Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Date oficiale: Câți șomeri erau în județul Alba, în luna iulie. Situația pe localități

Publicat

job

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii iulie 2022 în judeţul Alba a fost de 4581 persoane, în scădere cu 202 persoane (-4,2%) comparativ cu luna anterioară și cu 403 persoane (-8,1%) comparativ cu luna iulie 2021. Acestea sunt cele mai recente date procesate.

Femeile reprezentau la această dată 48,2% din numărul total al şomerilor (2209 femei), se arată într-un document transmis de Direcția Regională de Statistică Alba, semnat de directorul executiv Ciprian Alin David.

Cei mai mulți șomeri sunt neindemnizați

Structura după nivelul de instruire arată că 71,6% din şomerii înregistraţi sunt absolvenţi ai învăţământului primar, gimnazial şi profesional, 24,2% sunt persoane cu studii liceale şi postliceale şi 4,2% persoane cu studii superioare.

Din numărul total al șomerilor, 76,8% sunt şomeri neindemnizați (3517 persoane), în timp ce numărul şomerilor aflați în plată a fost de 1064 persoane, din care 22 persoane au primit ajutor de șomaj 50% – absolvenți.

În mediul urban, cel mai mare număr de şomeri înregistrat la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba a fost în Alba Iulia (277 persoane), urmat de Blaj (271 persoane), Câmpeni (187 persoane), Aiud (137 persoane), Sebeș (116 persoane), iar dintre comune, cel mai mare număr de şomeri înregistraţi se remarcă în: Jidvei (322 persoane), Cetatea de Balta (260 persoane), Rosia Montana (154 persoane), Scărişoara (160 persoane), Ighiu (136 persoane), Craciunelu de Jos (129 persoane), Albac (124 persoane) si Șona (121 persoane).

Ponderea numărului de şomeri înregistraţi în totalul populaţiei cu vârstă de muncă (bărbați 16-65 ani și femei 16-62 ani ), în luna iulie 2022 a fost de 2% ( 1,9% femei).

Dintre oraşe, cu cele mai mari ponderi se remarcă: Câmpeni (4%), Abrud (2,3%) si Blaj (2,2%), iar cu cele mai mici ponderi orașele Cugir (0,3%), Sebes și Alba Iulia (0,6%).

În mediul rural cele mai mari ponderi ale numărului de şomeri înregistraţi în numărul total al populaţiei cu vârstă de muncă s-au înregistrat în comunele: Scărişoara (18,2%), Cetatea de Balta (13,8%), Avram Iancu (10,2%) și Crăciunelu de Jos (9,8%) , iar valoare sub 1% s-a înregistrat în comunele: Stremt (0,4%), Bucerdea Grânoasă și Ciugud (0,5%), Daia Română, Intregalde si Săliștea (0,6%), Galda de Jos, Santimbru si Sugag (0,7%), Ceru Băcăinți, Mihalț și Rimetea (0,8%), Șpring (0,9%), iar în comuna Cut nu se înregistrează nici un șomer.

Metodologie

Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă).

Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi.

Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă incluzând populaţia ocupată şi şomerii.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate

ECONOMIE

Top salarii medii nete în România. Pe ce loc de află județul Alba și care sunt creșterile față de anul trecut

Publicat

Cele mai mari salarii medii nete lunare sunt în București, Cluj, Timiș și Sibiu, respectiv de peste 4000 de lei. Cele mai mari creșteri față de anul trecut au fost înregistrate la Sălaj (+25%) și Covasna (+20%).

În clasamentul salariilor medii nete lunare (inclusiv București), județul Alba se află pe locul 11. Salariul mediu net la nivelul lunii septembrie 2022 în Alba este de 3.542 lei, potrivit datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică Alba. Comparativ, salariul mediu pe țară este de 4.003 lei.

În Alba, față de luna septembrie 2021, creșterea este de 15%, potrivit unei analize zf.ro, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Judeţul Alba avea la sfârşitul lunii septembrie 2022, 98.297 de angajați (1,8% din total ţară). Efectivul de salariaţi înregistrat în judeţul Alba la sfârşitul lunii septembrie 2022 a fost în creștere faţă de luna anterioară cu 159 persoane și cu 2.378 persoane față de luna septembrie 2021 (+2,5%).

TOP salarii medii nete lunare

  • București: 5.243 lei (15%)
  • Cluj: 4.791 lei (13%)
  • Timiș: 4.335 lei (13%)
  • Sibiu: 4.152 lei (19%)
  • Ilfov: 4.047 lei (14%)
  • Iași: 3.910 lei (13%)
  • Mureș: 3.872 lei (17%)
  • Brașov: 3.754 lei (15%)
  • Prahova: 3.656 lei (10%)
  • Bacău: 3.652 lei (9%)
  • Alba: 3.542 lei (15)
  • Argeș: 3.523 lei (14%)
  • Gorj: 3.520 lei (18%)
  • Galați: 3.503 lei (7%) / Călărași: 3.503 lei (16%)
  • Olt: 3.457 lei (12%)
  • Dolj: 3.449 lei (14%)
  • Sălaj: 3.472 lei (25%)
  • Arad: 3.439 lei (15%)
  • Constanța: 3.377 lei (7%)
  • Mehedinți: 3.327 lei (13%)
  • Covasna: 3.306 lei (20%)
  • Giurgiu: 3.299 lei (11%)
  • Brăila: 3.284 lei (18%)
  • Bihor: 3.249 lei (13%)
  • Satu Mare: 3.247 (13%)
  • Buzău: 3.233 lei (14%)
  • Botoșani: 3.208 lei (11%)
  • Tulcea: 3.177 lei (6%)
  • Maramureș: 3.163 lei (18%)
  • Ialomița: 3.162 lei (14%)
  • Caraș-Severin: 3.102 lei (16%)
  • Bistrița-Năsăud: 3.099 lei (14%)
  • Dâmbovița: 3.081 lei (12%)
  • Neamț: 3.078 lei (10%)
  • Suceava: 3.071 lei (14%)
  • Hunedoara: 3.060 lei (9%)
  • Vaslui: 3.055 lei (10%)
  • Vâlcea: 2.976 lei (5%)
  • Teleorman: 2.967 lei (12%)
  • Vrancea: 2.955 lei (7%)
  • Harghita: 2.886 lei (5%)

Salariile din Bucureşti au crescut cu 15% în septembrie 2022 faţă de aceeaşi lună din anul 2021, iar cele din Cluj şi Timiş au crescut cu 13%. Cel mai mult au crescut salariile din Sălaj, cu 25% în septembrie 2022 faţă de septembrie 2021, până la aproape 3.500 de lei, urmate de cele din Covasna, cu o creştere de 20%, până la puţin peste 3.300 de lei net, şi cele din Sibiu, cu 19%, până la o valoare medie lunară de aproape 4.200 de lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Preotul Ioan Florea, de la Parohia Ortodoxă Galda de Sus, s-a stins din viață

Publicat

Preotul Ioan Florea s-a stins din viață, au anunțat reprezentanții Parohiei Ortodoxe Galda de Sus.

”Cu adâncă durere anunțăm trecerea la cele veșnice a vrednicului părinte Ioan Florea!

În cursul zilei de astăzi vă fi depus în Biserica parohială din Galda de sus unde va fi prohodit. În fiecare seară, începând cu ora 18.00, se va sluji Rânduiala Panihidei!

Dumnezeu să îl ierte și cu drepții să îl numere!”, este mesajul Parohiei Ortodoxe Galda de Sus.

Părintele Ioan Florea s-a născut la data de 28 ianuarie 1949, din părinții Ioan și Ana, originari din comuna Alămor, județul Sibiu. A absolvit Școala Primară și Gimnazială în localitatea natală, după care a urmat cursurile Liceului nr. 4 din Sibiu (1966-1967) și cele ale Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1968-1969), a anunțat Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

Hirotonit preot în 1972, la Parohia Galda de Sus

”Frecventând de mic slujbele bisericii, a fost îndemnat de către mama lui să urmeze cursurile Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu (1969-1973). În al treilea an de studii, s-a căsătorit cu tânăra Maria Bobanga, Dumnezeu binecuvântând căsătoria lor cu doi copii: Cristian și Ana-Maria.

A fost hirotonit diacon (8 septembrie 1972) și preot (24 septembrie 1972) de către Episcopul-vicar Visarion Aștileanu, la Catedrala mitropolitană din Sibiu, pe seama parohiei Galda de Sus, județul Alba.

Dintru începutul slujirii preoțești, a căutat să dinamizeze viața pastoral-misionară și administrativ-gospodărească din comunitatea parohială încredințată. Astfel, între anii 1972-1972, a coordonat lucrările de edificare a casei parohiale. De asemenea, în primul deceniu ca paroh la Galda de Sus, a fost numit preot slujitor (administrator) la Întregalde I și II (1972-1976), Mesentea (1972-1973) și Tibru (1982-1983). În tot acest timp, biserica parohială din Galda de Sus a suferit numeroase lucrări de renovare interioară și exterioară.

Construirea bisericii din Poiana Galdei, cor parohial

În anul 2000, pentru vrednicia dovedită în activitatea administrativ-pastorală, părintele Ioan a primit distincția de iconom-stavrofor. Una dintre încununările slujirii pastorale a fost edificarea bisericii cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din filia Poiana Galdei, între anii 2002-2005, locaș de cult sfințit la data de 21 mai 2007.

Cea mai însemnată realizare din timpul slujirii preoțești, în opinia părintelui Ioan Florea, a fost reprezentată de familiarizarea credincioșilor cu viața Sfintei Biserici și formarea unui cor parohial. Totodată, unul dintre regretele exprimate de sfinția sa la finalul activității pastorale este neconcretizarea unui muzeu al parohiei, în care să fie expuse numeroasele obiecte de cult existente în cuprinsul localității.

A fost pensionat la data de 8 noiembrie 2014, urmând să slujească alături de părintele paroh Alexandru Rusu cât timp starea de sănătate i-a permis. În cursul zilei de 3 decembrie 2022, vrednicul slujitor Ioan Florea a trecut la Domnul. Slujba de înmormântare a părintelui Ioan va fi oficiată marți, 6 decembrie, la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Galda de Sus” potrivit Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Târgul de Crăciun de la Alba Iulia se deschide marți, 6 decembrie. Care este stadiul pregătirilor în Cetatea Alba Carolina

Publicat

Târgul de Crăciun de la Alba Iulia se deschide marți, 6 decembrie, de la ora 18.00. Până atunci, se fac amenajări, în Șanțurile Cetății, pe Latura de Vest și în Piața Cetății.

Potrivit reprezentanților primăriei, în acest an, vor fi peste 20 de căsuțe pentru comercianți, mai multe față de anul trecut.

Pe Latura de Vest, unde va funcționa și patinoarul, va fi și un brad natural de mari dimensiuni și deja sunt montate cupola de lumini și câteva decorațiuni de Crăciun.

În Piața Cetății, va fi un alt brad, de circa 6 metri înălțime și decorațiuni de sărbători.

În acest weekend se fac amenajări în ambele locații.

Deschiderea oficială a Târgului de Crăciun la Alba Iulia este programată în 6 decembrie, de la ora 18.00. Va fi un spectacol de colinde, iar copiii prezenți vor primi dulciuri, potrivit primăriei.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Despăgubirile pentru fermieri vor fi achitate până la sfârșitul anului. Pentru ce se fac plăți. Precizările ministrului Daea

Publicat

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susține că despăgubirile pentru culturile afectate de secetă, însămânţate în toamna anului trecut, vor fi plătite fermierilor până la sfârşitul acestui an.

Potrivit acestuia, se lucrează la inventarierea suprafeţelor calamitate pentru porumb şi floarea-soarelui.

„Am elaborat şi am pus în mişcare un act normativ pentru despăgubirea la culturile agricole care au fost semănate în toamna anului agricol 2021. Am prevăzut o sumă importantă în bugetul Ministerului Agriculturii, cu aprobarea Guvernului, validată prin rectificare bugetară, în aşa fel încât să dăm până la sfârşitul anului despăgubirile la culturile semănate în toamnă.

Fermierii vor primi banii, până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă. Pe de altă parte, acum facem inventarierea suprafeţelor calamitate la culturile de primăvară, la porumb şi la floarea-soarelui. Trebuie să vedem care este suprafaţa, gradul de afectare, evaluăm şi decidem în funcţie de situaţia dată”, a subliniat Daea, pentru Agerpres.

Structură pentru gestionarea situațiilor ”foarte aprige”

Oficialul Ministerului Agriculturii a precizat că în Planul Naţional Strategic (PNS) a prevăzut crearea unei structuri pentru gestionarea acestor situaţii „foarte aprige şi foarte grele”, în aşa fel încât bugetul să fie degrevat de alocarea unor sume considerabile pentru despăgubiri.

„Văzând situaţiile acestea foarte aprige şi foarte grele pentru fermieri, dar şi din punct de vedere al gestionării din partea Guvernului, pentru că nu este uşor să gestionezi un fenomen de genul acesta care afectează fiecare fermier din România şi să cuantifici exact care sunt pierderile, am proiectat prin Planul Naţional Strategic un mod de susţinere a riscului, creând şi o structură care se va ocupa de gestionarea acestor fenomene.

Ministerul Agriculturii trebuie să iasă din jocul acesta al analizei calamităţilor, să fie degrevat bugetul şi să fie degrevată şi autoritatea statului în determinarea pierderilor pur şi simplu”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale, respectiv din contribuţia fermierilor, din alocări bugetare şi din fonduri europene.

„O să fie o structură de sine stătătoare care constată pierderile, dar care poate să şi gestioneze decontarea efectelor înregistrate în urma fenomenelor naturale. Fondul care va fi creat se alimentează din trei surse principale: din contribuţia fermierilor, până la 3% din plăţile directe, dintr-o alocare bugetară din partea statului şi dintr-o alocare specială din partea Comisiei Europene, prin Planul Naţional Strategic. Acest concept este stabilit în PNS. Am stabilit printr-un ordin al ministrului un grup de lucru care se va ocupa de realizarea acestei structuri”, a menţionat şeful MADR.

Modul de calcul al despăgubirilor

Întrebat dacă este corect modul de calcul al despăgubirilor, în condiţiile în care fermierii s-au plâns de acest lucru, Daea a precizat că întreg procesul de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, „într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată”.

„Am văzut că a suscitat foarte mult interes acest lucru. Din nefericire a fost interpretat greşit, uneori într-o tentă chiar răutăcioasă, fără să-şi dea seama cei care au interpretat că pot să facă rău, în primul rând fermierilor, întrucât acest proces de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată şi nu poate fi interpretată decât prin acurateţea ei.

Banii vin de la bugetul statului, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Comisie. Din nefericire, în această perioadă am avut foarte multe piedici, dar eu sunt obişnuit cu greutăţile şi mă duc până la finalizarea procesului. Voi da banii fermierilor până la sfârşitul anului. Pe cei care au considerat că nu ştiu să calculez, ceea ce este exclus, am învăţat pe mulţi să calculeze, eu îi cunosc atât de bine încât n-au nici căderea morală şi nici profesională să spună acest lucru. Eu ştiu că sunt alături de fermieri, am fost tot timpul şi voi fi în sprijinul lor”, a adăugat Petre Daea.

Peste 16.000 de fermieri afectați de secetă. Cât va fi ajutorul de la stat

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat pe 17 noiembrie că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei.

Ajutorul va fi de maximum 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor. Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Compensaţiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

Ultimele date transmise de MADR arată că suprafaţa afectată de secetă este de 1.114.543 hectare, consemnată în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Principalele culturi însămânţate în toamna anului trecut distruse de secetă sunt cele de grâu, triticale – 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară – 30.698 ha şi rapiţă – 26.805 ha, iar cele de primăvară: porumbul – 495.602 ha, floarea soarelui – 249.388 ha, soia – 40.555 ha şi plante furajere – 49.211 ha.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax