Clauzele abuzive din contractele cu băncile ar putea fi eliminate de noul Cod de procedură civilă. Vezi precizările directorilor de bănci

Eliminarea unor clauze pe care instanţele le consideră abuzive din toate contractele unei bănci, nu doar din cel care a făcut obiectul procesului ar putea afecta profitabilitatea sistemului bancar care a încheiat anul trecut cu pierderi de peste 2 miliarde de lei. Cu toate acestea, reprezentanţii de la Protecţia Consumatorului susţin o astfel de măsură, argumentând că noile prevederi ale Codului de procedură civilă trebuie „să facă puţină dreptate” pentru clienţii a căror putere de negociere este mult mai redusă decât cea a băncilor.

„Creditarea nu este o chestiune ocultă, este o chestiune ce ţine de exprimarea acordului de voinţă între două părţi care se prezumă că au înţeles clauzele contractuale înainte de a le fi semnat”, a precizat Alexandru Nicolae Păunescu, director Direcţiei Juridice din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul unui seminar găzduit marţi de instituţie.

În opinia sa, înainte de intrarea în vigoare a prevederilor din Codul de procedură civilă, amânată pentru a doua jumătate a anului după ce reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au solicitat întocmirea unui studiu de impact, băncile ar trebui să facă demersuri în vederea înlăturării clauzelor ce ar putea duce la apariţia unor litigii.

„Consider că ar trebui făcute demersuri pentru îmbunătăţirea tehnicii de elaborare a contractelor bancare în vederea minimalizării riscului de a avea contracte neinteligibile, evazive, incomplete, cu potenţial de a nu fi înţelese de consumator, motiv de a pretinde lipsa consimţământului său la încheierea contractului şi pe aceeaşi idee, pentru sporirea diligenţei în relaţia cu clientul, o mai mare disponibilitate de explicare, consiliere, astfel încât prestatorul să se asigure că obligaţiile pe care clientul şi se asigură chiar şi ne-negociate sunt cunoscute, înţelese şi acceptate de către acesta”, a explicat Păunescu.

Pe de altă parte, Ionuţ Toader, senior partner KPMG, a atras atenţia că un număr mare de procese înseamnă costuri suplimentare pentru bancă deoarece aceasta trebuie „să pună deoparte” o sumă echivalentă cu valoarea despăgubirilor în situaţia în care instanţa se va pronunţa în favoarea clientului.

„Consumatorii reclamă clauzele abuzive din contractele de credite. Din punct de vedere financiar, din punct de vedere contabil, litigiile se transpun în cheltuieli, în situaţiile financiare ale băncilor, deci în contul de profit şi pierdere încă înainte de a exista o hotărâre judecătorească. Pentru că standardele internaţionale de raportare financiară solicită o estimare a probabilităţii de a pierde un litigiu şi provizionarea sumei care urmează a fi plătită încă din momentul în care se constată existenţa acestei obligaţii. Astfel, din punct de vedere contabil, aplicarea automată a unei reguli la nivelul unui întreg portofoliu de contracte de credite ale unei bănci ar putea conduce la înregistrarea unor provizioane semnificative, evident cu impact asupra profitabilităţii şi asupra solvabilităţii băncii respective”, a precizat Toader.

Pe de altă parte, misiunea Băncii Naţionale este aceea de a asigura stabilitatea sistemului financiar, susţine Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR.

„Noi nu avem misiunea de a proteja bănci sau acţionari ai acestora şi, de altfel, în România, cum bine am observat şi cum bine cred că ne-am bucurat în calitate de contribuabili, niciun leu public nu a fost folosit în acest scop. Atunci când băncile au avut pierderi, aceste pierderi au fost suportate de către acţionari. Atunci când au trebuit să-şi majoreze capitalurile, acţionarii au fost cei care au adus aceşti bani şi în perioada care a trecut au fost necesare şi suportarea de pierderi şi majorări de capital”, a declarat Olteanu.

„Aceste clauze nu ar fi trebuit să existe de la început”

Viceguvernatorul a arătat că în România există în jur de 3,8 milioane de persoane fizice debitori ai băncilor şi circa 17,1 milioane de lei în depozite. „Banii pentru creditare provin în cea mai mare parte nu de la acţionarii băncilor, ci de la deponenţi. Aşa funcţionează o bancă. O bancă strânge depozite şi acordă credite, folosindu-se în mare măsură de aceşti bani din depozite ori pentru Banca Naţională este extrem de important să se asigure că banii care se iau credit sunt daţi înapoi”, a subliniat el.

Olteanu a adăugat că BNR şi-a asumat alături de alte instituţii, precum Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Finanţe, elaborarea studiului de impact privind reglementarea clauzelor abuzive precum şi derularea unei dezbateri publice pe această temă.

„Aceste clauze nu ar fi trebuit să existe de la început. Ei (reprezentanţii băncilor n.r.) îşi pun problema cum să facem să-l convingem pe judecător că a semnat în cunoştinţă de cauză”, a explicat Mihail Meiu, director Direcţia Armonizare Europeană, Strategii, Asociaţii şi Juridic, ANPC.

În opinia sa, „teama” privind pierderile pe care le-ar putea suferi sistemul bancar pe fondul introducerii în legislaţie a prevederilor privind eliminarea clauzelor abuzive din toate contractele denotă „că sunt conştienţi că au astfel de clauze”.

„Noi sperăm că, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, se va putea face dreptate”, a declarat Meiu, adăugând că puterea de negociere a clienţilor e mult mai redusă decât cea a băncilor.

„Clienţii nu au nicio posibilitate să negocieze contractele. Personalul din sucursalele din provincie n-au voie să modifice un rând din contract. Problema cu semnatul… Ei vor să demonstreze că un consumator are posibilitatea să negocieze, însă noi credem că puterea de negociere a unui consumator obişnuit şi puterea de negociere a băncii nu se compară”, a explicat directorul de la Protecţia Consumatorului.

Sursa: gandul.info