Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Dosarul transportatorilor din Apuseni: Curtea de Apel Alba Iulia a făcut publică motivarea sentinței prin care patronii au fost arestați


Publicat

Motivarea deciziei prin care patronii firmei de transport călători Arieşul SA Cîmpeni au fost menţinuţi în arest în dosarul înşelăciunii de 2 milioane de euro cu bilete subvenţionate de stat a fost făcută de Curtea de Apel Alba Iulia. Instanța a considerat că Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu prezintă pericol social şi că au avut rolul principal în săvârşirea faptelor de înşelăciune.

Curtea de Apel Alba Iulia a luat decizia în 7 octombrie 2013. Recursul patronilor Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu a fost respins în instanță, însă au fost admise recursurile formulate de cei patru şoferi arestaţi, iniţial, la Tribunalul Alba: Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu şi Bucea Ovidiu. Prin urmare, mandatele de arest preventiv pe o perioadă de 29 de zile au fost confirmate doar în privinţa celor doi inculpaţi care deţin firmele Arieşul Cîmpeni şi Crinul Arieş Baia de Arieş în timp ce şoferii au fost eliberaţi cu interdicţia de a părăsi ţara. Un rol important în decizia judecătorilor a contat faptul că şoferii inculpaţi au recunoscut săvârşirea faptelor.

Vedeți textul integral al motivării deciziei procurorilor:

Pe rol se află soluţionarea declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii ŢIMONEA GHEORGHE, ŢIMONEA MIHAIU BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU împotriva încheierii penale nr. 34/03.10.2013, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 4885/107/2013.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpaţi:

– ŢIMONEA GHEORGHE, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat I.R., apărător ales;

-ŢIMONEA MIHAIU, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat I.R., apărător ales;

– BUCEA AURELIAN, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat L.M., apărător ales;

– GLIGOR SORIN-AVRAM, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat B.H., apărător ales;

– CÎRJA VOICU în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat L.M., apărător ales

– BUCEA OVIDIU în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat B.H., în substituirea av. C.M. apărător ales;

– OLAR AUREL, în stare de libertate, asistat de avocat P.M., apărător ales.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Avocat B.H., apărătorul ales al inculpaţilor Gligor Sorin Avram şi Bucea Ovidiu solicită a se lăsa cauza la a doua strigare pentru a se acorda posibilitatea studierii dosarului.

Instanţa, lasă cauza la a doua strigare pentru a acorda posibilitate apărătorilor inculpaţilor să studieze dosarul.

La reluarea cauzei, la a doua strigare se prezintă – ŢIMONEA GHEORGHE, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat I.R., apărător ales;

-ŢIMONEA MIHAIU, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat I.R., apărător ales;

– BUCEA AURELIAN, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat L.M., apărător ales;

– GLIGOR SORIN-AVRAM, în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat B.H., apărător ales;

– CÎRJA VOICU în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat L.M., apărător ales

– BUCEA OVIDIU în stare de arest preventiv din Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al IPJ Alba, asistat de avocat B.H., în substituirea av. C.M. apărător ales;

– OLAR AUREL, în stare de libertate, asistat de avocat P.M., apărător ales.

Avocat I.R., apărătorul inculpaţilor recurenţi Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu depune la dosar un set de acte conţinând tabelul nominal semnat de şoferii angajaţi, procesul verbal încheiat de Garda Financiară la data de 5.04.2013 şi acte medicale.

Avocat B.H., apărătorul inculpaţilor Bucea Ovidiu şi Gligor Sorin Avram depune la dosar caracterizare.

Avocat P.M., apărătorul ales al inculpatului Olar Aurel depune la dosar caracterizează.

Avocat L.M., apărătorul ales al inculpaţilor Bucea Aurelian şi Cîrja Voicu depune la dosar caracterizări formulate de Primarul comunei, Poiana Vadului, de către preotul comunei şi directorul Şcolii Poiana Vadului, precum şi de către vecinii inculpatului, precum şi o serie de acte din care reiese că fiica inculpatului se află la Facultate.

Cu referire la inculpatul Bucea Aurelian depune la dosar caracterizări de la preotul din comuna Sohodol şi de la un fost coleg de muncă.

Instanţa întreabă inculpaţii dacă doresc să dea declaraţie în cauză, aducându-le la cunoştinţă că au dreptul să nu dea declaraţie şi că, în cazul în care o vor face, tot ce declară poate fi folosit şi împotriva lor.

Inculpatul Ţimonea Ghorghe învederează că nu doreşte să dea declaraţie în cauză, precizând că îşi menţine declaraţiile date anterior.

Inculpatul Ţimonea Mihaiu învederează că nu doreşte să dea declaraţie în cauză, precizând că îşi menţine declaraţiile date anterior.

Inculpatul intimat Olar Aurel învederează că nu doreşte să dea declaraţie în cauză, precizând că îşi menţine declaraţiile date anterior.

Inculpaţii Bucea Ovidiu, Cîrja Voicu, Bucea Aurelian şi Gligor Sorin Avram arată că doresc să dea declaraţie în cauză şi precizează că la instanţa de fond au fost asistat de av. T.A., nepoata inculpaţilor Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu iar între ei şi inculpaţii Ţimonea există conflicte de interese.

Instanţa procedează la audierea inculpaţilor recurenţi Bucea Ovidiu, Cîrja Voicu, Bucea Aurelian şi Gligor Sorin Avram, declaraţiile acestora fiind consemnate în procese verbale separat ataşate la dosarul cauzei.

Instanţa pune în vedere participanţilor să precizeze dacă mai au alte cereri de formulat. Aceştia arată că nu mai au cereri de formulat, împrejurare faţă de care instanţa acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul parchetului solicită admiterea recursului parchetului, casarea încheierii penale atacate şi rejudecând a se dispune luarea măsurii arestării preventive şi faţă de inculpatul Olar Aurel întrucât există indicii temeinice cu privire la activitatea acestuia de a încerca să zădărnicească aflarea adevărului în cauză.

Susţine motivele de recurs dezvoltate în scris şi arată că simpla luare în considerare a situaţiei personale speciale a acestui inculpat, contrar celor reieşite din dosar nu este suficientă pentru respingerea propunerii de arestare privind pe acesta.

Avocat P.M., apărătorul ales al inculpatului intimat Olar Aurel solicită respingerea recursului parchetului şi a se menţine ca legală şi temeinică încheierea penală atacată.

În susţinere arată că instanţa de fond în mod corect a pus în balanţă acuzaţiile care planează asupra inculpatului şi situaţia familială a acestuia întrucât în situaţia luării faţă de acesta a măsurii arestării preventive s-ar fi produs un şoc emoţional, inculpatul având 6 copii, o soţie bolnavă, el fiind singurul care asigură familiei cele necesare traiului. Invocă în circumstanţiere şi caracterizarea formulată de preotul paroh.

Avocat I.R., apărătorul ales al inculpaţilor Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate şi rejudecând a se respinge propunerea de arestare preventivă şi a se dispune punerea acestora în libertate.

În subsidiar solicită a se lua faţă de inculpaţi măsura preventivă neprivativă de libertate prev. de art.145/1 Cod procedură penală cu raportare la art.142 alin.1/2 Cod procedură penală.

Învederează că nu sunt întrunite în cauză condiţiile prev. de art.143, 146 Cod procedură penală respectiv nu există indici temeinici că inculpaţii ar fi săvârşit infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi nu există la dosar probe din care să rezulte că aceştia ar fi avut cunoştinţă că angajaţii colectează cupoane de călătorie, cu încălcarea normelor legale. Susţine că inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu, în calitate de administratori ai societăţilor de transport de persoane au instruit şoferii în sensul de a nu colecta cupoane de la persoanele care nu efectuează călătorii, ci doar de la persoanele care le deţin legal.

Precizează că societatea avea un plan de activitate întrucât aceasta trebuia să supravieţuiască iar şoferii încasau bani. Existenţa planului impus de societate nu justifică şi existenţa laturii subiective a infracţiunii întrucât inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu, în calitate de angajatori erau de bună credinţă. Planul constituia baza de calcul a cotei de profit a societăţii.

Cu referire la încadrarea juridică a faptelor în infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave susţine că, aşa cum reiese şi din procesul verbal întocmit de organele judiciare în data de 25.11.2013 privind planul situaţiile centralizate nu toate cupoanele au fost verificate iar printre acestea au fost şi cupoane valabile. Se susţine de către organele judiciare că din totalul de 41.051 cupoane de călătorie un număr de 5974 cupoane au fost valabile. În cauză sunt în derulare chestiuni ce ţin de administrarea probelor şi se fac cercetări ample însă nu există la dosar indicii cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Sub un alt aspect relevă că inculpaţii nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, aceştia aflându-se la prima confruntare cu legea penală, fiind persoane în vârstă şi Ţimonea Gheorghe suferind de diabet.

În ceea ce priveşte sumele reprezentând contravaloarea cupoanelor arată că acestea se decontează doar la 2-3 ani, astfel că inculpaţii nu au avut interes în colectarea cupoanelor.

Angajaţii societăţilor administrate de inculpaţii Ţimonea erau plătiţi în raport cu încasările. Mai precizează că autorităţile nu au luat măsurile corespunzătoare.

Concluzionând, solicită cercetarea inculpaţilor în stare de libertate.

Avocat L.M., apărătorul ales al inculpaţilor Bucea Aurelian şi Cîrja Voicu, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate şi rejudecând a se respinge propunerea de arestare preventivă şi a se dispune punerea acestora în stare de libertate.

În subsidiar solicită a se lua faţă de inculpaţi măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, prev. de art.145/1 al.2 rap. la art. 145 alin.1/1 Cod procedură penală .

Cu referire la încheierea penală atacată arată că instanţa de fond a admis propunerea de arestare a inculpaţilor în temeiul dispoziţiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală apreciind ca incidente în cauză ambele teze ale acestui act normativ. Susţine însă că teza a doua a art. 148 lit. f Cod procedură penală respectiv cea care prevede condiţia ca inculpatul să prezinte pericol concret pentru ordinea publică nu este îndeplinită şi arată că aprecierea pericolului se face pe criterii obiective, conform art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, în raport cu persoana fiecărui inculpat ,respectiv cu vârsta şi starea de sănătate a acestuia.

S-a mai reţinut de către instanţa de fond în motivarea soluţiei caracterul continuităţii faptelor din anul 2011-2013 însă organele de urmărire penală nu şi-au îndeplinit scopul preventiv în toată această perioadă.

Învederează că nu există la dosar probe din care să rezulte împrejurarea că inculpaţii, dacă ar fi lăsaţi în libertate, ar săvârşi alte fapte. Previziunea asupra atitudinii viitoare a inculpaţilor nu poate fi luată în considerare fătă a se invoca criterii obiective şi mai mult, aceasta poate fi privită ca o anticipare a pedepsei.

Prin propunerea de arestare preventivă întocmită de parchet se acreditează ideea că prin lăsarea în libertate a inculpaţilor în astfel de situaţii, justiţia ar acţiona ineficient. Cât priveşte reacţia publică în situaţia punerii în libertate a inculpaţilor arată că ordinea şi liniştea publică nu ar fi tulburată având în vedere caracterizările formulate de preotul paroh şi de către primar. Inculpaţii au fost angajaţi ca şoferi la transportul de persoane în cadrul societăţilor deţinute de inculpaţii Ţimonea iar în perioada 2010-2013 acestora li s-au operat majorări artificiale şi nejustificate de planuri de încasări. Şoferii angajaţi nu au fost consultaţi la nici o mărire de plafon.

Relevă că societăţile de transport au fost verificate de organe de control ale gărzii financiare iar ulterior inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu pentru a se acoperi au întocmit tabele şi au pus şoferii să semneze procesul verbal de luare la cunoştinţă a faptului că le este interzis să colecteze cupoane de călătorie de la persoane care nu efectuează în fapt călătoriile.

Cei doi inculpaţi, respectiv Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu, au cunoscut despre existenţa tichetelor de călătorie colectate. Foile de parcurs se predau de către şoferi împreună cu banii şi tichetele.

Mai arată că Ţimonea Mihaiu era cel care exercita presiuni psihice asupra şoferilor şi îi ameninţa că va retrage autocarele dacă nu-şi îndeplinesc planul. Majoritatea convorbirilor telefonice dintre inculpaţi relevă preocuparea acestora de a găsi soluţii pentru a-şi îndeplini planul. Arată că societatea a stabilit planuri ce nu puteau fi realizate.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 5 Cod procedură penală, cu un prejudiciu estimat de 2,2 milioane euro, susţine că aceasta nu poate fi reţinută în sarcina inculpaţilor Bucea Aurelian şi Cîrja Voicu întrucât nu este vorba despre ajutor dat cu intenţie ci, dimpotrivă aceştia au fost forţaţi şi ameninţaţi. Dosarul durează de trei ani iar măsura arestării preventive a fost propusă doar în prezent. Învederează că pentru a se reţine complicitatea inculpaţilor s-ar fi impus existenţa unui grup infracţional şi nu doar a unor acte singulare. Totodată mai arată că unii dintre inculpaţi nu beneficiază de venituri nici pentru a achita onorariul de apărător şi relevă că aceştia şi-au îndeplinit doar sarcinile de serviciu.

Sub un alt aspect susţine că inculpaţii nu vor obstrucţiona bunul mers al procedurilor dacă vor fi puşi în libertate şi aceştia nu sunt responsabili pentru paguba societăţii iar prejudiciul cert va fi stabilit prin expertiză, pe parcursul cercetărilor.

Mai arată că din 50 de persoane cercetate s-a dispus arestarea celor 6 inculpaţi dintre care 4 sunt şoferi, iar cu privire la 3 dintre şoferi instanţa de fond a dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara, astfel că, în virtutea principiului tratamente egale pentru situaţii egale se impune respingerea propunerii de arestare preventivă şi faţă de inculpaţii Bucea Aurelian şi Cîrja Voicu şi a se institui cu privire la aceştia măsura obligării de a nu părăsi ţara.

Sub un ultim aspect învederează că apărătorul inculpaţilor Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu a susţinut că şoferilor li s-a pus în vedere prin procesul verbal semnat să nu colecteze tichete însă prin aceasta s-a încercat doar acoperirea unei nelegalităţii cu o altă nelegalitate.

Concluzionând, susţine că datorită faptului că şoferii sunt stresaţi de către administratorii firmelor de transport pentru obţinerea profitului, societatea se confruntă tot mai mult cu evenimente nefericite, exemplu fiind cel petrecut în Muntenegru.

Avocat B.H. apărătorul ales al inculpatului Gligor Sorin şi în substituirea av. C.M., apărătorul inculpatului Bucea Ovidiu, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate şi rejudecând a se respinge propunerea de arestare preventivă şi a se dispune punerea acestora în libertate.

În subsidiar solicită a se lua faţă de inculpaţi o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate.

În susţinerea recursurile relevă că nici circumstanţele reale şi nici cele personale ale inculpaţilor nu pledează pentru reţinerea incidenţei dispoziţiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Cu referire la gravitatea faptei arată că se impune a fi avută în vedere poziţia subiectivă a celor doi inculpaţi şi situaţia premisă respectiv exercitarea presiunilor asupra acestora de către conducătorii societăţilor de transport.

Inculpaţii aveau doar două posibilităţi, respectiv de a nu realiza planul cu consecinţa de a fi lăsaţi în şomaj şi a-şi pierde locul de muncă sau să depună cupoane. Inculpaţii aveau un salariu de încadrare de 850 lei, beneficiind de 1200 lei lunar iar datorită situaţiei economice din zonă, dacă nu ar fi cedat presiunilor administratorilor societăţii nu ar mai fi avut loc de muncă.

Arată că în cauză se prefigurează chiar existenţa cauzei care înlătură răspunderea penală, respectiv constrângerea morală prev. de art. 46 Cod penal.

În virtutea principului privind egalitatea de tratament juridic şi în raport de circumstanţele personale şi atitudinea inculpaţilor solicită a se dispune punerea acestora în libertate.

Cu referire la inculpatul Gligor Sorin arată că acesta nu are la dosar interceptări ale convorbirilor telefonice care să-l incrimineze, a avut o participare redusă la săvârşirea faptelor întrucât pe traseul său se câştiga mai uşor iar la percheziţia domiciliară nu au fost găsite tichete.

Cu privire la inculpatul Bucea Ovidiu învederează că acesta a lucrat o scurtă perioadă de timp iar situaţia familială a sa este asemănătoare cu cea a inculpatului Olar Aurel.

Susţine că inculpaţii au fost supuşi stresului provocat de angajatori, sens în care depune la dosar acte medicale. Inculpatul Gligor Sorin a suferit de semipareză, are soţia bolnavă iar părinţii săi sunt în vârstă şi îi are în întreţinere.

Solicită instanţei a cântări măsura preventivă ce se va aplica inculpaţilor avându-se în vedere toate aspectele relatate.

Mai arată că s-a reţinut în sarcina inculpatului Bucea Ovidiu că ar fi încercat să sustragă mijloace materiale de probă însă întrebat fiind a remediat greşeala şi a pus la dispoziţia organelor de cercetare penală tichetele deţinute.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor inculpaţilor ca nefondate şi a se menţine ca legală şi temeinică încheierea penală atacată în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Ţimonea Gheorghe, Ţimonea Mihaiu Bucea Aurelian, Gligor Sorin-Avram, Cîrja Voicu Şi Bucea Ovidiu.

Precizează că la acest moment procesual nu se discută vinovăţia sau nevinovăţia inculpaţilor ci doar existenţa indiciilor cu privire la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals.

Apreciază că în mod corect a reţinut instanţa de fond incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 148 lit. f Cod procedură penală şi a dispus arestarea inculpaţilor având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii precum şi pericolul concret pentru ordinea publică în raport cu aceste fapte.

Susţine că societatea SC Arieşul SRL, în perioada octombrie 2009- noiembrie 2010 a încasat suma de 1.432.000 lei iar societatea SC Crinul Arieş SRL suma de 1.161.490 lei, sume certe rezultate din activitatea infracţională.

Totodată relevă că inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Mihaiu, contrar susţinerilor acestora, aveau cunoştinţă despre modul de lucru al şoferilor, fapt reieşit din declaraţiile acestora precum şi din interceptările convorbirilor telefonice şi nici apărarea celorlalţi inculpaţi nu poate fi primită, în sensul că erau forţaţi să lucreze în acest mod.

Avocatapărătorul ales al inculpaţilor Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu, în replică, susţine că există la dosar suficiente indicii şi date pentru ca instanţa să aleagă o altă măsură preventivă faţă de inculpaţi, în raport de prev. art. 136 alin. 8 Cod procedură penală şi nu trebuie să se raporteze la prejudiciul care în acest moment nu este real întrucât nu au fost analizate toate cupoanele de către parchet pentru a se stabili care au fost valabile şi care au fost achiziţionate fără a se efectua în fapt călătoriile.

Avocat B.H., apărătorul inculpaţilor Gligor Sorin şi în substituirea av. C.M., apărătorul inculpatului Bucea Ovidiu, în replică, arată că prima instanţă a făcut o analiză globală, comună, neanalizând situaţia personală a fiecărui inculpat în raport şi cu valoarea mică a bonurilor deţinute de aceştia.

Avocat L.M., apărătorul inculpaţilor Bucea Aurelian şi Cîrja Voicu, în replică, arată că inculpaţii nu se sustrag cercetărilor, au familii şi nu pot distruge documentele deţinute întrucât acestea au fost ridicate de organele judiciare.

Precizează că inculpaţii au interese contrare astfel că nu există riscul ca aceştia să ia legătura unii cu alţii şi nu vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului judiciar.

Inculpatul Olar Aurel, având ultimul cuvânt, arată că nu se va sustrage cercetărilor şi precizează că este singurul din familie care realizează venituri. Mai arată că are 6 copii din care două fete sunt la facultate, soţia este bolnavă iar mama soţiei se află tot în îngrijirea sa. Susţine că nu va încerca să zădărnicească procedurile şi doreşte să fie pus în libertate.

Inculpatul Ţimonea Gheorghe, având ultimul cuvânt arată că 10 % din ce s-a susţinut de ceilalţi inculpaţi reprezintă adevăr. Cât priveşte planul de activitate al societăţii arată că acesta exista şi în măsura în care nu se îndeplinea s-ar fi anulat traseul şi i-ar fi dat în şomaj pe ceilalţi inculpaţi. Precizează că datoriile la stat au fost achitate şi firma nu a avut beneficii.

Arată că are 62 de ani, nu are antecedente penale şi până în prezent nu i-a fost aplicată nici o amendă, nefăcând nimic împotriva legii.

Invocă starea precară de sănătate şi solicită a fi pus în libertate arătând că nu se va sustrage. Activitatea societăţii depinde de el întrucât există anumite acte pe care nu le poate emite o altă persoană.

Arată că au fost efectuate controale la societăţile deţinute de el atât de către garda financiară cât şi de către poliţie.

Inculpatul Ţimonea Mihaiu, având ultimul cuvânt, arată că şoferii nu era obligaţi să realizeze planul, ei aveau însă salarii diferite, funcţie de marja de realizare a planului. Arată că are vârsta de 67 ani şi jumătate şi solicită a fi cercetat în stare de libertate întrucât nu se va sustrage cercetărilor.

Inculpatul Bucea Aurelian, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetat în stare de libertate, arătând că nu se va sustrage.

Inculpatul Gligor Sorin, având ultimul cuvânt, solicită a fi cercetat în stare de libertate arătând că are familie iar soţia sa este bolnavă, paralizată şi are doi copii minori iar socrii se află tot în întreţinerea sa. Precizează că de 22 de ani este şofer şi doreşte să fie corect.

Inculpatul Cîrja Voicu, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate arătând că are familie şi fiica sa este la facultate. Arată că nu se va sustrage.

Inculpatul Bucea Ovidiu, având ultimul cuvânt, solicită a fi pus în libertate arătând că nu se va sustrage cercetărilor. Precizează că părinţii săi sunt în vârstă şi bolnavi. Arată că şi el este bolnav.

CURTEA DE APEL

Asupra recursurilor penale de faţă constată:

Prin încheierea penală nr. nr. 34/03.10.2013, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 4885/107/2013, s-au dispus următoarele:

A fost admisă propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi în consecinţă:

În baza art. 1491 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală şi art. 143 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor ŢIMONEA GHEORGHE, ŢIMONEA MIHAIU, BUCEA AURELIAN,GLIGOR SORIN – AVRAM şi CÎRJA VOICU, pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 03.10.2013 şi până la data de 31.10.2013.

În baza art. 1491 Cod procedură penală raportat la art. 148 lit. b, f Cod procedură penală şi art. 143 Cod procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului BUCEA OVIDIU, pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 03.10.2013 şi până la data de 31.10.2013.

Potrivit art. 149/1 alin. 10 şi 11 Cod procedură penală s-a dispus ca măsura arestării să fie executată începând cu data de 03.10.2013 şi până la data de 31.10.2013

A fost respinsă propunerea parchetului în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii: Iovan Voichiţa-Doina, Crăciun Sorin-Nicolae şi Olar Aurel.

În baza art. 1451 Cod procedură penală s-a luat faţă de inculpaţii IOVAN VOICHIŢA – DOINA, CRĂCIUN SORIN – NICOLAE şi OLAR AUREL măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de 03.10.2013 şi până la data de 01.11.2013.

În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. 1/1Cod procedură penală au fost obligaţi inculpaţii ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara să respecte următoarele obligaţii:

– să se prezinte la organul de urmărire penală, sau după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

– să se prezinte la organele de poliţie desemnate cu supravegherea şi anume: Poliţia comunei Vaţa de Jos – inculpata Iovan Voichiţa-Doina; Poliţia comunei Buceş – inculpatul Crăciun Sorin-Nicolae; Poliţia comunei Avram Iancu – inculpatul Olar Aurel, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;

– să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura;

– să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art. 1451 raportat la art. 145 alin. 12 lit. c Cod procedură penală au fost obligaţii inculpaţii ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara să nu ia legătura cu persoanele cercetate în prezenta cauză şi cu martorii şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect.

În baza art. 145 alin. 3 Cod procedură penală li s-a atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor ce le revin, măsura obligării de a nu părăsi localitatea va fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În baza art. 189, 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat s-a dispus a rămâne în sarcina acestuia, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul Crăciun Sorin Nicolae s-a dispus a fi virată în contul Baroului de Avocaţi Alba din contul MJ.

Pentru a pronunţa această încheiere, prima instanţă a constatat următoarele:

Prin propunerea înregistrată la prima instanţă sub dosar nr. 4885/107/2013 Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a solicitat luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpaţilor:

1. Ţimonea Gheorghe, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

2.Ţimonea Mihaiu, pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

3. Olar Aurel, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

4. Bucea Aurelian, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

5.Gligor Sorin – Avram, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

6.Cîrja Voicu, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

7. Bucea Ovidiu, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen. şi fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art.290 C.pen., fiecare în condiţiile art.41 alin.2 C.pen., ambele cu aplicarea art.33 lit. a C.pen.

8. Iovan Voichiţa – Doina, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen., în condiţiile art.41 alin.2 C.pen.

9. Crăciun Sorin – Nicolae, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate laînşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art.26 C.pen. rap. la art.215 alin.1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art.75 lit. a C.pen., în condiţiile art.41 alin.2 C.pen.,

pentru o perioadă de 29 zile, începând cu 03.10.2013

În motivarea propunerii s-au reţinut următoarele:

Prin rezoluţiile nr. 1306/P/2011 din 25.05.2013, confirmată la data de 27.03.2013 şi nr. 116/P/2013 din data de 08.07.2013 confirmată la 09.07.2013, în cauză, s-a început urmărirea penală pentru infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals faţă de învinuiţii (…), iar, ulterior prin ordonanţa din 26.09.2013, a fost conexat dosarul nr. 116/P/2013 la dosarul nr. 1306/P/2011, în considerarea stării de indivizibilitate a infracţiunilor cercetate, iar în urma extinderii cercetărilor şi schimbării încadrării juridice a faptelor, s-a reţinut în sarcina învinuiţilor următoarele infracţiuni:

– infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art 215 al. 1, 2 şi 5 C.pen. comb. cu art. 75 lit.a C.pen. şi art. 290 C.pen., fiecare în cond. art. 41 al. 2 C.pen. şi ambele cu aplic art. 33 lit. a C.pen. în cazul înv.Ţimonea Gheorghe, Ţ.M., Ţ.R.E., Ţimonea Mihaiu şi Ţ.C.P.;

– complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de 26 C. pen. rap. la art. 215 al.1,2 şi 5 C.pen. comb. cu art. art. 75 lit. a C.pen şi art. art.290 C.pen., fiecare în cond. art. 41 al.2 C.pen. şi ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. – în cazul învinuiţilor (…);

– complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 26. C.pen. rap. la art. 215 al.1, 2 şi 5 C.pen. rap. la art. 75 lit. a C.pen. în cond. art.41 al.2 C.pen. – în cazul învinuiţilor (…);

– extinderea cercetărilor pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de 26 C. pen. rap. la art. 215 al.1,2 şi 5 C.pen. comb. cu art. art. 75 lit. a C.pen şi art. art.290 C.pen., fiecare în cond. art. 41 al.2 C.pen. şi ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. – faţă de învinuitul Bucea Ovidiu;

– extinderea cercetărilor pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de 26 Cod penal rap. la art. 215 al.1,2 şi 5 C.pen. comb. cu art. 75 lit.a C.pen în cond. art. 41 alin. 2 C.pen. – faţă de învinuitul (…).

– de asemenea s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de S.C. ARIEŞUL S.A. Cîmpeni, CUI 1767649 şi S.C. CRINUL ARIEŞ S.R.L. Baia de Arieş, CUI 7504129 pentru infracţiunile prev. de art. 215 al.1, 2 şi 5 C.pen., art. 283 C.pen. art. 290 şi art. 291 C.pen. fiecare cu aplic. art. 41 al.2 C.pen. , toate cu aplic. art. 33 lit. a C.pen.

Ulterior, prin ordonanţa din 02.10.2013 s-a dispus extinderea cercetărilor faţă de învinuita O.E.A. pentru complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de 26 Cod penal rap. la art. 215 al.1,2 şi 5 C.pen. comb. cu art. 75 lit.a C.pen în cond. art. 41 alin. 2 C.pen.

Prin ordonanţa din 03.10.2013 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ţimonea Gheorghe, Ţimonea Mihaiu, Olar Aurel, Bucea Aurelian, Bucea Ovidiu, Gligor Sorin Avram, Cîrja Voicu, Iovan Voichiţa Doina şi Crăciun Sorin Nicolae, împotriva cărora s-a luat măsura reţinerii pe o durată de 24 de ore de către organele de cercetare penală din cadrul I.P.J. Alba – S.I.F., în baza ordonanţelor emise la data de 02.10.2013

În fapt, s-a reţinut că:

Inculpatul Ţimonea Gheorghe împreună cu familia sa, respectiv inc. Ţimonea Mihaiu (frate), înv. Ţ.M. (soţie), Ţ.C.P. (fiu) şi înv. Ţ.R.E. (fiu) conduc şi controlează S.C. ARIEŞUL S.A. Cîmpeni (CUI 1767649) şi S.C. CRINUL ARIEŞ S.R.L. Baia de Arieş (CUI 7504129), ambele având ca obiect de activitate transportul de persoane. În concret, inc. Ţimonea Gheorghe deţine funcţia de administrator la S.C. ARIEŞUL S.A., înv. Ţ.C.P. funcţia de director la aceiaşi societate, iar înv. Ţ.M. şi Ţ.R.E. sunt administratori la S.C. CRINUL ARIEŞ S.R.L.; la rândul său, inc. Ţimonea Mihaiu, asociat şi angajat în cadrul S.C. ARIEŞUL S.A. Conexiunile dintre cele două societăţi sunt relevate atât de relaţiile de familie, dar şi de faptul că S.C. CRINUL ARIEŞ S.R.L. deţine pachetul majoritar de acţiuni la S.C. ARIEŞUL S.A. (72,32%).

În perioada ianuarie 2009 – iunie 2013, inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu şi cei trei învinuiţi uzând de funcţiile deţinute, prin întocmirea de borderouri false, au solicitat şi obţinut în mod fraudulos sume mari de bani de la bugetul de stat, utilizând în acest sens cupoane statistice de călătorie destinate veteranilor de război, persoanelor cu handicap şi pensionarilor, având în vedere că, primele două categorii de persoane beneficiază de gratuitate totală la transportul rutier, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 44/1994 şi Legii nr. 448/2006, iar cea de-a treia categorie, de o reducere de 50 % în baza Legii 147/2000.

În acest scop, cei 5 (cinci) le-au impus propriilor angajaţi – conducători auto, să îndeplinească un „plan de venituri pe trasee”, prin colectarea de cupoane de transport gratuite ori subvenţionate direct de la beneficiarii de drept, care nu erau interesaţi de utilizarea acestora; tot în vederea realizării targetului li s-a solicitat înscrierea pe cuponul de călătorie a unei valori mult mai mari decât tariful real, ori, a unei distanţe mult mai lungi, utilizarea unui număr mare de cupoane colectate la cursele realizate, multiplicarea prin xerocopiere a unor asemenea cupoane de călătorie, pentru a putea fi decontate de mai multe ori, ,,planurile de încasări’’ fiind fixate de către inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu.

(………………………………………………………………………..)

În urma centralizării sumelor de bani decontate de la Direcţiile Generale de Asistenţă socială şi Protecţia Copilului din judeţele cu care sunt încheiate convenţii de transport – s-a stabilit că perioada ianuarie 2012 – iunie 2013, S.C. ARIEŞUL S.A. Cîmpeni a încasat pe baza deconturilor lunare aferente cupoanelor pentru persoane cu handicap şi pensionari suma de 1.915.494 lei, în timp ce S.C. CRINUL Arieş S.R.L. în aceiaşi perioadă de referinţă a încasat suma de 1.571.018 lei, suma totală fiind de 3.486.512 lei.

Aşa fiind, până în momentul de faţă, prejudiciul estimativ adus bugetului de stat de cei doi operatori de transport, prin folosirea frauduloasă a celor trei tipuri de cupoane de călătorie se ridică la suma de 9.862.873 lei, din care pentru suma de 6.376.361 lei s-a formulat constituire de parte civilă de către Garda Financiară Comisariatul General Bucureşti, strict pentru cupoanele atribuite veteranilor de război care au constituit obiectul verificărilor financiar contabile efectuate la finele anului 2010.

(………………………………………………………………………….)

Împotriva acestei încheieri au declarat, în termen, recurs PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA şi inculpaţii ŢIMONEA GHEORGHE, ŢIMONEA MIHAIU, BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU.

Prin recursul său parchetul a solicitat casarea hotărârii doar în ceea ce priveşte soluţia asupra propunerii de arestare preventivă a inculpatului Olar Aurel, în rejudecare urmând a se dispune admiterea propunerii de arestare şi cu privire al acest inculpat.

În motivarea recursului, parchetul a arătat, în esenţă, că participaţia acestuia la săvârşirea faptelor este una consistentă şi că, faţă de el, sunt incidente nu doar prevederile art. 148 lit. f ci şi cele ale art. 148 lit. b din Codul de procedură penală.

Prin recursurile lor inculpaţii ŢIMONEA GHEORGHE, ŢIMONEA MIHAIU, BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU au solicitat casarea încheierii şi, în rejudecare, a se respinge propunerea de arestare preventivă, eventual cu luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara.

Motivarea recursurilor inculpaţilor a fost, pe larg, consemnată în partea introductivă a prezentei încheieri.

Inculpatul Olar Aurel şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul respingerii recursului parchetului, cu motivarea, de asemenea, consemnată în partea introductivă a prezentei decizii.

Parchetul şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul respingerii recursurilor inculpaţilor ŢIMONEA GHEORGHE, ŢIMONEA MIHAIU, BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU, cu motivarea consemnată în practicaua prezentei decizii.

Analizând recursurile pe baza motivelor invocate şi a celor ce pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea reţine următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 1491 alin. 1 şi 10 din Codul de procedură penală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 din Codul de procedură penală şi există vreunul din cazurile prevăzute la art. 148 din Codul de procedură penală, dacă se consideră că este în interesul urmăririi penale, numai după ascultarea inculpatului, judecătorul dispune, prin încheiere motivată arestarea preventivă a inculpatului.

La luarea măsurii arestării preventive judecătorul trebuie să aibă în vedere şi dispoziţiile art. 136 din Codul de procedură penală referitoare la scopul măsurilor preventive şi la criteriile de alegere a acestora.

Nu în ultimul rând, judecătorul care analizează propunerea de luare a arestării preventive trebuie să ţină cont şi de principiile trasate de jurisprudenţa CEDO în materie.

În prezenta speţă prima instanţă a procedat la o justă analiză a probelor administrate până la momentul procesual al soluţionării propunerii de arestare preventivă, reţinând în mod întemeiat că există indicii temeinice care fac să fie rezonabilă presupunerea că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi, fiind, astfel, întrunite condiţiile prev. de art. 148 alin. 1 cu referire la art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală. În faza de judecată în recurs, declaraţiile inculpaţilor BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU aduc argumente în plus în sprijinul celor mai sus arătate.

Prima instanţă a procedat la o justă analiză a incidenţei prevederilor art. 148 lit. f teza I din Codul de procedură penală faţă de toţi inculpaţii, reţinând în mod just că una dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 5 din Codul de procedură penală, este sancţionată de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani.

La acest punct al analizei Curtea nu poate primi apărările inculpaţilor în sensul că nu este stabilit cu exactitate cuantumul prejudiciului cu referire la fiecare dintre inculpaţi,

  • în primul rând, pentru că la acest moment procesual este suficientă doar existenţa indiciilor la care ne-am referit mai sus, indicii care converg spre un cuantum cu mult peste pragul de 200.000 lei cerut de art. 215 alin. 5 din Codul penal cu referire la art. 146 din Codul penal,

  • în al doilea rând, pentru că, reţinându-se participaţia penală a inculpaţilor la săvârşirea infracţiunii, cuantumul acesteia atrage încadrarea juridică pentru faptele tuturor inculpaţilor în forma calificată a infracţiunii de înşelăciune, urmând a se lămurii, pe parcursul procesului penal, gradul de participaţie al fiecărui inculpat, cu consecinţe asupra altor instituţii penale precum individualizarea eventualelor pedepse.

Cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 148 lit. f teza a II-a din Codul de procedură penală faţă de toţi inculpaţii cu referire la care a dispus arestarea preventivă, prima instanţă nu a apreciat în mod cu totul întemeiat.

Realizând o proprie analiză a coordonatelor speţei, având în vedere şi declaraţiile date de inculpaţi în faţa instanţei de recurs, Curtea apreciază că pericolul social al lăsării în libertate există doar în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii ŢIMONEA GHEORGHE şi ŢIMONEA MIHAIU.

Din ansamblul materialului probatoriu al dosarului, completat cu declaraţiile date în faţa instanţei de recurs de către inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU, se conturează tot mai mult ideea că este rezonabil a se presupune că cei doi inculpaţi, conducători ai societăţilor comerciale SC Arieşul SA şi SC Crinul Arieş SRL, au avut rolul principal în săvârşirea faptelor de înşelăciune în dauna statului, în timp ce ceilalţi inculpaţi, angajaţi ai primilor, au avut rolul unor pioni, ai unor executanţi.

Astfel, declaraţiile inculpaţilor converg înspre aceea că inculpaţii administratori îi presau să adune cât mai multe cupoane cu regim special de transport, care nu aveau la bază călătorii efectuate sau care aveau la bază călătorii efectuat pe distanţe mai scurte decât cele declarate în acte şi să le aducă la firmele de transport pentru a fi introduse spre decontare, cu intenţia vădită de a păgubii bugetul statului.

Apărarea celor doi inculpaţi în sensul că nu ştiau despre faptul că acele cupoane nu au la bază călătorii efectuate sau că aveau la bază călătorii efectuat pe distanţe mai scurte decât cele declarate în acte nu poate fi primită în contextul în care numărul acelor cupoane este de ordinul zecilor de mii şi în contextul în care la locuinţa unuia dintre inculpaţi (Ţimonea Gheorghe) au fost găsite un număr mare de părţi din astfel de cupoane.

Acest rol pe care-l aveau cei doi inculpaţi, care erau, totodată şi principalii beneficiari ai schemei de fraudare a bugetului de stat, determină Curtea să fie de acord cu prima instanţă în aprecierea că lăsarea în libertate a celor doi inculpaţi Ţimonea, la acest moment procesual, ar perturba grav ordinea publică, prin crearea unui sentiment de nelinişte în rândul societăţii, care ar putea să conchidă că autorităţile statului nu sunt în măsură să acţioneze în mod ferm împotriva unor persoane care pun la cale fraudarea bugetului de stat la o asemenea scară.

La acest punct al analizei Curtea ţine să arate că argumentele de ordin personal ale celor doi inculpaţi Ţimonea (vârsta înaintată, peste 60 de ani, diabetul zaharat al inculpatului Ţimonea Gheorghe) nu pot, la acest moment procesual, să prevaleze interesului de prezervare a ordinii publice, în contextul în care legea procesual penală prevede remedii în cazuri de boală a persoanelor aflate în stare de arestare preventivă, precum dispoziţiile art. 1391 din Codul de procedură penală.

Cu privire la ceilalţi inculpaţi pentru care prima instanţă a dispus arestarea preventivă, anume inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU, deşi se desprinde şi cu privire la aceştia suficiente indicii care să facă rezonabilă presupunerea că au avut o participaţie destul de consistentă la săvârşirea faptelor, Curtea, dat fiind rolul lor de pioni, apreciază că lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, mai ales în situaţia în care sunt, cu toţii, întreţinătorii unor familii modeste, care fără aportul puterii lor de muncă ar fi în mare dificultate.

Deşi cu privire la inculpatul Bucea Ovidiu s-a reţinut şi existenţa condiţiilor de incidenţă a dispoziţiilor art. 148 lit. b din Codul de procedură penală, prin modalitatea concretă de comitere a manoperelor de ascundere a cupoanelor şi prin aceea că acesta a recunoscut manoperele, Curtea, văzând şi argumentele proxim mai sus arătate cu referire la rolul infracţional şi la situaţia familială, apreciază că nici acest motiv nu poate întemeia suficient privarea de libertate.

Analizând situaţia celor patru inculpaţi recurenţi pentru a afla dacă, în conformitate cu practica CEDO în materie, nu se impune luarea unor măsuri preventive neprivative de libertate, pentru a se asigura scopurile prev. de art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală şi în conformitate cu criteriile prev. de art. 136 alin. 8 din Codul de procedură penală, Curtea conchide că cea mai potrivită ar fi luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara faţă de aceşti inculpaţi.

Argumentele expuse în favoarea inculpaţilor BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU cu privire la lipsa incidenţei dispoziţiilor art. 148 lit. f teza a II-a din Codul de procedură penală şi în favoarea inculpatului BUCEA OVIDIU cu privire la incidenţa dispoziţiilor art. 148 lit. b din Codul de procedură penală sunt perfect aplicabile, mutatis mutandis, inculpatului Olar Aurel.

Pentru considerentele pertinente mai sus arătate, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA şi inculpaţii ŢIMONEA GHEORGHE şi ŢIMONEA MIHAIU împotriva încheierii penale nr. 34/03.10.2013, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 4885/107/2013.

Pentru considerentele pertinente, de asemenea, mai sus arătate, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală, Curtea va admite recursurile declarate de inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU împotriva aceleiaşi încheieri, pe care o va casa doar sub aspectul soluţiei pronunţate faţă de propunerea de arestare preventivă a acestor inculpaţi şi rejudecând:

În baza art. 149 indice 1 alin. 12 Cod procedură penală va respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cu privire la inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU şi va lua faţă de aceşti inculpaţi măsura obligării de a nu părăsi ţara prevăzută de art. 145 indice 1 Cod procedură penală, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 7 octombrie 2013 până în data de 5 noiembrie 2013.

În baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 1 indice 1 Cod procedură penală Curtea va dispune ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU să respecte următoarele obligaţii:

    a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

  b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;

    c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organelor judiciare;

    d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 1 indice 2 Cod procedură penală, Curtea va dispune ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU să nu se apropie de persoanele împreună cu care au comis fapta, de martori, de experţi şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

Curtea va desemna cu supravegherea organele de poliţie de la domiciliile inculpaţilor BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU.

Curtea va dispune ca inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU să fie puşi de îndată în libertate de sub puterea mandatelor de arestare preventivă emise de Tribunalul Alba, astfel:

-inculpatul Bucea Aurelian de sub puterea mandatului nr. 54/03.10.2013;

-inculpatul Gligor Sorin Avram de sub puterea mandatului nr. 55/03.10.2013;

-inculpatul Cîrja Voicu de sub puterea mandatului nr. 56/03.10.2013;

-inculpatul Bucea Ovidiu de sub puterea mandatului nr. 57/03.10.2013.

În baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 145 alin. 2 indice 2 Cod procedură penală, Curtea va atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor sau obligaţiilor care le revin, se va lua faţă de aceştia măsura arestării preventive.

Curtea va menţine, în rest, dispoziţiile încheierii penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea va obliga pe fiecare dintre inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu să plătească statului câte 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.

În baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală restul cheltuielilor avansate de stat în recurs vor rămâne în sarcina acestuia.

Conform art. 5 lit. d şi art. 6 din Protocolul privind onorariile apărătorilor din oficiu, Curtea va acorda onorariile parţiale cuvenite apărătorilor din oficiu ai inculpaţilor în recurs, astfel:

(…)

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA şi inculpaţii ŢIMONEA GHEORGHE şi ŢIMONEA MIHAIU împotriva încheierii penale nr. 34/03.10.2013, pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 4885/107/2013.

Admite recursurile declarate de inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU împotriva aceleiaşi încheieri, pe care o casează doar sub aspectul soluţiei pronunţate faţă de propunerea de arestare preventivă a acestor inculpaţi şi rejudecând:

În baza art. 149 indice 1 alin. 12 Cod procedură penală respinge propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba cu privire la inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU şi ia faţă de aceşti inculpaţi măsura obligării de a nu părăsi ţara prevăzută de art. 145 indice 1 Cod procedură penală, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 7 octombrie 2013 până în data de 5 noiembrie 2013.

În baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 1 indice 1 Cod procedură penală dispune ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU să respecte următoarele obligaţii:

    a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi;

  b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi;

    c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organelor judiciare;

    d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală raportat la art. 145 alin. 1 indice 2 Cod procedură penală dispune ca pe durata măsurii obligării de a nu părăsi ţara inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU să nu se apropie de persoanele împreună cu care au comis fapta, de martori, de experţi şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

Desemnează cu supravegherea organele de poliţie de la domiciliile inculpaţilor BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU.

Dispune ca inculpaţii BUCEA AURELIAN, GLIGOR SORIN-AVRAM, CÎRJA VOICU şi BUCEA OVIDIU să fie puşi de îndată în libertate de sub puterea mandatelor de arestare preventivă emise de Tribunalul Alba, astfel:

-inculpatul Bucea Aurelian de sub puterea mandatului nr. 54/03.10.2013;

-inculpatul Gligor Sorin Avram de sub puterea mandatului nr. 55/03.10.2013;

-inculpatul Cîrja Voicu de sub puterea mandatului nr. 56/03.10.2013;

-inculpatul Bucea Ovidiu de sub puterea mandatului nr. 57/03.10.2013.

În baza art. 145 indice 1 alin. 2 Cod procedură penală, raportat la art. 145 alin. 2 indice 2 Cod procedură penală atrage atenţia inculpaţilor că în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurilor sau obligaţiilor care le revin se va lua faţă de aceştia măsura arestării preventive.

Menţine în rest dispoziţiile încheierii penale recurate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală, obligă pe fiecare dintre inculpaţii Ţimonea Gheorghe şi Ţimonea Mihaiu să plătească statului câte 125 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în recurs.

În baza art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală restul cheltuielilor avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.

Acordă onorariile parţiale cuvenite apărătorilor din oficiu ai inculpaţilor în recurs, astfel: (…)

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 07.10.2013.”



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Nemilosu^

    miercuri, 23.10.2013 at 08:27

    Trebuie trasi pe RUG !!!!

  2. Pingback: Dosarul transportatorilor din Munţii Apuseni: Patronii “Arieşul” Cîmpeni rămân în arest, prin decizie definitivă la Curtea de Apel Alba Iulia | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Paradox în ”Sănătate”: Bugetul CNAS creşte anual, dar pacienţii nu-şi pot face nici măcar analizele uzuale pe bilet de trimitere

Publicat

”Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.000 de persoane“ sau” Luna aceasta s-au terminat fondurile. Putem să vă programăm peste 6 luni”.

Cam acestea sunt răspunsurile pe care le primesc pacienții atunci merg cu bilet de trimitere la laboratoarele care au contract cu CNAS.

Iar atunci când problemele de sănătate nu suferă amânarea unei investigații ești nevoit să scoți din buzunar o grămadă de bani pentru un RMN sau chiar pentru un set de analize uzuale.

Același lucru ți se poate întâmpla și pacienților internați în secțiile din spitale. De multe ori li se spune că medicamentele de care au nevoie pentru tratamentul în spital s-au terminat, că secția respectivă și-a epuizat bugetul, iar pacienții sunt nevoiți să-și cumpere medicamentele dintr-o farmacie privată.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru analize medicale şi investigaţii para­clinice (ecografii, RMN, altele) a crescut anul trecut la 824 mil. lei, plus 4% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de 365 mil. lei în 2013, arată datele pu­blice. În continuare însă în laboratoarele private nu mai sunt fonduri, scrie ZF.ro

În plus, pacienţii trebuie să scoată mai mulţi bani din buzunare deoarece tarifele pentru analizele me­di­cale au crescut în laboratoarele private. De ce mai plă­tim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de tri­mi­te­re este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

„Nu mai sunt fonduri, pe lista de aşteptare sunt 2.500 de persoane cu bilet de trimitere“, a spus un operator din call-centerul Synevo, cel mai mare operator de laboratoare din ţară.

Bugetul CNAS tot mai mare, analizele medicale pe bilet de trimitere tot mai rare

„Pacienţii suferă la fel de mult ca înainte când vine vorba de accesul la analizele medicale pe bilet de trimitere, deşi bugetul Casei este în creştere“, a spus Cezar Irimia, preşedinte al Alianţei Pacienţilor Cronici.

Laboratoarele de analize medicale sunt divizii profitabile pentru cei mai mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, generând peste 20% în cifra de afaceri jucătorilor de top.

„Există interes din partea furnizorilor privaţi să obţină cash de aceea fac liste de aşteptare pentru cei cu bilet de trimitere. (…) Casa ar trebui să verifice şi să vadă raportările“, a spus pentru zf.ro, Florin Buicu, membru în Comisia de Sănătate.

De ce mai plătim contribuţii la sănătate dacă în baza biletului de trimitere este imposibil să faci un set uzual de analize medicale?

Cea mai uzuală analiză de sânge, hemoleucograma, costă între 34 şi 45 de lei în laboratoarele private, deşi Casa de Sănătate evaluează şi decontează această analiză cu 14 lei, potrivit datelor publice.

Mai mult, preţul pentru un exsudat nazal sau faringian (cu antibiogramă la nevoie) se ridică în prezent între 44 lei şi chiar 70 de lei (inclusiv pentru copii), tariful decontat de Casă fiind de 15 lei.

Altfel spus, preţurile practicate de laboratoarele private au ajuns să fie chiar şi de peste patru ori mai mari decât cele decontate de Casă, instituţie care îşi face bugetul din contribuţiile asiguraţilor.

sursa: ZF.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Romania a cumpărat cea mai scumpă energie electrica din Europa, pentru consumul zilei de miercuri: Peste 1.300 de lei/MWh

Publicat

România a cumpărat cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană , pe piața spot, plătind peste 1.300 de lei/MWh.

Prețul facturilor la electricitate pe care îl vor plăti românii până la aplicarea masurilor anunțate de autorități vor deveni astfel tot mai mari.

România și Ungaria au cumpărat marți, pentru consumul zilei de miercuri, cea mai scumpă energie electrică din Europa.

Astfel, pentru un MWh s-a plătit peste 1.300 de lei, potrivit datelor centralizate de un siteul EnergyLive.cloud . Pentru ambele țări este și cea mai mare cotație la care cumpăra energia.

Prețul mediu zilnic al pieței spot a ajuns la nivelul de 263,89 de euro/MWh pentru România și Ungaria, cu aproape 30 de euro pentru următorul preț, cel plătit de Slovenia. De altfel, țările din Europa Centrală și de Est, cu excepția Poloniei, au plătit cel mai mult pentru achiziționarea energiei.

La polul opus, Germania a cumpărat marți energie pe 60 de euro, iar Polonia cu aproape 80 de euro/MWh.

Din iunie, pieţele de energie electrică ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est (Ungaria, Cehia, Slovacia şi România) au fost legate de pieţele din vestul Europei, mecanismul Multi-Regional Coupling (MRC).

Interconectarea a permis cuplarea pieţei spot din România la cele din Germania, Austria şi Polonia.

Acestea nu sunt prețurile pe care le plătește acasă fiecare consumator, ci prețurile cu care se tranzacționează energia pe bursele de profil. De acolo cumpără furnizorii, care mai departe vând către populație și firme.

La prețul final se mai adaugă tarifele de transport și distribuție, dar și contribuțiile pentru cogenerare și energie verde, plus taxa pe valoarea adăugată (TVA)

România producea în data de 19 octombrie ora 19,00 un total 6307 MWpotrivit datelor Transelectrica.

  • 32.12% Hidro – 2026 MW
  • 22.65% Cărbune – 1429 MW
  • 22.26% Nuclear – 1404 MW
  • 21.32% Hidrocarburi – 1345 MW
  • 1.14% Biomasa – 72 MW
  • 0.51% Eolian – 32 MW
  • 0.00% Fotovoltaice – 0 MW
Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Economist al BNR: Oare închiderea minelor nu a contribuit la criza prețurilor la energie? Ce facem cu gazul din Marea Neagră

Publicat

România are resurse energetice vaste dar statul nu permite exploatarea lor, susţine Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), în articolul său „În apărarea pieţelor”.

Acesta consideră că este ironic şi trist faptul că, pe de o parte, preţul gazelor a explodat dar, pe de altă parte, statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră.

„Să intervină Statul!” se aude tot mai des în spaţiul public.

„Sunt condiţii extraordinare!”, „Să plafoneze Statul preţurile!” răspund alte voci, cu şi mai mult entuziasm.

Sunt trei evoluţii recente care mi-au atras atenţia, cu ajutorul cărora putem demonstra uşor, într-o manieră facilă, de ce vocile greşesc, şi de ce însăşi intervenţia etatistă este sursa, şi nicidecum soluţia, problemelor.

Le abordez mai jos, punct cu punct.

„Mâna invizibilă” a pieţelor libere, cea care aliniază cererea cu oferta, funcţionează de-o vecie şi acţionează asupra a milioane de produse prin miliarde de tranzacţii, aşezând lucrurile cum nici un planificator central (sau birocrat, sau conducător, sau dictator, sau cel mai puternic calculator/inteligenţă artificială) nu o poate face.

Şcoala de gândire economică austriacă ne spune că pieţele fac asta cu ajutorul ordinii spontane, pentru că se formează spontan, continuu, prin interacţiunea voluntară a miliarde de indivizi, vânzători sau cumpărători, cu priorităţi, preferinţe, resurse şi posibilităţi tehnologice diferite, şi asta fără ca unii să se coordoneze cu alţii, într-o manieră cât mai dispersată, şi fără intervenţia unei entităţi centrale care să coordoneze procesul.

O piaţă liberă va căuta continuu să identifice şi satisfacă în cel mai bun mod dorinţele consumatorilor, iar prin concurenţă şi sistemul de stimulente va căuta să ofere cele mai bune produse la cele mai bune preţuri”, scrie Cristian Popa.

Explozia prețurilor: oare închiderea minelor nu a contribuit la actuala criză?

În aceea ce priveşte preţurile gazelor şi electricităţii, Popa menţionează că acestea au explodat în Europa, şi nu numai, pe fondul unei cereri mari datorată revenirii consumului şi a ofertei reduse.

„Soluţia vehiculată de etatişti este plafonarea prin lege a preţurilor, deci „să rezolve Statul!”, de parcă aşa vor apărea mai multe gaze şi mai multă electricitate din neant.

Dar legile economiei funcţionează independent de legile date în Parlament. Preţurile plafonate ar descuraja realizarea de investiţii în capacităţi de producţie, nicidecum invers, deci nu ar rezolva problema de bază, ar fi un calmant, care nu ar vindeca boala.

Ce nu ne spun etatiştii este că, deşi ne uităm la Stat pentru soluţii, este foarte posibil chiar Statul să fi generat problemele din prima fază.

Oare închiderea minelor şi a centralelor electrice pe cărbune nu a contribuit la actuala criză a preţurilor energetice în care ne aflăm?

Oare introducerea sistemului de certificate CO2 nu a dus la creşterea costurilor, închiderea şi falimentarea unor centrale pe cărbune şi astfel la preţuri mai mari?

Reducerea poluării şi înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă ceva trebuie înlocuit cu altceva, doar eliminarea duce la penurie, eliminarea unei surse de energie trebuie să fie însoţită de dezvoltarea altora noi, şi asta folosind tot mecanisme competitive ale pieţei, căci altfel se ajunge la consecinţe neintenţionate, precum pene de curent sau preţuri uriaşe”, spune Cristian Popa.

Potrivit autorului, statul, încercând să rezolve o problemă, a cauzat alta, sau chiar mai multe, probabil neintenţionat.

România, resurse vaste

„O altă situaţie, de data aceasta specifică ţării noastre, este că deşi avem în România resurse energetice vaste, Statul nu permite exploatarea lor. Este ironic şi trist că pe de o parte preţul gazelor a explodat, dar pe de altă parte Statul nu creează cadrul legal şi fiscal pentru exploatarea gazelor offshore din Marea Neagră, deci nu permite companiilor private să exploateze aceste gazele.

Însă, în acelaşi timp, Statul se oferă, binevoitor, să plafoneze preţurile, sau să le subvenţioneze, cu bani din taxele încasate… tot de la noi. Iar noi rămânem la întrebarea de ce cresc preţurile.

Ne permitem oare să lăsăm aceste resurse minerale de miliarde de euro neexploatate sub Marea Neagră? Este România atât de bogată încât să importe gaze mai degrabă decât să le exploateze pe ale ei?

La iarnă, când va fi frig, sau când vor veni facturile, ne vom gândi probabil cu jind la acele gaze„, susţine Cristian Popa.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

Șoseaua ocolitoare a municipiului Blaj: 230.000 de lei pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic

Publicat

Varianta ocolitoare a municipiului Blaj – unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din zonă – a ajuns la faza elaborării studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic. Realizarea șoselei ocolitoare urmărește decongestionarea traficul rutier prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația. 

Primăria Blaj a achiziționat recent servicii de elaborare a studiului de fezabilitate și a studiului geotehnic pentru „Varianta ocolitoare a municipiului Blaj”. Achiziția s-a făcut prin cumpărare directă, pe platforma Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Valoarea studiul geotehnic a fost de 100.000 de lei, ofertantul fiind Geo-Tech SRL din județul Harghita.

Serviciile de elaborare a studiului de fezabilitate, documentație și avize au costat 130.200 de lei, ofertantul fiind Birou Proiectare Bodea SRL din Alba Iulia.

Potrivit documentației, investigațiile geotehnice se vor executa prin foraje adânci de 15-20 metri pe zonele cu consolidări și viaducte sau poduri și foraje scurte pe traseu.

Gheorghe Rotar: Șoseaua ocolitoare de la Blaj va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și parcare tip park&ride

În urmă cu un an, primarul din Blaj, Gheorghe Valentin Rotar a transmis că realizarea șoselei ocolitoare a municipiului este o investitie cu dublu rol în ceea ce privește traficul rutier.

„În primul rând va decongestiona traficul rutier în oraș și va fluidiza circulația spre orașele din jurul Blajului și spre zona industrială, urmând a contribui la dezvoltarea urbanistică și economică a zonei cât și la creșterea calității vieții, prin reducerea gradului de poluare în oraș.

În al doilea rând, șoseaua ocolitoare a Blajului va a avea și rolul de coridor de mobilitate urbană, care va face legătura între străzile Clujului și Eroilor cu zona Petrisat, cu ieșire la capătul străzilor Simion Bărnuțiu (spre Târnăveni) și Mihail Kogălniceanu (spre Mediaș).

Această investiție va beneficia de piste de biciclete, stații de autobuz, stații electrice de încărcare și o zonă de parcare tip park&ride. Este un proiect necesar, în condițiile creșterii numărului de mașini din Blaj, un proiect care decongestionează traficul rutier din oraș, prin oferirea unei rute alternative pentru cei aflați doar în tranzit, dar și pentru blăjenii care doresc să evite aglomerația, atunci când vor călători în afara orașului”, a explicat Gheorghe Valentin Rotar.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate