Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

CNADNR nu deschide TRANSALPINA. „Traficul este închis, drumul nu ne aparţine. Turiştii care se aventurează o fac pe cont propriu”


Publicat

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a declarat, după vizita pe Transalpina de luni, că nu doreşte ca turiştii veniţi pe munte să fie implicaţi în evenimente rutiere şi, ca urmare, singura decizie pe care o poate lua este aceea de a menţine circulaţia închisă până la finalizarea litigiului cu Romstrade.

CNADNR nu reuşeşte să rezilieze contractul încheiat cu firma Romstrade, implicată în modernizarea şoselei Transalpina, astfel că traficul rutier rămâne închis pe drumul respectiv, deşi acest lucru influenţează negativ turismul din zonaă, a declarat, luni, directorul general Narcis Neaga.

Segmentul de drum fără parapeţi vizat în special este cel de la mare altitudine, care nu se află în judeţul Alba. Cel puţin din punct de vedere al întreţinerii drumului, se circulă în condiţii normale dinspre Sebeş, până la Lacul Oaşa şi limita cu judeţul Vâlcea. Sectorul cel mai spectaculos însă, „adevărata” Transalpina se află în zona alpină, de la Obârşia Lotrului spre Rânca şi Novaci, prin Pasul Urdele, la 2.145 de metri altitudine. Aici este zona care testează cel mai mult îndemânarea şoferilor şi este şi cea mai periculoasă, atât prin faptul că nu există parapeţi, cât şi prin specificul climatului de munte, cu momente de vizibilitate redusă şi carosabil acoperit.

Directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Narcis Neaga, s-a aflat luni într-o vizită de verificare pe teren pe traseul Transalpina, pentru a decide deschiderea oficială a celei mai înalte şosele din România. Deşi data la care sectorul ar fi trebuit redeschis circulaţiei publice a fost 1 iunie, oficialităţile au amânat acest termen, în principal din cauza faptului că la altitudini înalte şoseaua era încă acoperită de zăpadă, iar drumul este în regim de şantier.

Citeşte şi TRANSALPINA: CNADNR verifică starea drumului pentru deschiderea tronsonului până la Sebeş. Problemele celei mai înalte şosele din ţară

DN 67C are caracter de şantier, Neaga declarând că turiştii care se aventurează dincolo de staţiunea Rânca (spre Sebeş – n.r.) pentru a vedea peisajele montane fac acest lucru pe cont propriu, CNADNR neasumându-şi nicio responsabilitate.

„Acest drum nu aparţine CNADNR, ci constructorului, dar Romstrade e în insolvenţă. Noi am făcut demersuri pentru a rezilia contractul, în contract existând o prevedere conform căreia rezilierea se poate face doar pe cale judiciară. Am făcut o notificare către casa de insolvenţă, care nu a fost de acord cu rezilierea contractului. În consecinţă, noi nu am putut prelua nicio parte din drum pentru a începe lucrările de întreţinere şi să continuăm ceea ce nu s-a făcut până acum”, a declarat Neaga.

Conform acestuia, garanţiile de bună execuţie sunt de 130 de milioane de lei, din care aproape 90 de milioane de lei ar reprezenta ”garanţii expirate”, pentru care CNADNR a instituit însă măsura sechestrului asiguratoriu, pentru diferenţa de 40 de milioane compania făcând demersuri de executare silită a Romstrade.

Directorul general al CNADNR afirmă că, în prezent, compania pe care o conduce îşi calculează pagubele şi va apela la instanţă pentru a obţine inclusiv rezilierea contractului încheiat cu Romstrade, firma respectivă începând lucrările de modernizare a şoselei în 2007, muncitorii fiind retraşi însă de pe Transalpina în 2012, după arestarea patronului Nelu Iordache.

„Până la sfârşitul lunii iulie, vrem să vedem ce prejudiciu a produs necontinuarea contractului pentru CNADNR pentru că există două tipuri de prejudiciu. Unul e prin necontinuarea contractului, iar celălalt e datorat escaladării preţurilor şi calităţii lucrărilor. Când avem aceste toate aceste date ne adresăm justiţiei şi aceasta va spune da sau nu pentru reziliere. De ce nu vrea casa de insolvenţă rezilierea? Simplu, pentru că noi mai avem să le plătim din acest contract aproximativ 400 şi ceva de milioane de lei până la sfârşitul lui 2015, lucru foarte convenabil pentru casa de insolvenţă”, menţionează Neaga.

Conform acestuia, lucrările la Transalpina sunt finalizate în proporţie de 75-80%, însă şoseaua nu are elemente de siguranţă, de genul parapetelor de protecţie, al indicatoarelor rutiere sau chiar al marcajelor.

„Dacă se întâmplă cel mai mic accident suntem puşi la zid cu toţii. De asemenea, nu putem face o preluare pentru punere în trafic pentru că miza adevărată o reprezintă viciile ascunse pe care noi încercăm să le descoperim. Situaţia e neplăcută pentru toţi cei din zonă, pentru că înseamnă o frânare a dezvoltării turismului, lucru care va fi cuantificat în prejudiciul pe care îl calculăm. Doar până la Rânca încercăm să menţinem cu elemente de siguranţa traficului ca să circule în siguranţă lumea care vine până aici. După Rânca, cine va circula, va circula pe propria răspundere. Noi nu deschidem drumul cel puţin până la data la care vorbim acum”, menţionează Neaga.

Şeful CNADNR spune că nu ştie când vor putea circula şoferii pe Transalpina fără să rişte amenzi pentru că intră cu maşina pe un drum pe care sunt indicatoare prin care sunt avertizaţi că circulaţia rutieră este interzisă.

Traficul e închis, drumul nu ne aparţine. Şoferii ar trebui să nu fie speriaţi de amenzi, ci de ce ar putea păţi orice, oricând. Amenda o plăteşti, dar dacă păţeşti ceva? Aţi văzut ce am păţit după 6-7 ani cu tânăra care a păţit ce a păţit şi încă o dată ne exprimăm regretul pentru situaţia creată. Dacă nu suntem atenţi, există posibilitatea ca aceste cazuri să se întâmple zilnic, ceea ce nu ne putem permite şi nu neapărat din cauza banilor, ci pentru că e vorba de o chestiune de viaţă, de siguranţa persoanei. Până la Rânca lucrurile stau destul de bine din punct de vedere al siguranţei traficului. Până la Rânca vom întări măsurile pentru siguranţa traficului. După Rânca nu pot să afirm acum dacă se va deschide acum sau în următoarea lună sau două luni”, a mai declarat Narcis Neaga.

În 26 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată într-un dosar privind deturnarea fondurilor europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

În 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv ca omul de afaceri Nelu Iordache, care se afla în detenţie de circa un an şi cinci luni în dosarul în care este acuzat că a deturnat fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad, să fie judecat în stare de arest la domiciliu.

Curtea de Apel Bucureşti a admis atunci solicitarea de înlocuire a măsurii preventive, după ce Tribunalul Bucureşti a respins această cerere în mai multe rânduri.

Iordache se afla în arest din 2 decembrie 2012.

sursa: mediafax



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comments

  1. Vorbe Goale

    marți, 01.07.2014 at 08:00

    1.Vizită de verificare pe teren pe traseul Transalpina
    2.”Traficul este închis, drumul nu ne aparţine”
    3. „singura decizie pe care o poate lua este aceea de a menţine circulaţia închisă până la finalizarea litigiului cu Romstrade”
    4. Noi am făcut demersuri pentru a rezilia contractul, în contract existând o prevedere conform căreia rezilierea se poate face doar pe cale judiciară. Am făcut o notificare către casa de insolvenţă, care nu a fost de acord cu rezilierea contractului. În consecinţă, noi nu am putut prelua nicio parte din drum pentru a începe lucrările de întreţinere şi să continuăm ceea ce nu s-a făcut până acum”!!!!????
    CONCLUZIE:
    ….”singura decizie pe care o poate lua este aceea de a DEMISIONA! Cine? Domnul Neaga si Ministrul Transporturilor pentru neputinta.
    De fapt ce se intampla de 4 ani cu Transalpina este un exemplu clar al NEPUTINTEI NATIONALE !
    PENTRU CEI CU FUNCTII MARI PARCA E O JOACA DE COPII !! ?? PANA CAND /

  2. RALUCA

    marți, 01.07.2014 at 08:08

    sa va fie rusine ba ca nu e al vostru ba ca e a lu mama dracu ca sa ce? ca sa ascundeti faptul ca sunteti niste impotenti si ca de aici s-au furat niste bani. adica soseaua a fost platita ca fiind gata si cand colo ce sa vezi surprize surprize.e fain daca unii iau banii inainte sa faca o lucrare super tare impotenti bolnavi de bani si acum nu e destul trebuie sa vina altul care sa ia si el niste bani inainte desigur ca ei sunt curve se plateste inainte.Mi-e scarba!!!!

  3. RALUCA

    marți, 01.07.2014 at 08:10

    Faceti dracu soseaua odata daca nu sa va ia mama dracu pe toti si sa ******!!!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește. Vor putea fi văzute toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii

Publicat

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește, au transmis duminică seară, organizatorii festivalului.

Reprezentanții primăriei spun că toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii, au fost reprogramate pentru luni.

”Mâine, 6 iulie, în locațiile Piața Cetății, Piața Vestică (Latura de Vest) și Esplanada Obeliscului vor rula peliculele care nu au putut fi prezentate în acest weekend din cauza condițiilor meteo.

Vă așteptăm la film. Mai multe detalii vor fi disponibile pe https://www.facebook.com/AlbaFilmFest/” este mesajul trimis de organizatori, pe adresa redacției Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un virus similar cu Covid-19, descoperit acum șapte ani și ținut secret de laboratorul din Wuhan – Investigație The Times

Publicat

O investigație a cotidianului britanic The Times arată că un virus similar cu Covid-19 a fost descoperit de microbiologii chinezi în urmă cu șapte ani într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret într-un laborator din Wuhan – orașul în care au apărut și primele cazuri de coronavirus.

În mina de cupru, plină de lilieci și șobolani care se hrăneau cu dejecțiile lor, au murit trei mineri, iar alți trei s-au vindecat în urma infectării cu acel virus considerat strămoșul noului coronavirus, scriu ziariștii britanici. Simptomele acelui virus au fost identice cu cele ale Covid-19: febră puternică și dificultăți de respirație.

În toți acești șapte ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus.

Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.

Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici, care au aflat despre existența vechiului virus din teza de master a unui student chinez, al cărui îndrumător a lucrat în secția de urgențe a spitalului în care au fost tratați minerii infectați acum șapte ani.

Dezvăluirile The Times vin cu puțin timp înante ca experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă într-o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.

Articol adaptat de G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate