Concediu plătit pentru burnout. Angajații din România ar putea beneficia de zile de concediu pentru epuizare profesională. PROIECT

Concediu plătit pentru burnout. Angajații din România ar putea beneficia de concediu plătit pentru epuizare profesională, fără a fi obligați să prezinte documente medicale. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege depus la Senat la finalul anului 2025.

Proiectul vizează prevenirea burnout-ului și introduce obligații pentru angajatori, într-un domeniu care nu este reglementat distinct în prezent.

Inițiativă legislativă, la Senat

Propunerea legislativă privind prevenirea epuizării profesionale a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere pe 30 decembrie 2025.

Potrivit inițiatorilor, doi senatori de la USR, epuizarea profesională reprezintă un fenomen tot mai des întâlnit în relaţiile de muncă, fiind asociată cu expunerea prelungită la stres profesional cronic şi cu dificultăţi în gestionarea acestuia în cadrul organizaţiilor.

„Epuizarea profesională nu reprezintă o afecţiune medicală, ci un fenomen profesional derivat din organizarea muncii şi din expunerea prelungită la stres ocupaţional. Impactul său principal se manifestă la nivel organizaţional, prin scăderea eficienţei şi deteriorarea climatului de lucru”, susțin parlamentarii, în expunerea de motive.

În prezent, legislaţia naţională în domeniul muncii nu conţine o reglementare distinctă privind epuizarea profesională.

Parlamentarii spun că în lipsa unei reglementări clare, nu există mecanisme şi instrumente dedicate evaluării acestor riscuri, iar lucrătorii nu dispun de garanţii privind accesul la mecanisme de sesizare, informare sau sprijin profesional.

„Epuizarea profesională are consecinţe semnificative asupra sănătăţii şi capacităţii de fimcţionare şi de muncă a salariatului. Studiile arată că recuperarea după un episod de epuizare
profesională poate necesita perioade îndelungate, în medie între 1 şi 3 ani, în funcţie de severitatea simptomelor şi de sprijinul organizaţional disponibil. Totodată, riscul de recurenţă este unul ridicat, variind între 20% şi 40% în primii ani după revenirea la activitate, în special în situaţiile în care condiţiile de muncă rămân neschimbate. Manifestările epuizării
profesionale includ oboseală persistentă, dificultăţi de concentrare, afectarea funcţiilor executive şi reducerea capacităţii de a gestiona volumul obişnuit de sarcini, ceea ce poate conduce la perioade repetate de incapacitate temporară de muncă şi la deteriorarea stării generale de sănătate a lucrătorului”, mai explică parlamentarii.

Concediu plătit pentru burnout. Ce prevede proiectul

Propunerea legislativă prevede instituirea unui cadru normativ distinct dedicat prevenirii epuizării profesionale, aceasta fiind înţeleasă drept fenomen profesional în directă legătură
stresul cronic la locul de muncă, în concordanţă cu definiţia stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Legea propune o abordare preventivă, non-medicală, centrată pe identificarea riscurilor, pe organizarea muncii şi pe asigurarea unui mediu profesional echilibrat, fără a crea obligaţii în materia diagnosticării medicale sau a bolilor profesionale.

Reglementarea este construită ca o lege autonomă, complementară legislaţiei muncii şi standardelor europene privind riscurile psihosociale, fără a modifica legislaţia din domeniul
sănătăţii. Soluţiile propuse vizează drepturile angajaţilor şi implicarea angajatorilor, prin oferirea unor instrumente pentru identificarea şi prevenirea situaţiilor de suprasolicitare
profesională.

Potrivit proiectului, epuizarea profesională este definită drept o stare asociată activităţii profesionale, care apare ca rezultat al unor factori de stres persistenţi în organizarea şi desfăşurarea muncii şi care se manifestă prin umătoarele dimensiuni:

• senzaţie persistentă de epuizare sau de consumare a resuselor de energie;
• distanţare mentală faţă de activitatea profesională, inclusiv apariţia sentimentelor de negativism sau cinism în legătură cu munca;
• diminuarea eficienţei profesionale, manifestată prin percepţia ineficienţei şi a lipsei de realizare profesională.

Obligații pentru angajatori

Potrivit proiectului, angajatorii vor avea obligaţia de a informa anual salariaţii cu privire la riscurile de epuizare profesională şi de a include riscurile psihosociale în evaluarea generală a riscurilor.

Pentru angajatorii cu peste 50 de salariaţi, proiectul introduce obligaţii suplimentare privind evaluările specifice, elaborarea unui plan anual de prevenire și organizarea unor mecanisme interne de sesizare confidenţială.

Mai exact, angajatorii care au peste 50 de salariaţi vor avea următoarele obligaţii suplimentare:

• să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat specificului activităţii, cu consultarea reprezentanţilor salariaţilor sau, după caz, a organizaţiilor sindicale.
• să efectueze anual o evaluare intemă specifică a riscurilor psihosociale, utilizând instrumente recomandate de Miristerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, elaborate cu consultarea Colegiului Psihologilor din România;
• să instituie un mecanism intem confidenţial şi accesibil pentni sesizarea riscurilor şi situaţiilor de epuizare profesională, fără consecinţe negative pentni salariaţii care îl utilizează;

Concediu plătit pentru burnout

Potrivit proiectului, salariaţii vor putea beneficia de un număr de zile de concediu pentru refacere profesională, acordate la cerere, fără justificări medicale, precum şi de acces la activităţi de sprijin psiho-emoţional profesional organizate de angajator.

De asemenea, au dreptul de a solicita o discuţie formală privind reorganizarea sarcinilor sau volumul de muncă, fără riscul unor consecinţe profesionale negative.

Activitățile de sprijin psiho-emoțional profesional sunt definite ca activităţi de consiliere psihologică şi suport în legătură cu activitatea profesională, acordate individual sau în grup, de psihologi cu drept de liberă practică în specialitatea psihologia muncii şi organizaţională sau consiliere psihologică.

Angajatorul va putea suporta parţial sau integral costurile unor pachete pentru sprijin psiho-emoţional profesional.

De asemenea, participarea salariaţilor la activităţile de sprijin psiho-emoţional profesional urmează să fie voluntară şi se va realiza cu respectarea confidenţialităţii.

Ghiduri elaborate de către Ministerul Muncii

În temen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale va elabora ghiduri, instrumente recomandate de auto-evaluare şi orientări metodologice necesare aplicării unitare a legii la nivel naţional.

Aceste documente vor avea caracter orientativ, fără a genera sarcini administrative suplimentare pentru angajatori.