CONCEDIU în STRĂINĂTATE: Card european de sănătate sau asigurarea medicală. Care ar fi cea mai bună alegere

Dacă vă pregătiţi să vă petreceţi concediul în străinătate, aveţi la dispoziţie două variante pentru a vă asigura din punct de vedere medical. Pe lângă asigurarea medicală, mai este opţiunea cardului european de asigurări. În acest din urmă caz, însă, doar cei care îşi plătesc contribuţia de sănătate îl pot obţine.

Din datele CNAS, cei care au card european de sănătate pot merge la spitalele publice din statul respectiv, îl prezintă şi beneficiază de servicii medicale. Apoi, CNAS decontează tratamentul, tranzacţiile fiind făcute între autorităţi. Numărul românilor care solicită cardul european de sănătate a crescut. Unii preferă să fie siguri că, în caz de nevoie, pot prezenta document şi obţin asistenţa medicală de urgenţă necesară, fără a fi nevoiţi să scoată bani din buzunar, aşa cum se întâmplă în cazul asigurării medicale.

Cardul european de sănătate se obţine pe baza unui dosar ce este depus la sediul casei de asigurări de care aparţin beneficiarii. Aceştia primesc documentul prin poştă, gratuit, în şapte zile lucrătoare.

Dosarul trebuie să conţină o solicitare scrisă la care anexează o copie a cărţii de identitate sau a certificatului de naştere, cardul fiind obligatoriu şi pentru copii. De asemenea, asiguratul trebuie să facă dovada calităţii de asigurat pe ultimii cinci ani, adică să aducă o dovadă de la locul de muncă care să ateste că şi-a achitat contribuţia la sănătate.

În situaţia în care asiguratul se află pe teritoriul unui stat membru şi, din diverse motive, nu se mai află în posesia cardului european, el trebuie să contacteze casa de asigurări care i-a emis documentul pentru a solicita un certificat provizoriu de înlocuire, care are exact aceleaşi beneficii ca şi cardul european. Certificatul provizoriu este trimis în termen de 24 de ore de la solicitare.

Comparativ, asigurarea privată de sănătate oferă opţiunea de tratament în caz de urgenţe în orice clinică privată sau publică din ţara respectivă. Posesorul însă trebuie să aibă bani asupra lui, costurile urmând să-i fie decontate de asigurator abia la revenirea în ţară.

Însă România nu plăteşte către ţările europene doar tratamentele de care beneficiază românii care ajung în concediu şi întâmpină probleme medicale, ci şi asistenţa medicală acordată în baza formularelor europene.

„Datoria totală a României la începutul anului 2015 pentru asistenţă medicală acordată asiguraţilor români pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European, respectiv Confederaţiei Elveţiene era de aproximativ 198 milioane euro. Această sumă include: prestaţiile de boală şi maternitate acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate (CEASS) şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate (CIP), precum şi cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţa şi tratament planificat, respectiv E106, E109, E120, E121/S1, E112/S2 efectuate în perioada 2007-2015”, potrivit CNAS.