Contacteaza-ne si pe

ACTUALITATE

CJAS Alba: Aproape 7000 de carduri europene de sănătate eliberate şi 350 decontări de servicii peste hotare

Publicat

Reprezentanții Casei de Asigurări de Sănătate Alba vor prezenta joi, 23 noiembrie, în cadrul Ședinței Comitetului Consultativ de Dialog Civil pentru Problemele Persoanelor Vârstnice Alba, situația decontării serviciilor medicale prin formulare europene. Anul trecut, peste 300 de asiguraţi din Alba au solicitat servicii medicale decontate peste hotare, iar aproape 7000 au cerut carduri europene de asigurări de sănătate.

Potrivit unei informări, în anul 2015 au fost eliberate de CAS Alba 297 de formulare europene, iar în 2016 – 352. De asemenea, în anul 2015 au fost primite de CAS Alba 1.403 de formulare europene, iar în 2016 – 1.707. În ceea ce privește Cardul European de Asigurări de Sănătate, în 2015 au fost eliberate 6.867 de carduri, iar în 2016 – 6.954.

În total, în anul 2015 au fost decontate, în baza formularelor europene, servicii medicale în valoare de peste 9,3 milioane lei, iar în 2016, servicii medicale în valoare de aproape 11,1 milioane lei.

Situația formularelor europene eliberate/primite de CAS Alba pentru anii 2015 și 2016:

Tip formular – formulare eliberate 2015 – formulare eliberate 2016 – formulare primite 2015 – formulare primite 2016

  • E104 – 158 – 163 – 0 – 43
  • Total E106/S1 – 20 – 7 – 50 – 60
  • E107 – 13 – 0 – 36 – 57
  • E 108 – 14 – 29 – 29 – 41
  • Total E109/S1 – 0 – 0 – 15 – 8
  • Total E112/S2 – 4 – 0 – 4 – 0
  • Total E121/S1 – 52 – 84 – 12 – 5
  • E125 – 31 – 68 – 1.199 – 1.191
  • E126 – 5 – 1 – 2 – 7
  • E127 – 0 – 0 – 20 – 259
  • E001 – 0 – 0 – 36 – 36
  • Card European de Asigurări de Sănătate – 6.867 – 6.954 –   – 0
  • Certificat Provizoriu de Înlocuire a Cardului European de Asigurări de Sănătate – 449 – 662 –   – 0

Situația sumelor decontate în baza formularelor europene:

Tip formular – valoarea serviciilor medicale decontate în 2015 (lei) – valoarea serviciilor medicale decontate în 2016 (lei)

  • E125 – 4.459.307,85 – 10.917.965,70
  • E126 – 8.467,56 – 37.845,00
  • E127 – 4.835.980,17 – 143.732,97

 

  • Total general – 9.303.755,58 – 11.099.543,67

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, România este stat membru al UE şi poate beneficia de toate prestaţiile sociale care se furnizează pe teritoriul statelor membre, inclusiv în ce priveşte asigurările sociale de sănătate.

Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1408/71 din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială salariaţilor, persoanelor care desfăşoară activităţi independente şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii şi Regulamentul Consiliului (CEE) nr.574/72 pentru stabilirea modalităţilor de aplicare a Regulamentului 1408/71, stipulează că o persoană asigurată pe teritoriul unui stat membru să aibă dreptul la servicii medicale, pe teritoriul altor state membre, dacă are aprobarea instituţiei competente din statele membre de afiliere.

Regulile de coordonare trebuie să garanteze că persoanele care se deplasează în interiorul Comunităţii, precum şi persoanele aflate în întreţinere şi urmaşii acestora, îşi păstrează drepturile şi avantajele dobândite sau în curs de a fi dobândite.

Este necesar ca persoanele care se deplasează în Comunitate să se supună regimului de securitate socială a unui singur stat membru, pentru a se evita suprapunerea dispoziţiilor legislaţiilor interne aplicabile, precum şi complicaţiile care pot rezulta din această cauză.

În acest sens vor respecta prevederile Normelor metodologice privind utilizarea în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din România a formularelor emise în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 883/2004 al Consiliului privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii independenţi şi cu familiile acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii, precum şi a Regulamentului (CEE) nr. 987/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 883/2004.

