Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Consulatul Germaniei la Sibiu sărbătorește 30 de ani de existență. Repere din activitate, amintite de consulul Hans Tischler


Publicat

Consulatul Germaniei la Sibiu sărbătoreşte 30 de ani de existenţă. Reperele de activitate în România sunt amintite de Hans Erich Tischler, Consulul Germaniei la Sibiu.

”În acest an, Consulatul Germaniei la Sibiu sărbătoreşte 30 de ani de existenţă şi priveşte în urmă la o perioadă extrem de intensă şi totodată impresionantă. La Sibiu activitatea consulară a început cu deschiderea unei agenţii consulare în 28 mai 1990. Astfel nenumăraţi cetăţeni care îşi doreau să întreprindă călătorii precum şi emigranţi din Transilvania nu mai trebuiau să se deplaseze la Ambasada Germaniei la Bucureşti pentru a obţine o viză. Deja de la începutul activităţii, zilnic se eliberau aproximativ 400 de vize.

Deja doi ani mai târziu, în anul 1992, a fost semnat Tratatul între România şi Republica Federală Germania privind cooperarea prietenească şi parteneriatul în Europa. Acesta constituie în continuare o bază solidă pentru numeroase proiecte de cooperare de succes.

Începând cu anul 2002, cetăţenilor români li s-a acordat dreptul de a se deplasa liber ca turişti, iar obligaţia de a solicita vize a fost anulată pentru acest scop. Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, au fost eliminate şi vizele pentru persoanele care se angajau în ţările blocului comunitar şi pentru studenţi. Din acest motiv s-a închis “Secţia vize” al Consulatului”, transmite Hans Erich Tischler, Consulul Germaniei la Sibiu.

Potrivit sursei citate, Consulatul Germaniei la Sibiu este una dintre cele 227 misiuni diplomatice şi oficii consulare ale Ministerului de Externe al Germaniei la nivel modial. Din punct de vedere al structurii sale, Ministerul de Externe se sprijină pe trei piloni: politică externă, politică de comerţ exterior  precum şi politică externă culturală şi educaţională.

”În toate aceste domenii un accent deosebit se pune pe coordonarea şi coerenţa politicii externe. Toate aceste sectoare se regăsesc în fiecare reprezentanţă diplomatică. Din punct de vedere al arhitecturiii administrative, o misiune diplomatică externă este formată dintr-un nivel de conducere şi o bază din care fac parte diferite unităţi operative.  Din punct de vedere al conţinutului activităţilor, la nivelul acestei baze (chiar şi acolo unde nu există un departement pentru vize) sunt reprezentate domeniile „aspecte juridice şi drept consular“, “protocol”, “economie”, “cultură”, “presă”, “administraţie” şi “securitate”. Şi la Sibiu sunt reprezentate toate aceste domenii”, mai spune Hans Erich Tischler.

În jurisdicţia Consulatului Germaniei la Sibiu se află 9 judeţe din Regiunea Centru: Alba, Bistriţa‑Năsăud, Braşov, Cluj-Napoca, Covasna, Harghita, Hunedoara, Mureş şi Sibiu.

”Aici Consulatul cooperează strâns şi cu încredere cu partenerii români – reprezentanţi ai guvernului, şefi ai administraţiilor locale, lideri în domeniul economic şi cultural. Scopul rămâne cel de a însufleţi Tratatul privind cooperarea prietenească şi parteneriatul şi a promova întâlnirile dintre oameni. În activitatea sa, Consulatul acordă o atenţie deosebită sprijinului minorităţii germane, o importantă punte între cele două ţări”, potrivit consulului german.

În cei 30 de ani de existenţă Consulatul din Sibiu a pregătit şi îndrumat la faţa locului numeroase vizite şi delegaţii ale unor importanţi şefi de stat, politicieni, reprezentaţi ai mediului economic şi cultural.

Vizite ale unor preşedinţi ai Republicii Federale Germania: Roman Herzog (mai 1995), Johannes Rau (martie 2002), Horst Köhler (iulie 2007) şi Joachim Gauck  (iunie 2016).

Vizite ale unor Cancelari: Gerhard Schröder (august 2004 cu o delegaţie cu misiune economică la Bucureşi şi în judeţul Cluj, la Ceanu Mare), Angela Merkel  (octombrie 2010 la Cluj cu ocazia conferirii titlului de doctor honoris causa al Universităţii Babeş-Bolyai;  mai 2019 la Sibiu cu ocazia Summit-ului european informal).

Vizite ale unor miniştri de externe: Guido Westerwelle (iunie 2010) şi Frank-Walter Steinmeier (martie 2015).

”Consulatul se implică proactiv la crearea de reţele de parteneriat şi implementarea diferitor proiecte în domenii diverse. Aici sunt de menţionat educaţia şcolară şi universitară precum şi programe de schimb de experienţă  şi învăţământul în sistem dual. În special în ultimul domeniu amintit, în cooperare cu mediul economic german, au putut fi obţinute progrese remarcabile. Consulatul se implică de asemenea în susţinerea unor parteneriate active între oraşele celor două ţări precum şi a schimburilor culturale şi economice între România şi Germania. Consulatul acordă o atenţie deosebită conservării bisericilor fortificate din Transilvania, dintre care unele sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

În prezent parcurgem o criză mondială ale cărei repercusiuni nu pot fi cu adevărat prevăzute nici acum. Solidaritatea este o caracteristică extrem de necesară în aceste timpuri iar dovada ei a fost făcută deja în mod concret la nivel european. Ţările noastre urmăresc scopul de a depăşi criza, devenind mai puternice pentru a putea adresa mai departe provocările existente precum schimbările climatice şi a-şi fortifica economiile.

În acest al doilea semestru al anului, Germania a preluat preşedinţia Consiliului Europei. Motto-ul “Împreună pentru relansarea Europei” este foarte potrivit în contextul numeroaselor provocări ale acestei perioade.

În plus ne amintim de reunificarea Germaniei cu 30 de ani în urmă, după căderea Zidului Berlinului.

La fel cum astăzi oamenii din Belarus luptă paşnic pentru democraţie şi respectarea drepturilor omului, cetăţenii din Germania de Est au luptat fără a face uz de forţă şi făcând sacrificii personale pentru a pune capăt dictaturii şi a se putea bucura de o ordine socială mai bună şi mai dreaptă.

Chiar în aceste zile Europa îşi doreşte mult ca şi lupta paşnică a oamenilor din Belarus să ducă la o soluţie democratică. Tocmai în contextul evenimentelor din Belarus cetăţenii Germaniei se gândesc cu smerenie şi recunoştinţă la cele realizate în timpul perioade de după căderea regimului comunist şi pot privi cu mândrie la reclădirea fostei Germanii de Est”, a declarat Hans Erich Tischler.

sursă foto: Consulatul Republicii Federale Germania la Sibiu, credit foto: Rareș Helici



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate