Cea mai veche și cea mai lungă catedrală din România este la Alba Iulia. Catedrala Sf Mihail – bijuteria medievală a Transilvaniei

Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail” din Alba Iulia – este o catedrală unică în România. Considerată o bijuterie medievală a Transilvaniei, este cea mai veche și cea mai lungă catedrală medievală din România. Monumentul impresionant domină Cetatea Alba Carolina de aproape 1.000 de ani.

Cu o lungime de 93 de metri și un turn sudic de 56,7 metri, catedrala îmbină armonios stilul romanic, gotic și renascentist, oferind vizitatorilor o călătorie spectaculoasă prin istoria Transilvaniei.

Potrivit descrierii de pe apulum.ro este cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, marcând apogeul romanicului târziu, fiind un exemplu de seamă al acestuia din Europa răsăriteană. Arhitectura ei nu a fost niciodată imitată, doar câteva amănunte formale au fost copiate uneori.

La doar câțiva pași de Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail” se află Catedrala Încoronării, cunoscută și sub numele de Catedrala Reîntregirii Neamului, ridicată între 1921 și 1922 pentru un moment istoric major: încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari.

Cele două catedrale reprezintă simboluri ale istoriei Transilvaniei și ale unității culturale și religioase:

• Catedrala „Sfântul Mihail” – construită în secolele XI–XIII, este un reper al catolicismului transilvănean și adăpostește mormintele voievozilor și principilor ardeleni.
• Catedrala Încoronării – edificiu ortodox ridicat după Marea Unire din 1918, pentru a marca integrarea Transilvaniei în România.

O catedrală unică în România

Situată în inima Cetății Alba Carolina, Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Mihail” este cel mai vechi monument de cult aflat încă în funcțiune din România. Construcția sa a început în jurul anului 1004, odată cu înființarea Episcopiei Transilvaniei, și a fost finalizată în forma actuală în 1291.

De-a lungul timpului, catedrala a trecut prin incendii, invazii și reconstrucții, îmbinând armonios stilul romanic cu elemente gotice și renascentiste. Astăzi, este considerată o adevărată bijuterie arhitecturală și un simbol al Transilvaniei medievale.

Arhitectura catedralei Sf. Mihail

Catedrala este construită sub formă de bazilică cu trei nave și transept, având o lungime de 93 de metri, ceea ce o face cea mai lungă catedrală medievală din România.

Elemente deosebite ale construcției

• Turnul sudic – înalt de 56,7 metri, domină întreaga cetate.
• Portalul de vest – decorat cu sculpturi romanice impresionante.
• Capela Lázó – pictată în stil renascentist, păstrează fresce rare.
• Pulpitul baroc și orgă istorică – construite în secolul XIX, oferă un cadru artistic unic.
• Detalii gotice – vizibile în nervurile bolților și ferestrele înalte, decorate cu vitralii.

Iancu de Hunedoara, prinți și regi ai Ungariei înhumați la catedrala Sf. Mihail

Catedrala adăpostește mormintele unor mari personalități istorice care au marcat destinul Transilvaniei și al întregii Europe Centrale

Catedrala adăpostește monumente funerare din epoca goticului, renaşterii şi barocului. Printre cei înmormântați în catedrală amintim pe:

• Iancu de Hunedoara (†1456) – voievod al Transilvaniei, comandant militar și apărător al creștinătății împotriva Imperiului Otoman.
• Ladislau (†1456) fiul cel mare a lui Iancu,  decedat la doar 24 de ani.
• Regina Isabella (†1559)- a fost soția regelui Ioan I Zápolya și mama principelui transilvănean Ioan Sigismund.
• Principele Ioan Sigismund(†1571)- a fost rege al Ungariei sub numele Ioan al II-lea și principe al Transilvaniei din 1570 sub numele de Ioan Sigismund.
• Principele Andrei Bathory (capul †1599) – a fost principe al Transilvaniei și suzeran al Țării Românești în 1599, dar și arhiepiscop de Varmia din 1589. A devenit principe după abdicarea lui Sigismund Báthory, dar domnia sa a fost scurtă, fiind înfrânt și ucis de secui, aliații lui Mihai Viteazul
• Ștefan Bocskai (†1609)- un principe al Transilvaniei din secolul al XVII-lea
• Gabriel Bethlen (†1629)- Gabriel Bethlen (în maghiară Bethlen Gábor) a fost principe al Transilvaniei între 1613-1629 și începând cu 1619 lider al mișcării antihabsburgice din estul și nordul Ungariei în contextul Războiului de Treizeci de ani, în care Transilvania s-a situat de partea puterilor oponente Sfântului Imperiu Romano-German.
• Gheorghe Rákóczi I (†1648)- principe al Transilvaniei. Rákóczi a sprijinit folosirea limbii materne în liturghie și în învățământ, nu numai în cazul comunității maghiare, dar și în cazul românilor și sașilor. La îndemnul lui  prima traducere completă a Noului Testament în limba română, Noul Testament de la Bălgrad, cunoscut și sub denumirea de Biblia Rakocziana.
• cardinalul Gheorghe Martinuzzi (†1551) – guvernator al Transilvaniei. A fost asasinat la 16 decembrie 1551, în Castelul Martinuzzi de la Vințu de Jos, în inima Transilvaniei, de către Marco Antonio Ferrari, secretarul generalului Castaldo.
• Primul arhitect al cetății bastionare Alba Carolina-  Giovanni Morando Visconti (†1717)

Mormintele, sculptate în piatră, sunt considerate adevărate opere de artă medievală și pot fi vizitate în interiorul catedralei.

Orga catedralei – una dintre cele mai spectaculoase din Transilvania

Orga istorică a fost construită în 1877 de meșterul István Kolonics și are 2.209 tuburi. Sunetul său puternic și rafinat transformă interiorul catedralei într-o sală de concerte impresionantă.

Concerte de orgă: Catedrala găzduiește periodic recitaluri, mai ales:

• În Săptămâna Patimilor, când au loc concerte de muzică sacră.
• În cadrul turneului „Orgile României”, cu invitați internaționali.
• La evenimente culturale și festivaluri locale.
• Programul concertelor nu este fix, însă evenimentele sunt anunțate pe site-urile locale și pe pagina oficială a Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Evenimente istorice marcante

De-a lungul secolelor, catedrala a fost martoră la momente importante:

1241 – distrusă parțial în invazia tătarilor, reconstruită în anii următori.
1599 – Mihai Viteazul intră triumfal în Alba Iulia; catedrala devine locul ceremoniilor militare.
1700–1716 – perioada Reformei; lăcașul este folosit de unitarieni și reformați, apoi revine romano-catolicilor.
1918 – după Marea Unire, catedrala rămâne un simbol al conviețuirii culturale și religioase din Transilvania.

Catedrala astăzi

Astăzi, Catedrala „Sfântul Mihail” este un obiectiv turistic major și un important centru spiritual. Este deschisă pentru vizitare zilnic, iar ghizii locali oferă tururi care includ:

• prezentarea istoriei monumentului,
• explicarea detaliilor arhitecturale,
• vizitarea mormintelor princiare,
• informații despre concertele de orgă.

Program de vizitare și bilete

Program: zilnic, între 09:00 – 18:00
Intrare: gratuită pentru slujbe, dar unele tururi ghidate pot avea taxă.