Formulare europene

Cele mai des utilizate formulare privind comunicarea, autorizarea şi decontarea cheltuielilor privind prestaţiile în natură ale asigurării de sănătate, acordate unui asigurat într-un stat membru UE, sunt:

Formularul E 001

Este utilizat pentru a completa alte formulare sau pentru orice schimb de informaţii între instituţii, care nu sunt prevăzute în mod formal în cadrul formularelor.

Formularul E 104

Casele de asigurări, instituţii competente la un anumit moment pentru un asigurat, eliberează formularul E 104 la solicitarea persoanei interesate sau a instituţiei competente din noul stat de muncă ori de domiciliu, care trebuie să afle care este perioada de asigurare realizată conform legislaţiei pe care o aplică instituţia de care aparţinea înainte asiguratul în ceea ce priveşte prestaţiile de boală sau maternitate.

Documente necesare:

Persoanele care solicită formularul E 104 vor depune la sediul caselor de asigurări o cerere însoţită de următoarele documente:

  • copie de pe cartea / buletinul de identitate sau de pe certificatul de naştere, după caz;
  • cerere tip

Formularul E 106

Formularul E 106 se adresează persoanelor salariate în ţară şi detaşate cu locul de muncă în ţări membre ale Uniunii Europene. Se eliberează de către instituţia competentă de la locul de muncă pentru a permite lucrătorului şi membrilor familiei sale care îşi au reşedinţa împreună cu acesta pe teritoriul altui stat membru să beneficieze de prestaţiile în natură de asigurare de boală sau maternitate, acordate în contul instituţiei competente de instituţia de la locul de reşedinţă, în conformitate cu prevederile legislaţiei pe care aceasta din urmă o aplică.

Formularul E 106 este solicitat de lucrător si membrii familiei acestuia care are/au reşedinţa în altă ţară decât cea în care lucrează. Dacă lucrătorul nu prezintă acest formular, instituţia de la locul de reşedinţă poate să îl solicite casei de asigurări, prin intermediul formularului E 107.

Atunci când lucrătorul încetează de a mai avea dreptul la prestaţii, instituţia care a eliberat formularul E106 îl anulează folosind formularul E 108.

Membrii de familie înscrişi pe baza formularului E 106 la instituţia statului de reşedinţă beneficiază pe teritoriul statului de reşedinţă de prestaţii de asigurare de boală sau maternitate, în numele casei de asigurări competente, dacă aceştia nu au deschise drepturi la prestaţii în baza legislaţiei statului de reşedinţă.

Instituţia de la locul de reşedinţă acordă persoanelor înscrise pe baza formularului E 106 prestaţiile în natură la fel ca propriilor săi asiguraţi, potrivit legislaţiei pe care aceasta o aplică.

Prestaţiile acordate în baza formularului E 106 generează rambursări pe bază de facturi.

Formularul E 107

Acest document este utilizat de către instituţia de la locul de şedere sau de reşedinţă în scopul solicitării unui formular E 106/S1 (reşedinţă într-un alt stat decât cel competent), E 109/S1 (reşedinţă a membrilor familiei într-un alt stat decât statul competent), CEASS/CIP (şedere temporară), E 112/S2 (transfer de reşedinţă autorizat sau transfer de reşedinţă pentru a beneficia de îngrijiri), E 106/S1 (dreptul la prestaţii ale persoanelor care nu rezidă în statul competent), E 120/S1 (solicitant de pensie), E 121/S1 (titularul unei pensii sau rente sau membrii familiei acestuia).

Formularul a fost creat pentru a accelera procedura de eliberare a formularelor şi pentru a evita întârzierile ce pot decurge din cererea unor astfel de documente prin poştă.

Formularul E 108

Formularul E 108 este utilizat pentru anularea sau suspendarea atestatului privind dreptul la prestaţii în natură (formularele E 106, E 109, E 120, E 121), care a fost emis pentru o persoană care îşi are reşedinţa într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European decât statul competent.

Instituţia care constată apariţia unui motiv de suspendare sau de încetare a dreptului la prestaţii în natură completează partea A a formularului E 108, indicând motivul pentru care atestarea dreptului este suprimată ori suspendată, şi transmite două exemplare instituţiei celuilalt stat.

Instituţia destinatară completează partea B a formularului E 108 şi retransmite un exemplar instituţiei care a trimis documentul.

Formularul E 109

Formularul E 109 este întocmit pentru a permite membrilor familiei lucrătorului care nu îşi au reşedinţa împreună cu acesta să beneficieze de prestaţiile în natură de boală şi maternitate, acordate în contul instituţiei competente de instituţia din locul de reşedinţă, în conformitate cu prevederile legislaţiei pe care aceasta din urmă o aplică.

Dacă membrii familiei au reşedinţa în state membre diferite, se va întocmi un formular E 109 distinct pentru fiecare din aceste state membre.

Membrii de familie înscrişi pe baza formularului E 109 la instituţia statului de reşedinţă beneficiază pe teritoriul statului de reşedinţă de prestaţii de asigurare de boală sau maternitate, în numele instituţiei competente, dacă aceştia nu au deschise drepturi la prestaţii în baza legislaţiei statului de reşedinţă.

Instituţia de la locul de reşedinţă acordă prestaţiile în natură la fel ca propriilor săi asiguraţi, potrivit legislaţiei pe care aceasta o aplică,

Prestaţiile acordate în baza formularului E 109 generează rambursări pe bază de sume forfetare.

Sumele forfetare sunt facturate începând cu data înscrierii membrilor de familie la instituţia de la locul de reşedinţă.

Atunci când lucrătorul încetează a mai avea dreptul la prestaţii, instituţia care a eliberat formularul E 109 îl anulează folosind formularul E 108.

Formularul E 112

Formularul E 112, este utilizat pentru menţinerea dreptului la prestaţiile de boală şi maternitate aflate în curs, în cazul persoanei care, după ce a dobândit dreptul la aceste prestaţii, este autorizată de către instituţia competentă să revină pe teritoriul statului de reşedinţă sau să îşi transfere reşedinţa pe teritoriul altui stat membru. Este utilizat şi în cazul în care este necesară deplasarea într-un alt stat membru pentru a beneficia de tratament medical adecvat.

Condiţii de emitere:

A. Pentru situaţia transferului de reşedinţă – Eliberarea E112 în această situaţie se realizează de casa de asigurări de sănătate numai dacă se stabileşte că deplasarea persoanei respective nu i-ar prejudicia starea sănătăţii sale sau primirea de tratament medical. Persoana care solicită formularul E 112 pentru acest caz va depune o cerere scrisă la CAS Alba ce va fi însoţită de următoarele documente:

  • Dovada calităţii de asigurat
  • Copie a actului de identitate sau a certificatului de naştere, după caz
  • Dosarul medical care va conţine ca elemente de ordin general înscrisuri medicale din care să rezulte diagnosticul precum şi tratamentul medical aflat în derulare la o unitate sanitară aflată în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate din România. De asemenea în cadrul acestor înscrisuri medicale trebuie precizat în mod explicit şi argumentat dacă deplasarea persoanei solicitante prejudiciază sau nu starea sănătăţii sale sau primirea de tratament medical. Dosarul medical trebuie întocmit de un medic sau o unitate sanitară aflată în relaţii contractuale cu o casă de asigurări de sănătate din România. Toate aceste documente trebuie să fie semnate şi ştampilate.
  • O confirmare scrisă din partea unităţii sanitare din statul membru UE în care se intenţionează efectuarea serviciului medical cu privire la disponibilitatea acesteia de a acorda respectivul serviciu medical în perioada indicată de persoana solicitantă.

B. Pentru situaţia trimiterii la tratament medical trebuie îndeplinite două condiţii cumulative:

  • Tratamentul respectiv se regăseşte printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de servicii de bază de care beneficiază asiguraţii din sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.
  • Acest tratament nu i se poate acorda în intervalul de timp necesar în mod normal pentru obţinerea tratamentului respectiv în România, luând în considerare starea curentă de sănătate a persoanei solicitante şi evoluţia probabilă a bolii.

Termenul maxim de soluţionare a cererii de eliberare a formularului E 112 este de 5 zile lucrătoare.

Formularul E 121

Acest formular se eliberează titularului unei pensii în România ce optează pentru rezidenţă într-un alt stat membru UE. Prin acest formular se acordă dreptul la prestaţii medicale în statul în care asiguratul a obţinut rezidenţa. Prestaţiile sunt acordate în numele casei de asigurări de sănătate din România, de instituţia de la locul de reşedinţă, ca şi când persoana în cauză ar fi titularul unei pensii sau indemnizaţii în temeiul legislaţiei statului pe  teritoriul căruia îşi are reşedinţa şi ar avea dreptul la prestaţii în natură.

Documente necesare emiterii:

  • cerere;
  • copie de pe cartea de identitate / buletinul de identitate titular;
  • dovada stabilirii reşedinţei pe teritoriul altui stat membru, pentru solicitantul de pensie şi membrii de familie.

Prestaţiile acordate în baza formularului S1/E 121 generează rambursări pe bază de facturi iar Casa de asigurări de sănătate din România va plăti o sumă forfetară pentru fiecare asigurat căruia i se eliberează acest formular.

Formularul E 125

Acest formular este întocmit de instituţia de la locul de şedere sau de reşedinţă care a acordat prestaţiile aferente asigurării de boală sau maternitate, prestaţiile în cauză făcând obiectul unei rambursări pe bază de factură.

Instituţia de la locul de şedere sau de reşedinţă care a acordat, în numele instituţiei competente, prestaţii în natură, pe baza formularelor S1/E 106, E109, E 120, E 121, S2/E 112, întocmeşte pentru fiecare beneficiar de prestaţii un formular E 125.

În cazul unei cereri de efectuare a unei expertize ori a unor controale medicale, rambursarea cheltuielilor este de asemenea solicitată prin intermediul acestui formular instituţiei care a solicitat respectivele examene medicale.

Instituţia de la locul de şedere sau de reşedinţă precizează perioada în care prestaţiile au fost acordate, precum şi natura prestaţiilor acordate (îngrijiri medicale, îngrijiri dentare, medicamente, spitalizare, prestaţii în natură de valoare mare …) şi cuantumul acestora.

Formularul E 126

Acest formular este întocmit de casa competentă de care aparţine asiguratul atunci când, la întoarcerea sa, acesta prezintă facturile cu cheltuielile de servicii medicale acordate în timpul unei şederi temporare pe teritoriul unui alt stat membru. Instituţia competentă solicită, prin intermediul acestui document, instituţiei de la locul de şedere, cuantumul cheltuielilor pe care le-ar fi rambursat dacă persoana interesată ar fi apelat la servicii medicale în cursul şederii sale. Instituţia competentă, de îndată ce obţine răspunsul din partea instituţiei de la locul de şedere, plăteşte asiguratului său suma comunicată de aceasta din urmă.

Formularul E 127

Formularul presupune plata de sume forfetare pentru posesorii de formulare E121/S1.

Cardul european de asigurări sociale de sănătate

Începând cu anul 2007, persoanele asigurate de pe teritoriul Romaniei pot solicita cardul european de asigurări sociale de sănătate (CEASS), care le dă dreptul la asistenţă medicală devenită necesară în timpul şederii temporare  pe teritoriul  statelor membre UE, Spaţiul Economic European sau Confederaţiei Elveţiene.

Acest  card se eliberează la cerere. Asiguratul va intra în posesia cardului în termen de maxim 7 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii în sistemul informatic unic naţional care gestionează aplicarea regulamentelor europene privind drepturile asiguraţilor aflaţi în şedere temporară într-un stat membru al UE. În cazul în care circumstanţe excepţionale împiedică eliberarea Cardului European sau dacă există situaţii de urgenţă care ar face necesară eliberarea cardului în mai puţin de 7 zile lucrătoare, casa de asigurări de sănătate va elibera un certificat provizoriu de înlocuire a cardului (CIP).

Asiguratul care posedă CEASS beneficiază de serviciile medicale devenite necesare,  în timpul şederii  temporare pe teritoriul unui stat membru al UE/SEE/Confederaţiei Elveţiene, în aceleaşi condiţii ca şi asiguraţii din ţara în care s-a deplasat.

Este însă  posibil ca, pentru anumite servicii, să fie necesară co-plata, chiar dacă în România aceleaşi servicii sunt decontate integral. Acest lucru depinde de sistemul de asigurări din ţara în care ne sunt acordate aceste servicii.

Cardul european nu acoperă situaţia în care asiguratul se deplasează întru-un stat membru al UE/SEE/Confederaţiei Elveţiene  în scopul obţínerii unui  tratament medical planificat. CEASS acoperă numai serviciile medicale obţinute de la furnizorii care fac parte din sistemul de securitate socială din ţara respectivă.

