Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cum și-a petrecut Paștele, în 1953, un partizan căutat de Securitate. ”Pască, ou roșu și lacrimi în văgăunile munților”


Publicat

m

Fundația Ion Gavrilă Ogoranu a publicat un text despre cum și-a petrecut Paștele, în 1953, Vasile Motrescu, un partizan anticomunist.

Textul, de o încărcătură emoțională extrem de puternică, este un document pe care îl avem spre aducere aminte. Este un text despre drama unui om, despre România sălbatică, despre Inchiziția comunistă a secolului XX.

În anii 1952-1954, el notează zilnic ceea ce face și simte. Este singurul partizan anticomunist român de la care a rămas un “Jurnal“, în care a consemnat toate preocuparile, suferintele si gândurile care îl framântau, toate evenimentele și speranțele care i-au marcat viața de om liber în sălbăticia munților, ziua și noaptea, vara și iarna.

Citeşte şi URĂRI DE PAŞTE 2020 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Dacă cineva va citi aceste rânduri, acum, după 67 de ani, atunci omul nu a scris în zadar.

  • Vasile Motrescu: ”Dau târcoale afară pe marginea satului așteptând să vină întunericul să mă duc să găsesc o bucată de pască și un ou roșu și tot noaptea să mă întorc înapoi și să mănânc cu lacrimi în văgăunile munților, acesta este Paștele anului 1953.”

“Este un caz unic în istoria rezistenței anticomuniste din România. Un țăran bucovinean sărac, Vasile Motrescu, constrâns de comuniști să ia calea codrului, a pus mâna pe arma spre a-și apăra libertatea și viața ”, se afirma în prezentarea lucrării “Jurnalul unui partizan: Vasile Motrescu și rezistența armată din Bucovina, 1944-1958“, de Adrian Brisca (INST).

Născut la 11 octombrie 1920 în comuna Vicovu de jos, județul Suceava, Vasile Motrescu, după ce este capturat prin trădare, este executat la Botoșani, pe 29 iulie 1958, la orele 21,30. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”

Jurnalul Pascal al unui luptător român

Vineri, 3 aprilie 1953 (Vinerea Paștilor)

Amărât și plin de gânduri am petrecut și această zi de cum m-am sculat, am ieșit la soare și citesc în Biblie și mă gândesc că vine Sfintele Paști și sunt aciulea.

Paști petrecut în necaz, sunt disperat și fără nici o nădejde și eu din mila Domnului, până se va îndura Dumnezeu și mă va strânge după pământul celor vii.

Stau la soare și mă gândesc la cei dragi de acasă, cum de Paști orice suflet cât de sărac și tot se bucură cel puțin de libertate și e la un loc cu toți oamenii. Numai eu stau pe pustii și îmi plâng păcatele singur și fără nici o mângâiere, flămând, trist, deznădăjduit, cu mintea încordată acuzând și iertând tovarășii de viață și pe toți vrăjmașii sufletului meu.

Cât necaz, câtă trudă, durere, suferință, oboseală și gânduri fără nici un rost am întâmpinat într-acești 4 ani, de prigoană, temniță și captivitate, trupul meu istovit și mintea mea obosită.

Nu există ființă de om pe fața pământului să-și poată imagina viața mea de câine, pe care am trăit-o acești 4 ani, încă se împlinesc la 10 aprilie. Spre seară am mai dat o raită în jurul colibei, m-am suit în Gruet că zăpada pe față s-a pleșit.

În vârful Gruetului pe un fag am găsit scris numele meu, încă din 1944, toamna de când stam fugar pe aceste meleaguri de frica rușilor și atunci am trăit greu dar nu ca acum. Atunci eram prigonit de ruși, acum sunt de frații mei români. Da, stau prigonit de frații mei trădători care și-au vândut țara și sufletele lor dracilor din Rusia, pe un kg. de zahăr și un litru de ulei și au adus țara în suferință, căci acum simte și pruncul din fașă că trăiește în raiul bolșevic.

m

Peste noapte am tăiat lemnele m-am culcat la ora 24 și m-am sculat dimineața mi-am făcut mâncare, am mâncat și cu ajutorul lui Dumnezeu am pornit spre sat.

Pe la ora 9 dimineața am plecat de la colibă și mergând spre Vicov totodată am mers și cu trasa poate văd ceva, am trecut pe cărarea Cracului pe la Pietrele Scursului până la glod și tot cu cărarea pe coasta Hacingului până la Sigarie de unde m-am suit Opcioca Hacingului am trecut în Pietroasa în Parc 40 și am mers cu cărarea roată pe fața dealului Slatinii până la Sleaga la Leon.

Acolo am văzut două ciute dar la distanță și nu am putut trage în ele, am vrut să mă retrag, am vrut să mă trag mai aproape dar m-au simțit și au trecut în Gruetul Poni. De la Sleagan la Leon am venit prin Altonca Pataieta și în cot la Petrea lui Anton stau și scriu aceste rânduri uitându-mă pe țarina dezbrăcată de zăpadă, trist amărât, dau târcoale afară pe marginea satului așteptând să vină întunericul să mă duc să găsesc o bucată de pască și un ou roșu și tot noaptea să mă întorc înapoi și să mănânc cu lacrimi în văgăunile munților, acesta este Paștele anului 1953 al cincilea Paști petrecut în prigoană.

Timpul s-a răcit vântul rece, ora 3,30 dimineața când a înserat am pornit spre sat când a întunecat am fost la punctul IV, a venit F.2 și mi-a adus pască, făină, slănină, un urcior cu untură, zahăr, bomboane prăjituri și altele de ale mâncării și două cămăși curate și o izmană atâta bucurie am și eu la sufletul meu de Sfintele Paști, dacă am ce mânca și o cămașă curată parcă toată lumea e a mea simt și eu că sunt pe la Sfintele Paști.

Numai a uitat să-mi aducă ou roșu, nu am mai avut răbdare să stau mult cu el când am văzut că mi-a umplut cu bunătăți rucsacul și o traistă, mi-am luat merindele și m-am dus pe groapa Ploștei și mi-am împachetat din nou și am mâncat și eu pe săturate pască, smântână mi-a adus și miere și săpun de spălat, acestea sunt cele mai bogate din cele cinci Paști petrecute în prigoană cred că acestea sunt cele din urmă.

Am pornit pe groapa Ploștei a început să plouă și e întuneric de nu vezi nimic, mă duc plută înotând prin glod, secând băltoacele și făcând salturi prin șanțuri și gropi, nu țin seama de acestea sunt fericit că sunt sătul și am două traiste cu mâncare în spate.

La G.C. m-am dus de am băut apă și i-am făcut un semn pe fereastră, dormea creștinul așa că nu l-am mai sculat. De la el m-am dus la bordei la Ciuntu la Slatina să stau de ploaie cu creștinul acolo și m-am ferit să nu fac zgomot și am plecat mai departe spre Stânișoara mai poposind din loc în loc și clipocind pe sub copaci atâta era de întuneric că m-a trezit lângă Cosoaia din Pietroiu lângă gardul grădinii încet m-am retras să nu fac zgomot să nu mă simtă câinii.

Foarte greu am ieșit de la deal de Onari în drum și am luat-o pe drum cu popasuri, la Găvan am stat o oră și m-am odihnit, am făcut foc și iarăși am mâncat căci se apropie de zi. S-a făcut ziuă am ajuns în Stânișoara.

Aceasta este noaptea Învierii a Domnului nostru Isus Hristos – Paștele anului 1953. Toată noaptea m-a plouat și am făcut salturi prin glod, sărituri și gropi. Dar totuși mă simt fericit când mă gândesc la cei de prin temnițe căci mulți ar dori să aibă fericirea aceasta cu toate căci eu nu o doresc nici vrăjmașilor mei.

Duminică 5 aprilie 1953 (Sfintele Paști)

Din Stânișoara mi-am continuat drumul pe Obcina Hacigului până la Arsița m-am coborât în vale la colibă cu toate că ploua și sunt obosit și nu mă lasă inima să mă duc și totodată nici nu e lucru curat cu cobilița de la A.H. căci când am trecut pe lângă ea, mi-a venit miros de tutun și astăzi în ziua de Paști și chiar în zori de zi și pe vreme așa de grea, e imposibil să fie cineva în pădure.

Lucru hotărât că este post fix în preajma colibei, așteaptă să mă duc pe la ea, să-mi dea Hristos a înviat Securitatea.

Bănuiesc că ori a dat cineva de colibiță astă iarnă căci am făcut multă urmă pe zăpadă și tot în trecere am dat pe la colibă de am făcut foc și am stat câte o zi două. Să păzească până or înnebuni până la anul pe la Paști tot în coliba de la Arsița Haciumului să stea.

M-am coborât pe la Preluca Grofului în cracii prislofului, e zăpadă mare și nu e nici o urmă așa că trebuie să ocolesc prin Scoru din Cracii Prislofului m-am suit în cărarea Grofului și merg pe cărare. A început să ningă îi dau zor, am trecut iarăși pârâului Prislofului pe unde am trecut și ieri.

La ora 9 dimineața am ajuns cu Paștele la coliba Gruetul stâncii. Cum am ajuns am făcut foc și am mâncat și m-am culcat iar și am adormit până dimineața. Peste noapte am visat că m-a luat miliția într-o mașină, dar am scăpat și că soția mea mi-a ieșit înainte și mi-a spus că e bolnavă tare.
(…)

Astăzi am împlinit 4 ani de când sunt prigonit şi nu ştiu cum e viaţa liberă. La ora 10:30 am plecat spre Vicov să duc mai bine de jumătate din carnea de capră să o dau pe făină, vreau să mă duc la U.T. De la colibă am coborât pe drumul Prislopului şi am venit pe drum până la grădină, m-am suit în păr…. am trecut în Dealul Slateni şi fiind seară, am mâncat, mi-am făcut rugăciunile de seară şi când a înserat am plecat către sat.

Pe drumul din Criveţe peste toloaca ca la o ½ oră după ce am înnoptat am ajuns la U.T., m-a primit cu bunăvoinţă, m-a dus în casă la căldură. Dar nefiind obişnuit cu căldura a început să mă doară capul, mi-a spus noutăţi, veşti şi încurajare, i-am dat carnea de capră şi în schimb mi-a dat 10 kg de făină, 5 ouă, o bucată de slănină, mâncare de drum, poame uscate şi cartofi aşa că am făcut o încărcătură de peste 20 kg.

La ora 24 am plecat de la U.T. Cum am ieşit de la el a început să plouă, e foarte întuneric, cad în gropi şi şanţuri, şi sec bălţile de apă în Criveţe am stat sub un brădănel, dar tot mă plouă, am plecat mai departe şi pe Dealul Babii am tras de am stat de ploaie la un bordei părăsit, într-un sopron şi m-am băgat într-o grămadă de gunoaie şi nu ştiu ce gângănii se suiau pe mine şi mă înţepau de parcă stau în furnicar.

Înspre ziuă a venit şi un dihor şi s-a cuibărit lângă mine, dar când m-a simţit a fugit speriat şi revoltat că i-am ocupat locuinţa. (…)

Oare de ce nu am fericirea sa trăiesc cel puțin în sat sau să mai am pe cineva cu mine, să nu fiu singur, să stau în pustiu împreună cu fiarele pădurii, să duc viața de pustnic la vârsta de 32 ani, să mă conformez regulilor partizanatului… greu de suportat? Căci sunt foarte greu de imaginat toate lipsurile, suferința, durerea sufletescă și trupească căci nici bolnav n-am timp să fiu. Frigul, foamea, lipsa de îmbrăcăminte și toate cele ce are nevoie un om… pentru cine le suferi? (…)”

Sursă și foto: Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, facebook



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. Pamfil

    duminică, 28.04.2019 at 13:07

    Pacat de el, si altii ca el, i-au putrezit oasele degeaba cu astfel de popor roman… Se vede unde suntem in 2019. Condusi de hoti si penali, scursurile societatii impreuna cu popii farisei si lacomi… Bine a zis Tutea, „Am stat 13 ani în temniţă pentru un popor de idioţi”. Tot el parca a zis si: „Români, nu vă mai alegeţi conducători care nu-şi iubesc ţara!“

  2. dolfi

    duminică, 19.04.2020 at 21:23

    2020. Ce-a zis Pamfil e perfect valabil!!! Mai mult, BOR si-a dat arama pe fata. Banii sunt mai importanti decat viata enoriasilor!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Măsuri speciale de SFÂNTA MARIA, în Alba: Mii de credincioși, așteptați la mănăstirile cu hramul Adormirea Maicii Domnului

Publicat

În jur de 3.000 de credincioși sunt așteptați în acest weekend, la mănăstirile din Râmeț, Dumbrava și Oașa, cu ocazia marii sărbători a creștinilor, Sfânta Maria. 

Sărbătoarea este în plină pandemie de coronavirus și, din această cauză, autoritățile, alături de reprezentanții bisericii au impus un set de reguli pentru ca evenimentul să se desfășoare în condiții de maximă siguranță sanitară. 

Citește și MESAJE de Sfânta Maria. Felicitări pentru familie, prieteni și cunoscuți. Urări în versuri, haioase sau serioase

Nicolae Albu, prefectul de Alba, a declarat pentru alba24.ro că 260 de agenți de poliție, alături de jandarmi vor asigura paza și buna desfășurare a evenimentului religios. Aceștia sunt împărțiți la toate lăcașele de cult unde este sărbătorit hramul Adormirii Maicii Domnului.

Potrivit unor estimări, la Mănăstirea Râmeț sunt așteptați în jur de 1.500 de credincioși, la Dumbrava 1000, la biserica din Cugir 150, iar la Oașa în jur de 200.

Vezi și Reguli și condiții la mănăstirile din Alba, de Sfânta Maria. Fără cazare, iar masca de protecție, obligatorie

Slujbele se vor desfășura în aer liber, cu respectarea distanțării fizice între credincioși. Reprezentanții Arhiepiscopiei din Alba Iulia fac un apel către pelerini ca aceștia să respecte distanțarea de 1,5 metri între persoane.

Deoarece slujbele se vor ține în aer liber, nu este obligatorie masca de protecție, dar aceasta va fi obligatorie în interiorul bisericii, dacă credincioșii vor să se roage la icoane. Totuși, purtarea măștii, chiar și în spații deschise, unde sunt adunări mari de oameni este recomandată.

De asemenea, nu vor exista icoane în afara bisericii și nici nu se vor împărți pachete sau iconițe credincioșilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie. Punctul de pensie ajunge la 1442 de lei, iar indemnizația minimă crește cu 96 lei

Publicat

foto: captura video/ Digi24
Pensiile vor crește cu 14% de la 1 septembrie, reiese din proiectul rectificării bugetare întocmit de Guvern. Inițial, potrivit legislației muncii, pensia trebuia să crească cu 40% la 1 septembrie 2020.

Acest procent a fost însă abandonat din momentul în care România a fost pusă sub ordonanțele militare de distanțare socială, iar situația bugetului s-a deteriorat rapid pe urma întreruperii mai multor tipuri de activități economice.

Citește și Vechimea în muncă va putea fi cumpărată. Persoanele care nu au cotizat suficient pentru pensie vor putea plăti pentru 6 ani

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit din conferința de presă în care a prezentat liniile mari ale rectificării bugetare, fără a mai răspunde la întrebările jurnaliștilor. Au fost invocate defecțiuni tehnice. Pe cursul prezentării evitase să spună cifra de majorare a pensiilor de la 1 septembrie.

Cu cât se măresc pensiile la 1 septembrie

Potrivit proiectului de buget întomit de Guvern ​”Se propune ca începând cu 1 septembrie 2020 valoarea punctului de pensie să fie majorată cu 14%, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei.

Totodată, se propune majorarea începând cu aceeași dată a indemnizației minime sociale pentru pensionari, cu 14%, de la 704 lei la 800 lei”, se arată în nota de fundamentare.

Citește și Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

De asemenea, se propune ca măsura de aplicare devansată a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022, pentru personalul didactic de conducere şi personalul de îndrumare şi control din învăţământ să se aplice de la 1 septembrie 2021.

Aprobarea acestor măsuri conduce la reducerea semnificativă a necesarului de finanțare pentru majorarea pensiilor și salariilor personalului didactic, atât în anul 2020 (de la 11,2 miliarde lei la 3,6 miliarde lei) cât și în anul 2021 (de la 34,3 miliarde lei la 19,3 miliarde lei) precizează surse din guvern citate de economica.net.

”Pensiile vor creşte în 2020 cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii vreodată şi care se pune în plus la punctul de pensie”, a declarat, joi, ministrul Finanţelor Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă privind rectificarea bugetară.

”Punctul de pensie, valoarea punctului va avea cea mai mare creştere, cea mai mare sumă pe care o vom vedea în plus la punctul de pensie, pe care am avut-o vreodată.

PSD, niciodată, nu a mărit pensiile cu această sumă, deşi a avut perioade de creştere economică una după alta, trei ani de zile, nu datorită lor ci datorită contextului economic internaţional şi tot nu au mărit pensiile cu această sumă”, a precizat Cîțu.

surse: economica.net, hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Primăria Sebeș acordă tichete sociale pentru mese calde persoanelor defavorizate și facilități fiscale pentru cetățeni și firme

Publicat

În municipiul Sebeș este în desfășurare o campanie de acordare a tichetelor sociale pentru mese calde persoanelor defavorizate, au anunțat, joi, reprezentanții administrației locale. Totodată, aceștia au informat că municipalitatea acordă în acest an unele facilități fiscale, pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri și al cetățenilor.

*Ce sunt tichetele pentru mese calde și cine sunt beneficiarii

Potrivit reprezentanților Primăriei Sebeș, tichetele pentru mese calde se acordă în baza OUG 115/16.07.2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor defavorizate care beneficiază de mese calde, pe bază de tichete sociale pe suport electronic, acordate din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri de distribuire a acestora.

Pot beneficia de mese calde, pe bază de tichete sociale pe suport electronic, următoarele categorii de persoane:

a) Persoanele în vârstă de 75 ani împliniți sau peste această vârstă, care au venituri la nivelul indemnizației sociale pentru pensionari (704 lei);

b) Persoanele/familiile fără adăpost, inclusiv persoanele/familiile care au fost evacuate, familiile cu copii care nu au domiciliu stabil, mai ales cele monoparentale.

”În vederea înscrierii pe listele cu destinatarii finali, categoriile mai sus menționate, cu domiciliul în Sebeș și localitățile aparținătoare Lancrăm, Petrești și Răhău, pot fi luate în evidența Direcției de Asistență Socială Sebeș, până la data de 31 august 2020, prin depunerea următoarelor documente: copie act identitate, copie xerox talon pensie și cerere/ declarație privind veniturile, la sediul Direcției de Asistență Socială Sebeș, str. Aleea Lac, nr.12, județul Alba sau prin poșta electronică la adresa: office@spas-sebes.ro

Relații suplimentare: telefon / fax 0258731007 și pe www.spas-sebes.ro”, au transmis reprezentanții administrației locale.

*Facilitățile fiscale acordate pentru cetățeni și firme

Primăria Municipiului Sebeș acordă, pe parcursul anului 2020, o serie de facilități și scutiri de la plata obligațiilor fiscale, precum și aplicarea nivelului minim al impozitelor și taxelor locale stabilite prin Codul Fiscal, pentru a veni atât în sprijinul mediului de afaceri, cât și al cetățenilor.

Astfel, pentru impozitul pe clădirile rezidențiale, stabilit prin Codul Fiscal între 0,08% și 0,2%, Municipiul Sebeș va aplica nivelul minim, de 0,08%.

Pentru impozitul pe teren, stabilit prin Codul Fiscal între 6404,62 lei și 15.106 lei/ha (pentru zona A), 4467,97 lei și 10.538 lei/ha (pentru zona B), 2828,12 lei și 6670 lei/ha (pentru zona C) și 1494,62 lei și 3526 lei/ha (pentru zona D), Municipiul Sebeș va aplica nivelul minim, respectiv 6404,62 lei/ha (pentru zona A), 4467,97 lei/ha (pentru zona B), 2828,12 lei/ha (pentru zona C) și 1494,62 lei/ha (pentru zona D).

Aceste facilități și scutiri vor fi extinse și asupra contribuabililor persoane fizice și vor consta în aplicarea nivelului minim al impozitelor și taxelor locale stabilite prin Codul Fiscal.

Totodată, se acordă scutiri de la plata impozitelor și taxelor locale, în afara celor stabilite prin lege, pentru: clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale, clădirile utilizate de organizații nonprofit, clădirile restituite, clădirile retrocedate, clădirile folosite ca domiciliu aflate în proprietatea persoanelor care dețin statutul de revoluționar, clădirile la care proprietarii au executat, pe cheltuială proprie, lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice.

De asemenea, aceleași scutiri se acordă și pentru terenul aferent clădirilor restituite, terenul aferent clădirilor retrocedate, terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale, terenurile utilizate de organizaţii nonprofit, terenurile aparţinând asociaţiilor şi fundaţiilor folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ, terenul situat în extravilanul localităţilor, pe o perioadă de 5 ani, ulteriori celui în care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe cheltuială proprie, mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol.

”Pentru plata cu anticipație a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren și a impozitului pe mijloacele de transport, datorate pentru întregul an de către contribuabili persoane fizice și juridice, până la data de 31 martie 2020 inclusiv, Municipiul Sebeș a acordat o bonificație de 9,99%.

În anul 2020 s-au acordat bonificații în valoare de 1.339.929 lei, după cum urmează: persoane juridice – 1.028.685 lei, persoane fizice – 311.244 lei

De asemenea, Municipiul Sebeș nu percepe taxe pentru organizarea spectacolelor de teatru, balet, operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, film, circ și a competiţiilor sportive interne sau internaţionale”, au informat reprezentanții Primăriei Sebeș.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oficial MADR: România începe producția de rachete care aduc ploaie și zapadă, pentru combaterea secetei

Publicat

În România va începe în curând producția de rachete care produc precipitații (ploaie în perioada secetoasă, respectiv zăpadă în anotimpul rece). Aceasta vor putea fi folosite începând chiar de anul viitor pentru combaterea secetei, a anunțat generalul Gheorghe Căunei, directorul Sistemului Antigrindină. 

Potrivit declarațiilor făcute de generalul Gheorghe Căunei în exclusivitate pentru observatorulph.ro, Electromecanica Ploiești, societate care face parte din Compania Națională Romarm, va fabrica un tip de rachetă care va avea rolul de a produce artificial precipitații.

„Vrem să creștem gradul de precipitații pentru că și România se confruntă cu schimbări climatice majore. Anul trecut, în decembrie, am făcut un experiment în Bărăgan, prin care am reușit să creștem nivelul precipitațiilor, de la 0,1 l/mp la 10 l/mp, folosind un avion. La Electromecanica Ploiești se testează deja o rachetă, care va putea fi folosită pentru combaterea secetei, sperăm, chiar de anul viitor. Racheta conține iodură de argint, o substanță care prin ardere creează centre de condensare ce provoacă în mod artificial precipitații”, a menționat Directorul Sistemului Antigrindină.

Lansarea rachetelor care transformă norii în ploi se va putea face folosind același sistem cu care, în prezent, se lansează rachete antigrindină.

Totodată, rachetele pentru precipitații, lansate terestru sau prin intermediul aviației utilitare, ar putea fi folosite și în sezonul rece.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate