Credincioșii ortodocși îi cinstesc, pe 9 martie, pe Sfinții 40 de Mucenici – soldați romani uciși pentru credința lor

Credinciosii ortodocsi ii cinstesc in data de 9 martie pe Sfintiii 40 de Mucenici, soldati romani care, pentru credinta lor, au fost omorati in vremea imparatului Licinius.

Cei 40 de mucenici, originari din Capadocia (Asia Mica), erau ostasi in Legiunea a XII-a Fulminata, stationata la Melitene (Armenia) si condusa de guvernatorul Agricola. Imparatul Licinius, dupa ce in anul 313 a semnat impreuna cu Sfantul Constantin cel Mare, cumnatul sau, Edictul de la Mediolanum (Milano de astazi), prin care se acorda libertate religioasa crestinilor, a pornit o prigoana impotriva crestinilor din partea de rasarit a Imperiului Roman, in urma unui conflict de interese cu augustul Occidentului.

In armata romana exista obiceiul ca principalul cult sa fie adresat imparatului. Cei 40 de ostasi romani din Legiunea a XII-a Fulminata au refuzat sa se jertfeasca imparatului si zeilor, motiv pentru care au fost intemnitati, iar opt zile mai tarziu, au fost judecati. Sfintii mucenici au marturisit pe mantuitorul Hristos cu toata credinta si taria sufleteasca si, de aceea au fost omorâți.

Numele celor 40 de Sfinti Mucenici sunt Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.

Soldatii au fost osanditi, in vreme de iarna, sa stea toata noaptea in mijlocul unui lac din apropierea Sevastiei. Pe cand se aflau in mijlocul apei, unul dintre ei, iesind din lac, a fost bagat in apa calda si a murit. Vazand in noapte pe sfinti inconjurati de lumina si cununi, pogorandu-se din cer asupra fiecaruia dintre ei, unul dintre ostasii care erau de paza acolo a intrat laolalta cu sfintii in lac si l-a inlocuit pe cel plecat.

A doua zi, trupurile soldatilor au fost arse, o parte din cenusa fiind aruncata in apa, iar alta, cumparata de crestini de la cei ce i-au ucis.

Osemintele lor, cate au mai ramas in cenusa, au fost gasite in prima jumatate a secolului al V-lea de binecredincioasa Pulcheria, sora imparatului Teodosie al II-lea (408-450), intr-o capela in pamant, in afara zidurilor Constantinopolului, unde fusese odinioara casa si gradina unei diaconite cu numele de Eusebia si deasupra carora se construise o biserica mai mare, in cinstea martirului Thyrus.

O parte din aceste moaste se afla in capela familiei Sfantului Vasile cel Mare, din provincia Pont (Asia Mica). In aceasta capela au fost inmormantati Sfintii Vasile cel Mare, Macrina cea Tanara, sora arhiepiscopului Cezareii Capadociei, si Emilia.

Potrivit traditiei, in ziua de 9 martie, gospodinele prepara mucenicii. Acestia pot fi pregatiti ca o prajitura cu miez de nuca si miere sau un aluat in forma cifrei opt, fiert in apa cu mirodenii si nuca.

sursa: Mediafax