Titularii Cardului European emis de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiul Economic European sau Confederaţia Elveţiană în perioada de valabilitate a cardului, beneficiază de servicii medicale în România în aceleaşi condiţii ca şi persoanele asigurate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate din ţara noastră.

ȘTIREA TA - Evenimentele nu se întâmplă doar în fața reporterilor profesioniști. Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite să vadă și alții ceea ce tu ai trait "live". Poți trimite prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate
Publicitate

ACTUALITATE

Liviu Dragnea: Membrii PSD cercetaţi penal pot face parte din viitorul Guvern

Publicat

Persoanele cercetate penal pot intra în Guvern, a anunţat Liviu Dragnea, luni, după şedinţa Comitetului Executiv al PSD.

Întrebat dacă membrii PSD care sunt cercetaţi penal pot face parte din viitorul Cabinet, Liviu Dragnea a răspuns afirmativ.

Liderul PSD Liviu Dragnea a anunţat că miniştrii din viitorul Cabinet Dăncilă vor fi stabiliţi, prin vot, vineri, când va avea loc o nouă şedinţă a conducerii partidului.

„Fiecare ministru va fi votat în parte”, a precizat Dragnea.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Proiect: Închisoare pentru cei care refuză audierea în comisiile parlamentare

Publicat

Comisia parlamentară care investighează alegerile prezidenţiale din 2009 îşi încheie activitatea. Mâine va fi prezentat raportul final al activităţii comisiei. Timp de 8 luni, aleşii au încercat să afle dacă prezidenţialele din 2009 au fost sau nu fraudate. Parlamentarii au întâmpinat şi probleme în desfăşurarea anchetei lor. Mai multe persoane chemate la audieri nu s-au prezentat, motiv pentru care preşedintele comisiei vrea acum să modifice legea prin care funcţionează comisiile de anchetă.

Președintele comisiei parlamentare, Oana Florea, vrea o lege care să vizeze strict modul în care funcționează comisiile de anchetă și care să-i sancționeze pe cei care nu se prezintă în fața acestor comisii.

Cei care refuză să vină la comisiile parlamentare pentru a fi audiați ar comite o infracțiune și ar urma să fie sancționați fie cu o amendă de 10.000 de lei, fie cu închisoare, de la opt zile la trei luni.

Ambele sancțiuni ar avea și o pedeapsă complementară – interdicția de a ocupa o funcție publică timp de trei ani, la fel cum se întâmplă în cazul incompatibilităților.

În cazul în care persoana invitată la audieri nu poate ajunge în fața comisiei, aceasta ar urma să transmită în scris informațiile solicitate.

Cei care se prezintă în fața comisiilor de anchetă trebuie să depună un jurământ.

Printre cei care au refuzat să se prezinte în fața Comisiei Alegeri 2009 este și procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Oana Florea spune că astfel de comisii nu vizează să dea verdicte cu privire la ce a făcut sau nu o anumită persoană, ci analizează situații, fapte, conjuncturi.

Comisia Alegeri 2009 urmează să prezinte mâine raportul final. Într-un raport parțial, comisia arăta că fostul președinte Traian Băsescu și apropiați ai lui ar fi desfășurat acțiuni de natură să influențere rezultatul alegerilor.

sursa: digi24.ro

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia, pe locul 2 într-un TOP al celor mai performante orașe și administrații locale din România

Publicat

“Topul celor mai performante oraşe şi administraţii locale din România” a fost lansat luni, 22 ianuarie, de UrbanizeHub, un agregator de idei, opinii, proiecte şi ştiri despre oraşe inteligente şi dezvoltarea urbană sustenabilă, înfiinţat de către mai mulţi experţi din întreaga lume. Experții organizației au plasat Alba Iulia pe locul al doilea, după Oradea și înaintea unor orașe precum Iași, Craiova, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca sau Timișoara.

În România, Urbanize Hub este coordonat de către bănăţeanul Graţian Mihăilescu.

E greu să spui cât din performanța unui oraș ține de eficiența propriu-zisă a administrației locale și cât ține de alți factori (acces facil la piețe mari, mediu democratic stabil, o societate civilă activă, sau un sector privat implicat). Cu toate acestea, experții UrbanizeHub au folosit trei indicatori pentru a măsura performanța orașelor și a administrațiilor din România:

  • valoarea absolută a cheltuielilor de capital şi valoarea absolută a absorbţiei de fonduri europene, pe perioada 2007- 2016;
  • cheltuielile de capital pe cap de locuitor şi absorbţia de fonduri europene pe cap de locuitor, pe perioada 2007-2016;
  • modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

“Primele două criterii sunt obiective, iar cel de-al treilea e subiectiv şi ţine de evaluarea experţilor UrbanizeHub care au fost în majoritatea oraşelor din România şi au observat modul în care s-au transformat unele oraşe. Sunt oraşe mari care nu au prins topul şi asta din cauza excedentului bugetar pe care îl au, ceea ce este de neacceptat pentru un oraş în expansiune. Excedentul anual la Trezorerie al administraţilor locale e pe undeva la 10 miliarde RON, adică cam 2.5 miliarde Euro ce nu sunt alocate pentru proiecte de investiţii la nivel local. Asta e o problemă mare, ce denotă atât lipsa de viziune la nivel local, cât şi lipsa de capacitate. De asemenea prin acest top am vrut sa acoperim cât mai bine spectrul politic şi teritoriul geografic, pentru a da exemple bune care să fie luate şi imitate de cât mai multe comunităţi şi administraţii”, arată Graţian Mihăilescu, coordonatorul proiectului.

Topul celor mai performante oraşe, aşa cum îl văd experţii UrbanizeHub:

1. Oradea

Ordea are rezultate remarcabile şi probabil cea mai bună administraţie publică din România. La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă €1.225 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, a reuşit să atragă proiecte în valoare de €140,6 milioane, cu o medie de 716 euro pe cap de locuitor.

Oradea este probabil localitatea din România cu o performanţă extraordinară nu numai în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene şi cheltuielile de capital, ci şi în ceea ce priveşte bunele practici într-o sumedenie de domenii.

Primăria din Oradea este printre puţinele din ţară care au dus la bun sfârşit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică; este printre puţinele primării cu o politică coerentă în ceea ce priveşte parcările; are un program ambiţios şi eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraş; este cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte atragerea de investitori (parcurile industriale sunt de obicei administrate de consilii judeţene); este printre puţinele primării cu o viziune clară şi coerentă de dezvoltare.

2. Alba Iulia

Pentru un oraş aşa mic, Alba Iulia are nişte cifre impresionante. La nivelul cheltuielilor de capital, oraşul a realizat investiţii de €79,6 milioane cu o medie de €1.253 pe cap de locuitor, şi €51,7 milioane absorbţie a fondurilor europene, cu o medie de 815 euro pe cap de locuitor.

Alba Iulia este oraşul campion detaşat când vine vorba de fondurile UE absorbite pe cap de locuitor. Municipiul a trecut de la faza în care românii îşi aminteau de el doar de 1 Decembrie, la faza de destinaţie aproape obligatorie pentru turiştii autohtoni şi străini.

Reabilitarea Cetăţii Alba Carolina este spectaculoasă şi un model de performanţă administrativă. Alba Iulia dă tonul şi în ceea ce priveşte intervenţiile de tip Smart City şi branding de oraş.

3. Iași

Iaşi a crescut mult în ultimii ani, deşi în continuare lipsa unei autostrăzi este revendicată de toate vocile din oraş, politicieni, administraţie, oameni de afaceri, sector ONG. La nivelul cheltuielilor de capital au reuşit să investească 282,9 milioane euro, adică €974 pe cap de locuitor, iar la nivel de fonduri europene au reuşit să implementeze proiecte în valoare de 156 milioane euro cu o medie de €537 pe cap de locuitor.

Iaşi este top-performer în absorbţia de fonduri europene (a absorbit, de exemplu, cu 50 mil. euro mai mult decât Cluj între 2007 şi 2016). Dacă te plimbi prin oraş, la fiecare 5 metri dai de o intervenţie făcută cu bani europeni.

S-a investit alert în modernizarea infrastructurii urbane şi primele efecte pozitive au început să se vadă deja. Iaşiul este inima Moldovei şi este un oraş vibrant, din ce în ce mai atrăgător pentru tineri, cu multe oportunităţi datorită investitorilor care se relochează acolo

4. Craiova

Craiova s-a mişcat bine în ultimii ani cu cheltuieli de capital de €274,1 milioane, adică 1.017 euro pe cap de locuitor, iar la fonduri europene a reuşit să atragă 139,8 milioane euro adică €519 pe cap de locuitor.

Craiova a cunoscut probabil cea mai spectaculoasă transformare urbană din ultimii ani. Cine a fost în Craioîn 2013 şi revine acum, nu va recunoaşte oraşul.

Centrul vechi a fost complet transformat, iar autorităţile locale au reuşit, de asemenea, să finalizeze o serie de proiecte majore de infrastructură. Totodată, cei din Craiova au fost foarte abili în a face lobby la nivel central pentru proiecte de dezvoltare locală (de ex. noul stadion).

5. Sectorul 3 București

La Primăria sectorului 3 din Bucureşti există o disproporţie imensă între investiţiile publice şi cele cu fonduri europene. În perioada 2007-2016 cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, fiind suma cea mai mare din top, cu €873 pe cap de locuitor, iar la fonduri europene, pe o perioadă de aproape zece ani s-au cheltuit doar €4,1 milioane, cu o medie de 11 euro pe cap de locuitor – cea mai mică din acest top.

Sectorul 3 a fost printre cele mai diligente din ţară în ceea ce priveşte implementarea de programe integrate de dezvoltare.

Este poate cea mai eficientă primărie în ceea ce priveşte implementarea unor programe integrate de dezvoltare urbană, pe câteva domenii cheie: 1) reabilitarea străzilor şi a trotuarelor; 2) reabilitarea spaţiilor verzi; 3) reabilitarea infrastructurii şcolare; 4) reabilitarea termică a blocurilor; 5) regenerarea urbană a spaţiilor interstiţiale dintre blocuri.

Se observă clar când treci din alte sectoare în Sectorul 3 pentru că totul este mult mai bine pus la punct în Sectorul 3 (ai gazon, ai trotuare fără hârtoape şi ai spaţii verzi de calitate). De asemenea, clădirea primăriei este una din cele mai bine puse la punct din ţară.

6. Brașov

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 241 milioane euro, cu €952 pe cap de locuitor, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de 72,4 milioane euro şi €286 pe cap de locuitor.

Braşovul are cea mai bună infrastructură din ţară.

Oraşul este un barometru care ar trebui urmat de toate reşedinţele de judeţ din ţară. Oraşul nu stă foarte bine la absorbţia de fonduri europene, dar a folosit foarte eficient propriul buget.

7. Sibiu

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 152,1 milioane euro, cu 1.033 euro pe cap de locuitor, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de €15,6 milioane şi €106 pe cap de locuitor, destul de puţin pentru o administraţie şi un oraş de mărimea Sibiului. Sunt multe oraşe care nu au intrat în top, cu performanţă mai bună la nivelul absorbţiei.

Sibiul este oraşul din România care seamănă cel mai mult cu un oraş din vest. Centrul vechi al oraşului e poezie pură şi o încântare pentru suflet, iar clădirea primăriei este cea mai bine întreţinută clădire administrativă din România.

Din păcate, Sibiul s-a mişcat mai greu pe absorbţia de fonduri europene şi pe partea de planificare metropolitană (chiar dacă are dinamici metropolitane foarte puternice), dar poate recupera în anii următori.

8. Cluj-Napoca, Timișoara

La Cluj-Napoca, investiţiile făcute din bani publici şi fonduri europene pentru 2007-2016 au fost de 253,3 milioane euro, cu €781 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene pe aceeaşi perioadă Clujul a reuşit să atragă 121,7 milioane euro, iar pe cap de locuitor suma a ajuns la €375.

Clujul este unul dintre cele mai atractive centre urbane din România. Chiar dacă ritmul de modernizare al infrastructurii urbane a fost de multe ori unul „ardelenesc”, Primăria a colaborat foarte bine cu societatea civilă şi a ajutat la transformarea oraşului într-un adevărat hub creativ.

Cheltuielile de capital ale oraşului de pe Bega au fost de 249,5 milioane euro, cu €782 pe cap de locuitor, iar la nivel de absorbţie de fonduri europene, 114,6 milioane euro cu o medie pe cap de locuitor de €359.

Dacă Clujul se îndreaptă la nivel strategic spre un hub IT de referinţă în Estul Europei, un oraş inovator şi antreprenorial, Timişoara se pregăteşte pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană, eveniment ce va avea loc în 2021. Diferenţa dintre cele două oraşe este managementul public colaborativ şi deschiderea de care dă dovadă administraţia din Cluj, faţă de administraţia din Timişoara.

9. Miercurea Ciuc

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 68,5 milioane Euro, cu €1.758 pe cap de locuitor, surclasând la acest capitol majoritatea oraşelor din România. Absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de 21 milioane euro, şi €540 pe cap de locuitor.

Miercurea Ciuc este printre cele mai sărace reşedinţe de judeţ din România, dar lucrul acesta nu se vede când ajungi acolo. Oraşul este cochet, are o infrastructură urbană foarte bine pusă la punct şi comunităţi foarte active şi implicate.

10. Târgoviște

Cheltuielile de capital pentru 2007-2016 au fost de 94 milioane euro, iar absorbţia de fonduri europene în aceeaşi perioadă a fost de €59,5 milioane şi €748 pe cap de locuitor, ceea ce duce oraşul Târgovişte printre fruntaşele oraşelor din România.

Târgovişte nu are avantajul unui buget foarte generos, dar oraşul are o administraţie care în ultimii ani a desfăşurat proiecte pe bandă rulantă şi a înregistrat una din cele mai bune absorbţii de fonduri europene pe cap de locuitor.

Primăria a desfăşurat de asemenea o serie de programe integrate în cartierele comuniste şi şi-au pus mai toată trama stradală la punct.

sursa: adevărul.ro, urbanizehub.ro

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

Studiu: Adolescenţa durează până la 24 de ani. Explicațiile oamenilor de știință

Publicat

Ajungem din ce în ce mai greu la maturitate. Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie spun că adolescenţa durează acum până la 24 de ani.

Stilul de viaţă a adus această schimbare. Tinerii din ziua de azi studiază o perioadă mai îndelungată, se căsătoresc mai târziu şi amână să devină părinţi. Tardiv intervine şi independenţa financiară.

Specialiştii citaţi de BBC spun că extinderea perioadei de adolescenţă ar trebui reglementată şi acordarea anumitor beneficii ar trebui prelungită peste limita de 18 ani, vârsta la care legal devii adult.

Potrivit mai multor studii, s-a ajuns la concluzia că adolescența devine din ce în ce mai lungă pe măsură ce tinerii se căsătoresc mai târziu, iar copiii studiază mai mult timp. Oamenii de știință spun că percepțiile populației asupra perioadei de adolescență trebuie schimbate.

Prin urmare, aceasta înseamnă că vârsta de 24 de ani se va putea considera sfârșitul perioadei adolescentine, se spune în noul articol din studiul The Lancet Child & Adolescent Health journal, citat de Diez.

Organizația Mondială a Sănătății definește adolescența „oameni cu vârste cuprinse între 10 și 19 de ani”. Însă, actualmente, oamenii de știință sunt de părere că această perioadă trebuie majorată până la 24 de ani.

sursa: digi24.ro, euronews.com

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

La Cugir, „Mica Unire” va fi sărbătorită pe 24 ianuarie cu versuri, cântece patriotice și piesă de teatru

Publicat

Pe 24 ianuarie, de la ora 17:00, Casa de Cultură a orașului Cugir va găzdui un spectacol artistic dedicat Unirii Principatelor Române de la 1859, sub genericul MICA UNIRE – 24 ianuarie 1859 – Unirea dintre Moldova și Țara Românească”.

Programul artistic va cuprinde poezii și cântece patriotice care vor fi susținute de către Fanfara Casei de Cultură Cugir, Grupul „Mlădițe Cugirene”, aparținând Școlii Gimnaziale Nr. 3 Cugir, Cercul de Teatru al Casei de Cultură Cugir.

Programul se va încheia cu tradiționala Horă a Unirii.

„Mica Unire” – un vis împlinit

La 24 ianuarie 2019 se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sau „Unirea Mică”. Acest eveniment este considerat a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român, după ce, la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.

Ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins la 1 Decembrie 1918, când a avut loc Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate