Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

De la 1 IULIE, crește salariul minim pe economie: A doua majorare din acest an a venitului brut, de la 850 lei la 900 lei


Publicat

portofel bani

Începând de marti, 1 iulie 2014, intră în vigoare cea de-a doua majorare a salariului minim brut pe ţară stabilită pentru anul 2014, printr-o hotărâre a Guvernului de la sfârşitul anului trecut. Astfel, potrivit HG nr. 871/2013 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, publicată in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, pentru anul 2014 erau prevăzute două etape de majorare, una începând cu 1 ianuarie 2014, când salariul minim a crescut de la 800 lei, cât era stabilit în 2013, la 850 lei, iar cea de-a doua, începând cu data de 1 iulie 2014, când se majorează de la 850 lei la 900 lei.

Deci, de marţi 1 iulie “salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună în anul 2014, reprezentand 5,357 lei/ora.” prevede art. 1, alin. (2) din hotărâre

Majorările salariului minim au avut un impact limitat asupra competitivităţii şi a salariilor acordate la nivel naţional, astfel că deşi majorat cu 10% în 2013, salariile medii din mediul privat au crescut cu numai 3,3%.

Salariul minim din România (puţin peste 200 de euro) rămâne pe penultimul loc, înaintea Bulgariei (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic decât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia.

Tot comparativ, în Germania urmează începând cu 1 ianuarie 2015 să fie aprobat un salariu minim de 8,50 euro/oră (aproximativ 1.445 euro/lună) pentru toate categoriile de salariaţi, mai puţin tinerii aflaţi în practică, sezonierii sau şomerii “cronici”. Totodată, la începutul lunii martie a.c., în Marea Britanie guvernul a aprobat o mărire a salariului minim de la 6,31 la 6,50 lire sterline/oră (aproximativ 1.105 lire sterline/lună).

Ce implicaţii imediate va avea majorarea salariului minim pe ţară?

1. În primul rând, angajatorii vor trebui să plătească mai mult, pe de o parte, cu 50 lei mai mult angajatului cu salariul minim pe economie, pe de altă parte cresc şi contribuţiile la stat pe care aceştia sunt obligaţi să le achite. Astfel, pentru un salariat angajat cu salariul minim pe ţară, angajatorul va fi obligat să plătească cei 900 lei, la care se adaugă: contribuţia pentru asigurările sociale, de la 177 la 187 lei, contribuţia pentru fondul de Şomaj, de la 4 la 5 lei, contribuţia la asigurările sociale de sănătate de la 44 la 47 lei, contribuţia pentru fondul de concedii şi indemnizaţii de la 7 la 8 lei şi contribuţia la fondul de accidente de muncă şi boli profesionale de la 3 la 4 lei. În consecinţă, angajatorul va trebui să plătească pentru angajatul cu salariul minim aproximativ 1150 de lei, faţă de 1088 lei, cum e în prezent.

Potrivit unui raport FMI publicat la începutul lunii aprilie, se estimează că impactul creşterii salariului minim asupra fiscalităţii va fi mixt. Pe de o parte, un salariu minim mai mare ar putea duce la o pondere mai mare a contribuţiilor la asigurările sociale, în timp ce fondul de salarii din sectorul public este preconizat să crească cu 100 de milioane de lei, iar profitabilitatea firmelor din sectorul privat ar putea fi afectată în mod negativ, cu implicaţii în ceea ce priveşte colectarea impozitului pe profit.

În această cea de-a doua etapă, din 1 iulie 2014, vor beneficia de creşterea salariului de bază minim brut pe ţară de la 850 la 900 de lei un total de 966.405 salariaţi, dintre care 281.542 bugetari şi 684.863 din sectorul concurenţial.

2. Un al doilea efect pe care îl va avea majorarea salariului minim de la 1 iulie 2014 va fi creşterea cuantumului amenzilor contravenţionale de circulaţie, prevăzute în Codul Rutier. Codul Rutier prevede că amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numarului punctelor-amendă aplicate, iar un punct-amendă reprezinta valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului – art. 98, alin. (1) şi (2). În consecinţă, de la data de 1 iulie 2014 punctul de amendă va creşte de la 85 la 90 de lei. Această corelare va duce la creşterea cuantumului amenzilor fiind stabilite de la 180 lei, până la un maxim de 1.800 lei, în funcţie de gravitatea contravenţiilor comise.

3. Recent au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 36/2014 (pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/2014 – exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri) publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2014, prevederile referitoare la remunerarea zilierilor stabilesc că aceştia nu vor putea fi plătiţi cu mai puţin decât salariul minim pe economie.

În momentul de faţă, prin normele de aplicare a Legii 52/2011, remuneraţia brută era stabilită între 2 lei/oră şi 10 lei/oră. Odată cu noile reglementări, conform raportului dintre salariul minim pe ţară şi numărul de ore lucrate efectiv/lună, remuneraţia minimă ar ajunge la 5 lei/oră, în timp ce limita superioară a remuneraţiei ar fi desfiinţată.

Începând de marţi, remuneraţia minimă va creşte astfel pentru zilieri la 5,3 lei/oră.

Potrivit HG nr. 871/2013 „stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul celui prevazut la art. 1 si 2 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei.”

Sursa: ZF



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește. Vor putea fi văzute toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii

Publicat

Alba Iulia Music and Film Festival se prelungește, au transmis duminică seară, organizatorii festivalului.

Reprezentanții primăriei spun că toate filmele care nu au fost proiectate din cauza vremii, au fost reprogramate pentru luni.

”Mâine, 6 iulie, în locațiile Piața Cetății, Piața Vestică (Latura de Vest) și Esplanada Obeliscului vor rula peliculele care nu au putut fi prezentate în acest weekend din cauza condițiilor meteo.

Vă așteptăm la film. Mai multe detalii vor fi disponibile pe https://www.facebook.com/AlbaFilmFest/” este mesajul trimis de organizatori, pe adresa redacției Alba24.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un virus similar cu Covid-19, descoperit acum șapte ani și ținut secret de laboratorul din Wuhan – Investigație The Times

Publicat

O investigație a cotidianului britanic The Times arată că un virus similar cu Covid-19 a fost descoperit de microbiologii chinezi în urmă cu șapte ani într-o mină de cupru din regiunea Mojiang, dar a fost ținut secret într-un laborator din Wuhan – orașul în care au apărut și primele cazuri de coronavirus.

În mina de cupru, plină de lilieci și șobolani care se hrăneau cu dejecțiile lor, au murit trei mineri, iar alți trei s-au vindecat în urma infectării cu acel virus considerat strămoșul noului coronavirus, scriu ziariștii britanici. Simptomele acelui virus au fost identice cu cele ale Covid-19: febră puternică și dificultăți de respirație.

În toți acești șapte ani, autoritățile chineze nu au împărtășit cu comunitatea științifică internațională informații despre vechiul virus.

Tulpinele virusului au rămas în laboratorul din Wuhan, chiar dacă eventuale cercetări ar fi putut aduce noi informații despre pandemia de Covid-19.

Reprezentanții laboratorului din Wuhan au refuzat să discute cu ziariștii britanici, care au aflat despre existența vechiului virus din teza de master a unui student chinez, al cărui îndrumător a lucrat în secția de urgențe a spitalului în care au fost tratați minerii infectați acum șapte ani.

Dezvăluirile The Times vin cu puțin timp înante ca experții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) să meargă într-o misiune oficială în China pentru a detecta sursa pandemiei de coronavirus – o investigație cerută de zeci de țări care consideră China responsabilă pentru răspândirea globală a Covid-19.

Articol adaptat de G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Mocănița Abrud-Câmpeni repornește în această vară. Ce program are și cât costă biletele

Publicat

Mocăniţa Abrud – Câmpeni pleacă din nou la drum în această vară. Traseul cuprinde localităţile Abrud, Gura Roşiei, Cărpiniş şi Câmpeni. Amatorii pot călătorii cu trenul Apusenilor exact ca altă dată.

Această porţiune de drum este doar o mică parte din fostul traseu al Mocăniţei – unul foarte spectaculos de-a lungul văii Arieşului – care se întindea pe o distanţă de aproximativ 94 de kilometri, între Turda şi Abrud, inaugurat în anul 1912 şi care a funcţionat 85 de ani, până în 1997.

Trenul de epocă va circula în fiecare duminică şi luni până în 13 septembrie, pe ruta Abrud – Câmpeni cu condiția să se adune cel puţin 20 de persoane.

Acesta porneşte din gara Abrud la orele 10.00, 13.00 şi 16.00. Preţul pentru o cursă este de 30 de lei (dus/întors), pentru adulţi, respectiv 15 lei pentru copii (dus/întors).

Capacitatea maximă este de 54 de locuri, iar călătoria durează 2,5 ore.

Alte detalii se pot obține de pe pagina de Facebook a Mocăniței.

În România, termenul “Mocăniţă” a fost consacrat pentru trenurile cu aburi care circulau în ţară, în regiunile de munte, pe ecartament îngust de 760 milimetri.

Trenul nu poate atinge o viteză mai mare de 15 km, astfel că timpul de parcurgere al traseului este considerabil.

Astfel de atracţii turistice sunt şi la Alba Iulia, unde este expusă o locomotivă restaurată a Mocăniţei, trenul care circula pe linia îngustă înainte de 90, dar şi la intrarea în Cîmpeni.

În Apuseni, linia ferată cu ecartament îngust a fost construită la începutul anilor 1900, Mocăniţa circulând între Turda şi Abrud. Viteza acesteia ajungea până la 40 de km pe oră şi avea 21 de staţii.

Inaugurată în 1912, Mocăniţa Turda-Abrud avea să fie cea mai lungă linie CFI, cu ecartament de 760 mm. De la începutul secolului XX. s-a angajat în a transporta lemne, persoane şi alte bunuri pe Valea Arieşului, legând oraşul Turda de Câmpeni şi mai apoi de Abrud.

Circulând timp de 85 de ani, această Mocăniţă a avut roluri multiple, ajungând în scurt timp să fie un ”simbol” al văii, ”sufletul moţilor”, ceva ce reprezenta localnicii.

În anul 1997 a urmat închiderea ei pe motive de nerentabilitate, urmând ca toată linia să fie lăsată în paragină şi a fost descompusă pe tronsoane de hoţii care au vândut-o la fier vechi.

Segmentul de linie care nu a fost distrus în totalitate şi a putut fi repus în funcţiune a fost cel dintre Câmpeni şi Abrud.

Sursă: Adevarul.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Oameni cu care ne mândrim: Adela Mărculescu, actrița născută la Aiud, premiată la 81 de ani pentru întreaga activitate

Publicat

Actriță născută la Aiud, Adela Mărculescu, în vârstă de 81 de ani, a fost laureată cu Premiul pentru Întreaga Activitate, la cea de-a 14-a ediție a Galei Premiilor Gopo.

Una dintre cele mai apreciate actrițe ale generației ei, Adela Mărculescu s-a născut pe 21 decembrie 1938 la Aiud, în casa căpitanului Marcu Mărculescu, medic la regimentul din Aiud.

A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” București în 1959, clasa profesorului Alexandru Finți. Zaharia Stancu, director al TNB la acea vreme, a angajat-o în 1964 la Teatrul Național din București, unde este invitată să joace și în prezent.

Şi-a început cariera pedagogică la I.A.T.C în 1963, la catedra de dans a Verei Proca, apoi la tehnica vorbirii, catedra Sandinei Stan, iar din 1992 este conferenţiar la Universitatea „Hyperion”, catedra „Actorie” și „Tehnica vorbirii”.

A debutat în 1965 în co-producția româno-franceză „Serbările galante”, un film regizat de René Clair, unde a jucat alături de Jean-Pierre Cassel şi Forry Eterle. Au urmat 25 de filme și colaborări cu regizori renumiți precum Mircea Veroiu („Hyperion”, 1965), Nicolae Corjos („Alo, aterizează străbunica”, 1981, și „Declarație de dragoste”, 1985), Dinu Cocea („Iancu Jianu, haiducul”, 1980), Gheorghe Turcu („Cine iubește și lasă”, 1982), Ion Popescu Gopo („Galax”, 1983), Iulian Mihu („Surorile”, 1984), Mihai Constantinescu („Un oaspete la cină”, 1986, și „Să-ți vorbesc despre mine”, 1987) și Gustavo Graef Marino („Diplomatic Siege”, 1999).

Actrița Adela Mărculescu a câștigat aprecierea publicului încă de la debutul de pe scena Teatrului de Stat din Botoșani (1957 – 1959), jucând de-a lungul timpului la Teatrul de Stat din Ploiești (1959 – 1963), Teatrul Mic (1963), Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu (1971), iar din 1964 la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, unde colaborează și în prezent.

Printre cele mai importante roluri ale sale se numără cele din „Povestea dulgherului şi a frumoasei sale soţii” de R. Stanca, „Vicleniile lui Scapin” de Molière, „Părinţii teribili” de J. Cocteau, „Idiotul” de Dostoievski, „Gaiţele” de Kiriţescu, dar și de cele din teatru de televiziune – „Tache, Ianke şi Cadîr”, „Orfeu în infern”, „Fântâna Blanduziei”, „Visul unei nopţi de iarnă”, precum şi din piesele de teatru radiofonic, printre care „Câinele grădinarului” de Lope de Vega, „Cavalerul şi doamna” de C. Goldoni, „Oedip la Colona” de Sofocle, „La răscruce de vânturi” de E. Bronte, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare ş.a.

În stagiunea curentă a Teatrului Național „I. L. Caragiale” București, joacă în: „Idolul şi Ion Anapoda” de G. M. Zamfirescu (regia Ion Cojar), „Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu (regia Dan Tudor), „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman (regia Felix Alexa) și „Terorism” de Frații Presniakov (regia Felix Alexa).

De asemenea, Adela Mărculescu mai joacă și la Teatrelli în spectacolele „Contesa”, „Milionul” și „Arsenic și dantelă veche”, precum și la Teatrul Metropolis în „Hagi Tudose” și „Tartuffe”.

Adela Mărculescu a primit Premiul Pentru Întreaga Activitatea la cea de-a XIV-a ediție a Premiilor Gopo.

  • Radu Beligan: „Când a păşit pe scena Naţionalului, o fetiţă oacheşă de o frumuseţe clasică, inteligentă şi plină de farmec, în rolul Sorinei din „Înşir’te Mărgărite”, oamenii de teatru au salutat în adolescenta Adela Mărculescu apariţia ingenuei lirice şi dramatice de care teatrul avea atâta nevoie. Cariera artistică s-a desfăşurat armonios şi ascendent din succes în succes. Cu fiecare nou spectacol, sonda tot mai adânc caracterele, îşi diversifica mijloacele de expresie, îşi amplifica şi nuanţa vocea, care avea să facă din ea una din celebrele spunătoare de versuri ale Teatrului românesc. O creaţie cu adevărat excepţională care a uimit presa şi publicul a realizat Adela Mărculescu în piesa lui Ghelman „Între patru pereţi”, unde a jucat alături de Damian Crâşmaru, interpretând un personaj de o forţă dramatică neobişnuită, cu profunzime şi sobrietate.”Citiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/adela-marculescu-visam-sa-ajung-o-mare-tragediana/

Filmografie:

“Merii sălbatici” (Alecu Croitoru, 1964)

„Serbările galante”/ „Les fêtes galantes” (René Clair, 1965)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Lupta pentru Roma I”/ „Kampf um Rom I” (Robert Siodmak, 1968)

„Ceața” (Vladimir Popescu-Doreanu, 1973)

„Hyperion” (Mircea Veroiu, 1975)

„Iancu Jianu, haiducul” (Dinu Cocea, 1990)

„Visul unei nopți de iarnă” (Dan Necșulea, 1980)

„Dumbrava minunată” (Gheorghe Naghi, 1980)

„Alo, aterizează străbunica!” (Nicolae Corjos, 1981)

„Cine iubește și lasă” (Gheorghe Turcu, 1982)

„Acțiunea Zuzuc” (Gheorghe Naghi, 1983)

„Galax, omul păpușă” (Ion Popescu Gopo, 1983)

„Surorile” (Iulian Mihu, 1984)

„Declarație de dragoste” (Nicolae Corjos, 1985)

„Un oaspete la cină” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Să-ți vorbesc despre mine” (Mihai Constantinescu, 1987)

„Harvey” (Tudor Mărăscu, 1994)

„Meurtres par procuration Proxy Murders” (Claude-Michel Rome, 1995)

„Dușmanul dușmanului meu”/ „Diplomatic Siege” (Gustavo Graef-Marino, 1999)

Sursă: premiilegopo.ro

Foto: Arhivă – după un spectacol la Alba Iulia

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate