Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

CONGRESUL PMP: Elena Udrea a fost aleasă președinte. Candidatul partidului la prezidențiale din toamnă este Cristian Diaconescu


Publicat

Elena Udrea a fost aleasă, sâmbătă, la Congresul PMP, în funcţia de preşedinte al acestui partid, obţinând 742 voturi, în timp ce contracandidatul său Daniel Funeriu a întrunit 209 voturi. Reprezentantul din Alba, Clement Negruţ, nu a candidat pentru vreo funcţie nouă fiindu-i reconfirmată poziţia de lider de grup în Camera Deputaţilor.

Funcţia de preşedinte al PMP a fost disputată, la Congresul de sâmbătă, de Elena Udrea şi Daniel Funeriu.

Ceilalţi trei candidaţi înscrişi iniţial în competiţia pentru şefia PMP – Adrian Rădulescu, Gelu Vişan şi Adrian Papahagi – au anunţat sâmbătă că se retrag din cursă. Adrian Rădulescu şi Gelu Vişan au precizat că o susţin pe Elena Udrea, iar Adrian Papahagi că îl sprijină pe Daniel Funeriu.

Primul congres al PMP a ales, sâmbătă, membrii noilor foruri de conducere ale partidului, vicepreşedinţii, secretarul general, secretarii generali adjuncţi şi secretarii executivi, între cei care vor lipsi din conducerea partidului numărându-se Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi. Liderul PMP Alba, Clement Negruț, nu a candidat pentru nicio funcție nouă de conducere, fiind reconfirmat ca lider de grup în Camera Deputaţilor.

Secretarul general al PMP a fost ales Cristian Petrescu, care va fi ajutat de cei doi secretari generali adjuncţi: Sergiu Diacomatu şi Gelu Vişan.

De asemenea, au fost aleşi vicepreşedinţii PMP care vor avea alocate domenii de activitate: Ştefan Vlaston (Strategii şi relaţii politice), Marin Anton (Politici publice), Nicolae Ivăşchescu (Resurse umane), Florian Staicu (Comunicare şi imagine), Gabriel Berca (Administraţie), Florin Secară (Relaţii cu mediul de afaceri şi patronate), Petru Movilă (Relaţia cu societatea civilă şi sindicatele), Eugen Tomac (Românii de pretutindeni), Cristian Preda (Relaţii internaţionale).

Totodată, au fost aleşi nouă secretari executivi ai partidului, membrii Comisiei de Arbitraj şi Integritate şi cei ai Comisiei Centrale de Cenzori. Secretarii sunt: Vasile Gherasim – secretar executiv, Departamentul pentru strategii şi relaţii politice, Adrian Rădulescu – secretar executiv, Departamentul pentru politici publice, Cătălin Cristache – secretar executiv, Departamentul de resurse umane, Ciprian Rogojan – secretar executiv, Departamentul de comunicare şi imagine, Claudiu Palaz – secretar executiv, Departamentul pentru administraţie, Florin Gheorghe – secretar executiv, Departamentul pentru relaţii cu mediul de afaceri şi patronate, Mihaela Stoica – secretar executiv, Departamentul pentru relaţii cu societatea civilă şi sindicate, Dan Radu Zătreanu – secretar executiv, Departamentul Românii de pretutindeni, Valerian Vreme – secretar executiv.

Din comitetul executiv PMP mai fac parte Clement Negrut – lider de grup Camera Deputaților, Ruxandra Dragomir – preşedinta OF PMP, Daniel Geantă – preşedinte PMP Bucureşti.

„Mă bucur că activitatea mea din Camera Deputaților desfășurată până la acest Congres a fost apreciată de colegii mei din PMP, în așa fel încât s-a considerat că pot îndeplini în continuare acest rol de lider de grup. Experiența acumulată în camera inferioara a Parlamentului, m-au ajutat să coordonez estrem de eficient activitatea deputaților PMP, în așa fel încât vocea noastră să fie auzită și să reprezentăm o pondere în acest for”, a declarat deputatul Clement Negruţ.

Elena Udrea şi Daniel Funeriu au candidat doar pentru funcţia de preşedinte al partidului, în timp ce Adrian Papahagi a candidat şi pentru un post de vicepreşedinte pe strategii şi relaţii politice, iar Gelu Vişan pentru o funcţie de secretar general adjunct.

Concurenţă mai mare, cinci pe un loc, a fost pentru funcţia de vicepreşedinte pentru strategii şi relaţii politice, post la care aspirau Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Ştefan Vlaston, Radu Mihai Cristescu şi Iulia Mirescu.

De asemenea, pentru postul de vicepreşedinte pentru relaţiile cu mediul de afaceri au candidat Florin Secară, Marian Berdan şi Gunter Erich Wotsch.

După anunţarea rezultatului votului pentru funcţia de preşedinte al PMP, în sală s-au auzit din nou ritmurile melodiei „Happy”, care au răsunat şi în debutul reuniunii, momentul fiind de asemenea marcat prin lansarea de confeti.

Cristian Diaconescu a fost anunţat, sâmbătă, de noul preşedinte al PMP, Elena Udrea, drept candidatul acestui partid la alegerile prezidenţiale, Diaconescu precizând că acceptă candidatura.

Cristian Diaconescu a declarat, sâmbătă, că nu a existat vreo discuţie sau o consultare cu preşedintele Traian Băsescu înainte de anunţarea lui drept candidat al PMP pentru alegerile prezidenţiale.

„Este onoare pe care mi-o faceţi, accept candidatura cu sprijinul şi cu munca tuturor. Respectul pentru ţară, pentru demnitate, lege şi ordine pentru toată lumea, egalitatea de şanse, drepturile fiecăruia de a fi liber în ţara lui reprezintă liniile solemne faţă de care mă angajez în faţa dumneavoastră. Orice preşedinte al României trebuie să se gândească la întregirea neamului românesc, Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, a spus la rândul său Cristian Diaconescu.

Fostul consilier prezidenţial Cristian Diaconescu a devenit membru al PMP în luna mai.

Într-o conferinţă de presă susţinută în 20 mai, Elena Udrea a arătat că intrarea lui Cristian Diaconescu reprezintă „un câştig” pentru partid, acesta fiind „tipul de politician occidental” de care este nevoie în acest moment pe scena politică.

„Pentru PMP ziua de astăzi este una în care dăm semnalul că partidul devine şi mai puternic pentru că ni se alătură un om care reprezintă ceva în politica românească, un om credibil, un om care a avut rezultate în toate activităţile şi în toate funcţiile pe care le-a deţinut până acum, este vorba de domnul Cristi Diaconescu. Cristi Diaconescu este membru fondat al Fundaţiei Mişcarea Populară, dar astăzi vine în Partidul Mişcarea Populară”, a precizat atunci Udrea.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la finele lunii aprilie, eliberarea din funcţia de consilier prezidenţial a lui Cristian Diaconescu. Cristian Diaconescu a fost numit, în mai 2012, în funcţia de consilier prezidenţial, fiind şef al Cancelariei Prezidenţiale. El este de asemenea membru fondator al Fundaţiei Mişcarea Populară.

Cristian Diaconescu a fost ales senator la alegerile parlamentare din 2004 şi 2008, din partea PSD. În 2010 Cristian Diaconescu a devenit membru al UNPR şi preşedinte de onoare al acestei formaţiuni politice. El a ocupat de asemenea funcţii de ministru de Externe şi de ministru al Justiţiei.

Elena Udrea a declarat, joi, că PMP va avea, prin candidatul formaţiunii, un cuvânt de spus în turul doi al prezidenţialelor, aceasta fiind „soluţia cea mai bună pentru partid”, o susţinere a unui candidat al dreptei fiind condiţionată de asumarea de către acesta a viziunii lui Traian Băsescu.

Întrebată cum comentează faptul că nici PNL şi nici PDL nu îşi doresc o colaborare cu PMP, Elena Udrea a răspuns: „Nu ştiu de ce atâta îngrijorare. Noi am plecat din PDL pentru că am considerat că drumul PDL cu actuala conducere este unul falimentar. Se dovedeşte astăzi că este aşa, pentru că conducerea PDL a votat că este de acord cu fuziunea, deci cu dispariţia PDL. De unde până unde impresia că noi ne-am dori, după ce în urmă cu patru luni am plecat din partid (..) că acum am vrea să ne întoarcem acolo?”.

Elena Udrea a precizat că a discutat cu Vasile Blaga în toamnă despre o fuziune a PMP cu PDL, dar „cei din conducerea partidului democrat au preferat să meargă mai departe pe o strategie care să însemne un conflict şi o dezicere de fosta guvernare şi de drumul pe care PDL l-a avut alături de Traian Băsescu„, iar „toţi cei care au părăsit partidul nu au fost de acord să promoveze acest lucru”.

Udrea a mai precizat că, încă din 2013, a vorbit despre două variante în privinţa PDL, una privind modernizarea partidului – soluţie reprezentată de alegerea sa la şefia partidului, şi varianta în care PDL să stagneze şi să contopească în PNL condus de Crin Antonescu. „Am avut dreptate, varianta cu Vasile Blaga şi actuala conducere înseamnă dispariţia PDL”, a mai spus aceasta.

Despre o candidatură la prezidenţiale, Elena Udrea a declarat că „PMP va avea prin candidatul său, un cuvânt de spus în turul doi al prezidenţialelor”. Întrebată dacă va candida la prezidenţiale, Udrea a răspuns: „Deocamdată staţi că abia candidez la şefia partidului. Toate lucrurile la rândul lor”.

Elan Udrea a menţionat că, imediat după alegerile interne, se va intra imediat într-o competiţie pentru prezidenţiale din toamnă. „Fie se va merge cu un candiddat propriu, şi este soluţia cea mai bună din punctul meu de vedere pentru Partidul Mişcarea Populară, fie vom susţine cel mai bun candidat al dreptei, dar nu în orice condiţii. În condiţiile în care acest candidat îşi asumă să ducă mai departe viziunea actualului preşedinte”, a spus Udrea.

sursa: mediafax



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește. Vor putea fi văzute toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii

Publicat

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește, au transmis duminică seară, organizatorii festivalului.

Reprezentanții primăriei spun că toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii, au fost reprogramate pentru luni.

”Mâine, 6 iulie, în locațiile Piața Cetății, Piața Vestică (Latura de Vest) și Esplanada Obeliscului vor rula peliculele care nu au putut fi prezentate în acest weekend din cauza condițiilor meteo.

Vă așteptăm la film. Mai multe detalii vor fi disponibile pe https://www.facebook.com/AlbaFilmFest/” este mesajul trimis de organizatori, pe adresa redacției Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un virus similar cu Covid-19, descoperit acum șapte ani și ținut secret de laboratorul din Wuhan – Investigație The Times

Publicat

O investigație a cotidianului britanic The Times arată că un virus similar cu Covid-19 a fost descoperit de microbiologii chinezi în urmă cu șapte ani într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret într-un laborator din Wuhan – orașul în care au apărut și primele cazuri de coronavirus.

În mina de cupru, plină de lilieci și șobolani care se hrăneau cu dejecțiile lor, au murit trei mineri, iar alți trei s-au vindecat în urma infectării cu acel virus considerat strămoșul noului coronavirus, scriu ziariștii britanici. Simptomele acelui virus au fost identice cu cele ale Covid-19: febră puternică și dificultăți de respirație.

În toți acești șapte ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus.

Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.

Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici, care au aflat despre existența vechiului virus din teza de master a unui student chinez, al cărui îndrumător a lucrat în secția de urgențe a spitalului în care au fost tratați minerii infectați acum șapte ani.

Dezvăluirile The Times vin cu puțin timp înante ca experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă într-o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.

Articol adaptat de G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate