Eveniment
Cum vopsim ouăle în mod natural, în diferite culori. De ce se vopsesc în Joia Mare și ce semnificație au

Cum vopsim ouăle în mod natural, în diferite culori: Vopsirea ouălor de Paște este o tradiție veche, cu semnificații religioase, culturale și simbolice adânc înrădăcinate. În tradiția creștină, ouăle roșii simbolizează sângele lui Iisus Hristos, care a fost vărsat pe cruce, dar și viața nouă și Învierea, oul fiind un simbol ancestral al regenerării și speranței.
În România, vopsitul ouălor de Paște este un moment important în Săptămâna Mare. În multe zone se folosesc vopsele naturale (ceapă roșie, sfeclă, frunze). De asemenea, se creează ouă încondeiate, adevărate opere de artă populară, mai ales în Bucovina.
Tradiția spune că ouăle se vopsesc în Joia Mare, deoarece în Vinerea Mare, când la biserică se oficiază Prohodul Domnului, este considerat păcat să se lucreze în gospodărie, potrivit Mediafax.
La sate, oamenii aleg ouă proaspete de găină sau rață, testate prin scufundare în apă (cele proaspete cad la fund, cele vechi plutesc), apoi pregătesc uneltele pentru decorare.
Cele mai vechi metode de încondeiere folosesc lumânarea încălzită sau pana de gâscă, iar ceara topită amestecată cu cărbune pisat este folosită pentru desenarea modelelor.
Ouăle astfel încondeiate sunt apoi vopsite pentru colorarea fondului. Astăzi se practică și decorarea cu frunze, mărgele, pictură sau tehnici în relief.
Cum vopsim ouăle în mod natural în diferite culori
Există și metode tradiționale, naturale de colorare a ouălor, pe lângă vopsele din comerț. Foile de ceapă roșie sau galbenă, sfecla roșie, varza roșie ori turmericul pot oferi nuanțe calde și variate, fără aditivi.
Ouăle se fierb împreună cu ingredientele naturale și puțin oțet, rezultând culori rustice, dar deosebit de frumoase.
Ouăle vopsite cu foi de ceapă capătă tonuri maronii-aurii, iar cele cu sfeclă roșie capătă o nuanță rozalie sau burgundy, în funcție de cât timp sunt fierte și câtă sfeclă este folosită.
Cum vopsim ouăle natural: ouă roșii, cu foi de ceapă, decorate cu frunzulițe și flori
Ouăle adunate din cuibar se spală și pe coaja lor umedă se lipesc frunzulițe (trifoi, pătrunjel, mărar, leuștean, etc.) și/sau flori. Pentru ouăle cumpărate din magazin, este bine ca acestea să fie ținute la temperatura camerei câteva ore înainte de vopsire.
Ouăle astfel decorate se învelesc într-o bucată de ciorap și mai apoi se leagă strâns cu ață.
Se pune apă la fiert într-o oală închisă la culoare, se adaugă o lingură de sare și o lingură de oțet, apoi cojile de la circa 4-5 cepe roșii mari. Ouăle se introduc la fiert în oală, unul câte unul.
După ce apa dă în clocot, se lasă la foc mic aproximativ 15 minute, ca să se prindă culoarea.
Se scot mai apoi cu o lingură de lemn, pe o tavă sau farfurie și le lasă la răcit fără să fie șterse.
După ce s-au răcit puțin se ung cu o bucățică de slănină sau un șervețel îmbibat în ulei pentru a le da strălucire.
Vopsitul ouălor de Paște: ouă albastre, vopsite cu varză roșie
Ouăle de Paște pot fi vopsite în culoarea albastră cu varză roșie.
Pentru a prepara vopseaua, o varză roșie se taie în bucăți mari și se fierbe timp 30 de minute în 2 litri de apă, în care se adaugă 3 linguri de oțet.
Vopseaua astfel obținută, de culoare purpurie, are nevoie de mai mult timp pentru a da culoarea albastră ouălor.
Ouăle fierte se scufundă în vopsea când aceasta nu este nici foarte fierbinte, nici călduță și se lasă până când obțineți culoarea dorită. Pentru un albastru închis, ouăle trebuie lăsate în vopsea peste noapte, la frigider.
Ouă galbene, cu ceapă albă
Pentru a vopsi ouăle în galben aveți nevoie de cojile de la 5 cepe mari, două linguri de oțet și o jumătate de linguriță de sare.
Acestea se pun la fiert într-un vas, cu doi litri de apă, împreună cu ouăle, la foc mic (ca să nu crape), timp de 15 minute.
Ouă verzi, cu spanac sau iarbă
Pentru a colora ouăle de Paște în verde se poate folosi zeama de spanac fiert sau de iarbă fiartă.
Spanacul se spală și se pune într-o oală cu apă, împreună cu două linguri de oțet. Se adaugă ouăle și se dă încet amestecul în clocot. Se lasă la fiert, la foc mic, timp de circa 15-20 min.
Se îndepărtează de pe foc și se lasă ouăle să se răcească în apă, amestecând din când în când. După ce amestecul s-a răcit, se pune la frigider peste noapte.
Cum vopsim ouăle în mod natural: ouă mov, cu afine
Pentru a obține ouă mov se pun 4 căni de afine congelate în patru căni de apă. Se lasă la temperatura camerei câteva ore, iar mai apoi lichidul se strecoară cu o sită.
În acest lichid se pun ouăle fierte și se lasă peste noapte la frigider.
De asemenea, prin zdrobirea afinelor de coaja ouălor se vor obţine mai multe pete de culoare.
Ouă portocalii, cu paprika
Ouăle portocalii se pot obține dacă se amestecă 2-3 linguri de paprika într-o cratiță cu apă clocotită, în care se adaugă două linguri de oțet alb.
După ce compoziția s-a răcit, ouăle fierte se pun în cratiță și se lasă la frigider timp de câteva ore.
Cum vopsim ouăle în mod natural: ouă roz, cu sfeclă
Pentru a obține vopseaua, se fierbe sfecla până când furcuțila pătrunde fără efort.
În apa rămasă se adaugă o lingură de oțet și ouăle fierte. Se lasă la frigider peste noapte.
Ouă de Paști, în nuanțe sidefate
Cei care preferă să fie în pas cu moda, pot opta pentru vopsele sidefate pentru ouă, de diferite culori. Din fiecare plic de vopsea sidefată, se pot colora aproximativ 10 ouă.
Ouăle se spală cu detergent de vase, se clătesc foarte bine și se pun la fiert în apă rece, cu un pic de sare.
Fiecare plic de vopsea sidefată se dizolvă într-un pahar cu apă fierbinte, după care se amestecă bine, pentru a se omogeniza culoarea.
Se folosesc mănuși de menaj, se pun câteva picături de vopsea în palmă și se rostogolește fiecare ou, până primește o culoare uniformă.
Pentru acest tip de culoare nu este nevoie nici de oțet nici de grăsime pentru luciu.
Vopsitul ouălor de Paști poate fi distractiv pentru copii. Cu imaginația lor, cei mici pot să dea o formă originală ouălor de Paști, decorându-le cu creioane cerate sau acuarele, cu hârtie colorată sau autocolante.
Reguli: Cum se ciocnesc ouăle de Paște
Ciocnitul ouălor nu este deloc întâmplător. În comunitățile tradiționale, există reguli clare care variază de la o zonă la alta: ordinea participanților, părțile oului care se ciocnesc (vârf – „cap”, fund – „dos”, părți laterale – „coaste”), dar și tipul de ciocnit: „pe luate”, „pe schimbate”, „pe văzute” sau „pe nevăzute”.
În prima zi de Paște, se ciocnește doar cap cu cap, a doua zi se poate ciocni și cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.
Primul care ciocnește este, în general, cel mai vârstnic bărbat de la masă, rostind formula: „Hristos a înviat!”, la care se răspunde: „Adevărat a înviat!”.
Ciocnesc mai întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții, după care părinții cu rudele, prietenii și vecinii.
În unele regiuni din România și Bulgaria, ciocnitul ouălor devine o competiție simbolică: oul care rezistă cel mai mult este numit „borak”, adică „luptător”.
În alte zone, cojile ouălor sunt păstrate pentru descântece, aruncate pe câmp pentru fertilitatea solului sau adăugate în hrana animalelor.
Ce simbolizează ouăle roșii
Pentru creștini, ouăle roșii au o profundă semnificație spirituală, fiind asociate în primul rând cu Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos pe Crucea de pe Golgota.
Tradiția ortodoxă amintește că Sfânta Maria Magdalena, aflată la picioarele Crucii, a așezat un coș cu ouă sub ea, iar Sângele Domnului le-a înroșit, devenind astfel simbol al mântuirii și al vieții veșnice.
O altă legendă răspândită spune că Maria Magdalena a ajuns în fața împăratului roman Tiberiu și l-a salutat rostind: „Hristos a înviat!”. Împăratul, neîncrezător, a arătat spre un ou de pe masă și a răspuns: „Hristos nu a înviat, așa cum oul acesta nu este roșu.” În acel moment, oul s-a înroșit în mod miraculos, întărind mărturia Învierii.
Roșul ouălor simbolizează, astfel, Sângele lui Hristos care dă viață lumii, devenind un semn vizibil al Învierii, speranței și biruinței asupra morții.
În credința populară, ouăle vopsite în diferite culori de Paște sunt considerate paznici ai casei, simboluri ale fertilității, vieții eterne, norocului și renașterii, elemente care leagă tradițiile creștine de obiceiurile străvechi, legate de venirea primăverii și de renașterea naturii.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News