CNADNR nu deschide TRANSALPINA. „Traficul este închis, drumul nu ne aparţine. Turiştii care se aventurează o fac pe cont propriu”

Directorul general al CNADNR, Narcis Neaga, a declarat, după vizita pe Transalpina de luni, că nu doreşte ca turiştii veniţi pe munte să fie implicaţi în evenimente rutiere şi, ca urmare, singura decizie pe care o poate lua este aceea de a menţine circulaţia închisă până la finalizarea litigiului cu Romstrade.

CNADNR nu reuşeşte să rezilieze contractul încheiat cu firma Romstrade, implicată în modernizarea şoselei Transalpina, astfel că traficul rutier rămâne închis pe drumul respectiv, deşi acest lucru influenţează negativ turismul din zonaă, a declarat, luni, directorul general Narcis Neaga.

Segmentul de drum fără parapeţi vizat în special este cel de la mare altitudine, care nu se află în judeţul Alba. Cel puţin din punct de vedere al întreţinerii drumului, se circulă în condiţii normale dinspre Sebeş, până la Lacul Oaşa şi limita cu judeţul Vâlcea. Sectorul cel mai spectaculos însă, „adevărata” Transalpina se află în zona alpină, de la Obârşia Lotrului spre Rânca şi Novaci, prin Pasul Urdele, la 2.145 de metri altitudine. Aici este zona care testează cel mai mult îndemânarea şoferilor şi este şi cea mai periculoasă, atât prin faptul că nu există parapeţi, cât şi prin specificul climatului de munte, cu momente de vizibilitate redusă şi carosabil acoperit.

Directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Narcis Neaga, s-a aflat luni într-o vizită de verificare pe teren pe traseul Transalpina, pentru a decide deschiderea oficială a celei mai înalte şosele din România. Deşi data la care sectorul ar fi trebuit redeschis circulaţiei publice a fost 1 iunie, oficialităţile au amânat acest termen, în principal din cauza faptului că la altitudini înalte şoseaua era încă acoperită de zăpadă, iar drumul este în regim de şantier.

Citeşte şi TRANSALPINA: CNADNR verifică starea drumului pentru deschiderea tronsonului până la Sebeş. Problemele celei mai înalte şosele din ţară

DN 67C are caracter de şantier, Neaga declarând că turiştii care se aventurează dincolo de staţiunea Rânca (spre Sebeş – n.r.) pentru a vedea peisajele montane fac acest lucru pe cont propriu, CNADNR neasumându-şi nicio responsabilitate.

„Acest drum nu aparţine CNADNR, ci constructorului, dar Romstrade e în insolvenţă. Noi am făcut demersuri pentru a rezilia contractul, în contract existând o prevedere conform căreia rezilierea se poate face doar pe cale judiciară. Am făcut o notificare către casa de insolvenţă, care nu a fost de acord cu rezilierea contractului. În consecinţă, noi nu am putut prelua nicio parte din drum pentru a începe lucrările de întreţinere şi să continuăm ceea ce nu s-a făcut până acum”, a declarat Neaga.

Conform acestuia, garanţiile de bună execuţie sunt de 130 de milioane de lei, din care aproape 90 de milioane de lei ar reprezenta ”garanţii expirate”, pentru care CNADNR a instituit însă măsura sechestrului asiguratoriu, pentru diferenţa de 40 de milioane compania făcând demersuri de executare silită a Romstrade.

Directorul general al CNADNR afirmă că, în prezent, compania pe care o conduce îşi calculează pagubele şi va apela la instanţă pentru a obţine inclusiv rezilierea contractului încheiat cu Romstrade, firma respectivă începând lucrările de modernizare a şoselei în 2007, muncitorii fiind retraşi însă de pe Transalpina în 2012, după arestarea patronului Nelu Iordache.

„Până la sfârşitul lunii iulie, vrem să vedem ce prejudiciu a produs necontinuarea contractului pentru CNADNR pentru că există două tipuri de prejudiciu. Unul e prin necontinuarea contractului, iar celălalt e datorat escaladării preţurilor şi calităţii lucrărilor. Când avem aceste toate aceste date ne adresăm justiţiei şi aceasta va spune da sau nu pentru reziliere. De ce nu vrea casa de insolvenţă rezilierea? Simplu, pentru că noi mai avem să le plătim din acest contract aproximativ 400 şi ceva de milioane de lei până la sfârşitul lui 2015, lucru foarte convenabil pentru casa de insolvenţă”, menţionează Neaga.

Conform acestuia, lucrările la Transalpina sunt finalizate în proporţie de 75-80%, însă şoseaua nu are elemente de siguranţă, de genul parapetelor de protecţie, al indicatoarelor rutiere sau chiar al marcajelor.

„Dacă se întâmplă cel mai mic accident suntem puşi la zid cu toţii. De asemenea, nu putem face o preluare pentru punere în trafic pentru că miza adevărată o reprezintă viciile ascunse pe care noi încercăm să le descoperim. Situaţia e neplăcută pentru toţi cei din zonă, pentru că înseamnă o frânare a dezvoltării turismului, lucru care va fi cuantificat în prejudiciul pe care îl calculăm. Doar până la Rânca încercăm să menţinem cu elemente de siguranţa traficului ca să circule în siguranţă lumea care vine până aici. După Rânca, cine va circula, va circula pe propria răspundere. Noi nu deschidem drumul cel puţin până la data la care vorbim acum”, menţionează Neaga.

Şeful CNADNR spune că nu ştie când vor putea circula şoferii pe Transalpina fără să rişte amenzi pentru că intră cu maşina pe un drum pe care sunt indicatoare prin care sunt avertizaţi că circulaţia rutieră este interzisă.

„Traficul e închis, drumul nu ne aparţine. Şoferii ar trebui să nu fie speriaţi de amenzi, ci de ce ar putea păţi orice, oricând. Amenda o plăteşti, dar dacă păţeşti ceva? Aţi văzut ce am păţit după 6-7 ani cu tânăra care a păţit ce a păţit şi încă o dată ne exprimăm regretul pentru situaţia creată. Dacă nu suntem atenţi, există posibilitatea ca aceste cazuri să se întâmple zilnic, ceea ce nu ne putem permite şi nu neapărat din cauza banilor, ci pentru că e vorba de o chestiune de viaţă, de siguranţa persoanei. Până la Rânca lucrurile stau destul de bine din punct de vedere al siguranţei traficului. Până la Rânca vom întări măsurile pentru siguranţa traficului. După Rânca nu pot să afirm acum dacă se va deschide acum sau în următoarea lună sau două luni”, a mai declarat Narcis Neaga.

În 26 aprilie 2013, Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată într-un dosar privind deturnarea fondurilor europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

În 5 mai, Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv ca omul de afaceri Nelu Iordache, care se afla în detenţie de circa un an şi cinci luni în dosarul în care este acuzat că a deturnat fonduri europene pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad, să fie judecat în stare de arest la domiciliu.

Curtea de Apel Bucureşti a admis atunci solicitarea de înlocuire a măsurii preventive, după ce Tribunalul Bucureşti a respins această cerere în mai multe rânduri.

Iordache se afla în arest din 2 decembrie 2012.

sursa: mediafax