Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Cum vor fi date amenzi după 15 mai, în perioada stării de alertă. Precizări de la Guvern


Publicat

Proiectul cu măsuri ce vor fi luate în starea de alertă, după 15 mai, se referă și la amenzi. Sancțiunile vor fi date în baza Ordonanței 2/2001, a anunțat Ionel Dancă, șeful Cancelariei premierului, după ședința de Guvern de luni.

Potrivit ordonanței menționate, „prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului se pot stabili și sancționa contravenții în toate domeniile de activitate. Prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene se stabilesc și se sancționează contravenții în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuții prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenții prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului”.

Vezi și VIDEO: Proiectul de lege pentru starea de alertă. Măști obligatorii la magazin, serviciu, autobuze. Mall-urile rămân închise

De asemenea, „actele normative prin care se stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea; în cazul sancțiunii cu amendă se vor stabili limita minimă și maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili și tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârșirea contravențiilor”, potrivit ordonanței.

Contravenienții vor putea achita în termen de 15 zile jumătate din amenda primită.

În proiectul adoptat de Guvern se precizează că:

Nerespectarea prevederilor art.16 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei. Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii se face de către inspectorii de muncă.

Art 16: ”Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariați pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariați să se asigure existența unui interval de o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore”.

Potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență care ar urma să instituie regulile pentru starea de alertă, contravenţiile se sancţionează de la 500 la 5.000 de lei pentru persoanele fizice, de la 1.000 la 10.000 de lei pentru conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice şi de la 2.000 la 20.000 de lei pentru persoanele juridice care nu respectă măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sau pentru diminuarea impactului tipului de risc, aplicate în perioada stării de alertă.

surse: digi24.ro, economica.net



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Muncii: Mărim salariul minim și continuăm acțiunea de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate

Publicat

„România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari”  transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii precizând totodată ca Inspecția Muncii va continua acțiune de combatere a muncii nedeclarate sau subdeclarate.

Ministrul muncii citat de DCNews mai spune că „România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari. Pentru a răspunde problemelor din piața muncii, avem nevoie de creșterea salariului minim, de corectitudine în relațiile de muncă și de valorificarea oportunităților locale de dezvoltare.(…)

Ministrul Muncii: Creșterea salariul minim reduce migrația forței de muncă

Majorarea salariului minim și creșterea veniturilor angajaților reprezintă prima condiție pentru a reduce migrația forței de muncă și totodată singura soluție, pe termen lung, pentru a-I ajuta pe români să facă față la creșterile de prețuri.”

Aceasta este una dintre preocupările noastre principale, pe care am subliniat-o și în cursul discuțiilor de astăzi, însă trebuie să avem în vedere și nivelul de suportabilitate al companiilor.

Tocmai de aceea mi-am propus, încă de la începutul mandatului, să avem anul acesta un mecanism predictibil de stabilire a salariului minim agreat cu partenerii sociali.

Orice creștere salarială care nu este fundamentată pe o înțelegere deopotrivă cu firmele și angajații poate duce la pierderea locurilor de muncă.

Acesta este discuția pe care o purtăm acum și căreia trebuie să-I găsim soluție realistă, nu populistă.

I-am asigurat, o dată în plus, pe angajatorii și pe angajații cu care am stat de vorbă astăzi, că sunt cel mai mare susținător al creșterii salariului minim dintre toți miniștrii care au fost vreodată la Ministerul Muncii.

Munca ”la negru” și ” la gri”, în vizorul ministrului

Pe de altă parte, vom continua campania derulată de Inspecția Muncii pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate.

Din cele 120.000 noi locuri de muncă înregistrate de la începutul anului, 40% sunt plătite pe salariul minim, iar dacă acest lucru nu corespunde realității cei afectați sunt nu doar angajații care pierd la pensie, ci și angajatorii.

Această campanie este o completare binevenită a efortului de a stabili o majorare a salariului minim care să ducă și la creșterea nivelului general de venituri și la creșterea puterii de cumpărare.(..)” transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA actualizată a statelor considerate cu risc epidemiologic. Bulgaria și Moldova intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi, 16 septembrie, Hotărârea numărul 71 privind actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Principalele modificări sunt:

– în zona roșie au intrat: Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;

– în zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;

– în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Vezi lista completă – Anexa la HCNSU nr. 71 din 16.09.2021

Zona roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Grenada 18,6
Israel 13,9
Guam 13,0
Polinezia Franceză 12,6
Muntenegru 12,1
Dominica 11,9
Mongolia 10,5
Bermuda 10,0
Georgia 9,7
Serbia 9,5
Cuba 9,4
Saint Lucia 9,1
Suriname 8,6
Malaysia 8,5
Saint Kitts și Nevis 8,3
Kosovo 7,6
Sint Maarten 7,5
Marea Britanie** 7,3
Seychelles 6,9
Anguilla 6,8
Palestina 6,0
Antigua și Barbuda 6,0
Statele Unite ale Americii 5,7
Costa Rica 5,6
Aruba 5,5
Slovenia 5,1
Insula Man 4,4
Elveția 4,3
Albania 4,3
Bahamas 4,2
Azerbaidjan 4,2
Botswana 4,2
Iran 4,2
Irlanda 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1
Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1
Estonia 4,0
Macedonia de Nord 3,9
Lituania 3,9
Belize 3,9
Brunei Darussalam 3,9
Maldive 3,8
Turcia 3,7
Jersey 3,6
Norvegia 3,6
Barbados 3,5
Guyana 3,5
Fiji 3,3
Grecia 3,2
Cipru 3,2
Jamaica 3,1
Liechtenstein 3,0
Sri Lanka 3,0
Kazahstan 3,0
Africa de Sud** 1,6
Brazilia** 0,7
Nepal** 0,7
India** 0,4

Zona galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Curaçao 2,9
Thailanda 2,9
Noua Caledonie 2,9
Bulgaria 2,8
Austria 2,8
Insulele Turks și Caicos 2,8
Guernsey 2,8
Gibraltar 2,8
Croația 2,6
Letonia 2,6
Guatemala 2,5
Armenia 2,5
Filipine 2,5
Mauritius 2,4
Belarus 2,4
Franța 2,4
Libia 2,4
Belgia 2,4
Insulele Virgine Britanice 2,4
Capul Verde 2,4
Monaco 2,4
Puerto Rico 2,3
Bosnia și Herțegovina 2,2
Olanda 2,0
Tunisia 2,0
San Marino 1,9
Portugalia 1,9
Irak 1,9
Trinidad și Tobago 1,9
Republica Moldova 1,9
Vietnam 1,8
Liban 1,8
Federația Rusă 1,8
Germania 1,8
Eswatini 1,8
Japonia 1,7
Saint Vincent și Grenadine 1,7
Timorul de Est 1,6
Islanda 1,6
Honduras 1,6

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bătălie mare pentru construcția primilor 63 de km din Autostrada „Moldovei” A7: 39 de oferte, depuse pentru primul tronson

Publicat

39 de oferte au fost depuse la licitația pentru construirea celor 63 km din Autostrada A7 Ploiești (Dumbrava)-Buzău, a anunțat joi fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă. Potrivit acestuia, numărul mare de oferte demonstrează pregătirea temeinică a documentației, precum și importanța proiectului în general.

Fostul ministru a explicat că 13 oferte sunt pentru Lotul I Dumbrava – Mizil, 12 pentru Lotul II Mizil – Spătaru și 14 pentru Lotul III Spătaru – Buzău.

„Autostrada A7 – coloana vertebrală a Moldovei – este un proiect de suflet pentru mine, pentru care m-am luptat încă din 2014, de la momentul dezbaterii Masterplanului de Transport, în 2016 pentru a fi licitată proiectarea la cheie și, mai apoi, în cele 8 luni de mandat la Ministerul Transporturilor”, a spus Drulă.

„Ce am făcut concret în acest an împreună cu echipa mea pentru Autostrada A7:

  • am obținut includerea proiectului până la Pașcani în PNRR, securizând astfel finanțarea viitoarelor lucrări;
  • am finalizat studiul de fezabilitate, am obținut avizele, acordul de mediu, am realizat exproprierile și am licitat la începutul verii primul sector Ploiești-Buzău;
  • am lăsat celelalte sectoare din PNRR într-un stadiu avansat, cu studii de teren în fază finală, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice predate și în diverse etape de aprobare, procedurile de mediu în linie dreaptă, în grafic pentru lansarea licitațiilor de lucrări și pentru aceste sectoare;
  • am aprobat traseul și am dat drumul la investigațiile detaliate de teren pe celelalte sectoare Pașcani – Suceava – Siret”, a mai spus Drulă.

Licitația pentru execuția tronsonului A7 Ploiești (Dumbrava) – Buzău a fost lansată pe 1 iunie.

Licitația este de tipul FIDIC Roșu, în care proiectul tehnic deja a fost realizat, iar la licitație este scoasă direct execuția.

Tronsonul Ploiești – Buzău este împărțită în trei loturi distincte:

– lotul 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000)

– lotul 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350)

– lotul 3 Pietroasele – municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250).

Valoarea estimată este între 4,290 miliarde de lei şi 5,062 miliarde de lei, fără TVA.

Câteva cifre în acest sens din cadrul sectorului Ploiești-Buzău:

– lungime – 63 km;

– 6 noduri rutiere;

– 160 de ha de perdele forestiere;

– 42 de poduri + pasaje;

– 4 spații de servicii moderne, dotate și cu stații de încărcare electrice.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Uniforme noi pentru poliţişti şi jandarmi. Europol: Designul nu se schimbă, uniformele pot fi realizate din materiale superioare

Publicat

Guvernul a adoptat miercuri trei hotărâri referitoare la uniformele, echipamentul specific, însemnele distinctive, insigna şi documentul de legitimare pentru poliţişti, jandarmi şi personalul militar din unităţile aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi din structurile subordonate acestuia, potrivit MAI.

Prin adoptarea celor trei hotărâri se asigură flexibilizarea cadrului normativ, astfel încât articolele de echipament să asigure confortul termic şi protecţia efectivelor MAI în timpul participării la misiuni interne – de ordine publică, antiteroriste, instrucţie montană, misiuni de intervenţie în zonele montane, precum şi la misiuni internaţionale.

Totodată, în vederea derulării în condiții optime a procesului de adaptare a activității de echipare a polițiștilor la necesitățile obiective ale personalului, determinate de diversitatea misiunilor specifice, precum și la progresul tehnologic în ceea ce privește materialele din care sunt confecționate articolele de îmbrăcăminte și încălțăminte, se derulează un proiect sectorial de cercetare cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie pentru identificarea unor soluții inovatoare de realizare a articolelor de echipament din compunerea uniformei de serviciu a polițiștilor.

Achiziționarea noilor articole de echipament specific de protecție se va face eșalonat, în limita bugetelor alocate Ministerului Afacerilor Interne, fără a se solicita suplimentarea acestora.

De asemenea, pe introduce posibilitatea sancționării contravenționale a  persoanelor fizice sau juridice care produc sau comercializează articole de echipament sau însemne distinctive din compunerea uniformelor de poliție, în afara procedurilor legale de achiziție publică.

Potrivit reprezentanților Sindicatului Polițiștilor Europeni – Europol, designul nu se schimbă, iar modificările vor consta în faptul că articolele de echipament din compunerea uniformelor de poliție să poată fi confecționate din materiale cu proprietăți termice superioare, care să contribuie la creșterea confortului în purtare.

De asemenea,  croiala va fi adaptată necesităților și eliminarea limitărilor de genul „pulover cu ancheor, pantaloni din tercot sau pantofi din piele”, astfel descrierea articolelor de echipament să fie suficient de permisivă la schimbare.

Potrivit Europol, polițiștii ar putea primi primele elemente de uniformă din materiale tehnice ce târziu în luna decembrie 2021.

Modelul noilor articole de echipament va fi stabilit de fiecare inspectorat general în parte IGPR, IGPF și IGI.

Care este situația de până acum:

  • există diferențe între structura normelor de echipare pentru ofițeri și pentru agenții de poliție în ceea ce privește cantitatea de articole ce se asigură, cât și durata de folosință, deși aceste articole sunt confecționate din aceleași materii prime și sunt folosite pentru aceleași activități;
  • în cadrul normelor de echipare sunt prevăzute articole de echipament care nu permit introducerea în procesul de confecționare al acestora a unor materiale cu proprietăți adaptate la specificul misiunilor,  pentru care se evidențiază următoarele denumiri de articole: pantaloni de tercot, pulover cu anchior, scurtă pentru iarnă cu mesadă și guler din blană naturală, pantofi din piele pentru vară;

Care sunt schimbările aduse:

  • sancționarea contravențională a persoanelor fizice sau juridice care produc sau comercializează articole de echipament sau însemne distinctive din compunerea uniformelor de poliție, în afara procedurilor legale de achiziție publică;
  • stabilirea unei structuri unice a normelor de echipament, atât pentru ofițeri cât și pentru agenții de politie;
  • flexibiliatea cadrului normativ, astfel încât articolele de echipament să poată fi confecționate din materiale cu proprietăți termice superioare care să contribuie la creșterea confortului în purtare;
  • stabilirea duratei de folosință a uniformelor pentru elevii școlilor de poliție ca inventar de unitate, pentru a putea fi corelată cu durata de școlarizare, astfel încât echiparea elevilor din anul I să se realizeze cu echipament nou;
  • introducerea unor articole de echipament specific care să asigure confortul termic și protecția efectivelor participante la misiuni interne și internaționale;
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate