milioane de euro prin Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime și constă în 32 de viviere, care sunt un fel de țarcuri plutitoare ancorate în mijlocul lacului, în care cresc mii de păstrăvi curcubeu.

Procedeul este unul modern iar proprietarii fermei spun că „prin acest proiect, cooperativa își propune să creeze unul dintre cel mai mari puncte de creștere a păstrăvului în lac artificial din România, menținând în același timp cele mai înalte standarde de protecție a mediului.

Măsurile luate pentru prevenirea poluării apei, pentru dejecții și utilizarea antibioticelor

Calitatea apei joacă un rol esențial în dezvoltarea sănătoasă a păstrăvului,  Cooperativa fiind pionieră în utilizarea tehnologiilor de ultimă oră, care asigură un mediu optim de creștere.

Păstrăvul din lacul Oașa este crescut cu hrană de înaltă calitate, fără ingrediente de origine animală sau soia modificată genetic. Prin adoptarea unor practici sustenabile, cooperativa devine un exemplu „verde” în domeniul pisciculturii românești.”

Referitor la respectarea mediului și a calității apei, reporterul Alba24 a întrebat dacă eventuala utilizare a antibioticelor pentru tratarea peștilor precum și dejecțiile eliberate în urma creșterii intensive a păstrăvilor în cele 32 de viviere nu vor duce la poluarea apei cu substanțe organice în exces (nitrați, nitriți etc).

Vasile Todosia, unul dintre proprietarii fermei piscicole a dat asigurări că acest lucru nu se va întâmpla pentru că volumul de apă din lacul Oașa este suficient de mare pentru a asigura diluția dejecțiilor care sunt colectate printr-un sistem special iar antibioticele se administrează peștilor doar în cazuri excepționale prin hrană deci sunt procesate de metabolismul acestora și doar cantități extrem mici ajung în apa lacului.

De asemenea, au mai precizat proprietarii, lacul poate găzdui în mod natural mult mai mulți pești decât cei care vor fi crescuți în fermă.

Chiar mai mult decât atât, calitatea apei va fi monitorizată constant de către instituțiile de resort care vor analiza apa la un interval de 3 luni.

Investiție într-o unitate de prelucrare a peștelui la Șugag

Tot păstrăvul produs de ferma de la Oașa va fi comercializat în stare proaspătă sau prelucrată prin intermediul lanțului de hypermarketuri Carrefour, în România inclusiv în Alba Iulia. La deschiderea fermei de la de la Oașa a participat și CEO Carrefour Romania, Julien Munch.

Cooperativa intenționează să investească și într-o unitate de prelucrare a peștelui produs în fermă, tot în județul Alba, la Șugag, comună pe al cărui teritoriu administrativ se afla și lacul Oașa.