Efectele „revoluției fiscale”: Patronii IMM anunță concedieri din cauza majorării salariului minim

Aproape jumătate dintre patronii de firme mici și mijlocii participanți la un sondaj online au spus că vor avea loc disponibilizări de personal din IMM-uri, ca urmare a majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie 2018 și a obligației de plată a contribuțiilor sociale pentru angajații cu contracte de muncă part-time la nivelul întreg al salariului minim pe economie.

Potrivit Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), la sondajul realizat de această organizație de patroni cu IMM-uri au participat 1.752 de respondenți, din care 71,4 % microîntreprinderi, 13,4 % întreprinderi mici, 11,9% întreprinderi mijlocii şi 3,3% ONG-uri și alte forme juridice.

Întrebați dacă punerea în aplicare a creșterii începând cu 1 ianuarie 2018 a salariului minim pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei (creștere de 31,03%) a creat dificultăţi întreprinderii lor, 79,4% au răspuns pozitiv.

Întrebați dacă creșterea salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2018 va avea ca efect disponibilizarea unor salariaţi, 49,9% au răspuns pozitiv. Dintre cei care au răspuns pozitiv, 91,3% au menționat că vor disponibiliza între 1 și 5 salariați,  6,1% între 5 și 10, doar 2,4% urmând a disponibiliza peste 10 salariați.

De asemenea, 81,2% din respondenți au menționat că punerea în aplicare a creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial la nivelul salariul de baza minim brut pe țară a creat dificultăţi întreprinderii lor.

În plus, 68,7% dintre respondenți au menționat că, de la 1 ianuarie 2018, s-au confruntat cu situația de a avea salariați cu timp parțial (cu 1-2 ore/zi) cu salarii mai mici decât cuantumul contributiilor sociale aferente întregului salariu de baza minim brut pe tara (665 lei).

În ceea ce privește măsurile aplicate în cazul creșterii contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial, au fost menționate:

• 49,1% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
• 39,8% – Restructurări/concedieri
• 6,7% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuţiilor de la angajator la salariat
• 4,4% – Alte măsuri

„Unul din doi întreprinzători menționează că între 1 și 5 salariați vor fi disponibilizați, atât pentru partea a ceea ce înseamnă majorarea salariului minim, dar cu atât mai mult pentru partea contribuțiilor part-time, pentru că sunt locurile de muncă cele mai vulnerabile și la care întreprinzătorii renunță cel mai ușor” – a explicat Florin Jianu, președintele CNIPMMR.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2018 salariul minim pe economie a crescut de la 1.450 de lei brut la 1.900 de lei brut, majorare care conține atât creșterea salariului minim net, cât și mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat.

Supranumită de guvernarea PSD-ALDE „revoluția fscală”, mutarea contribuțiilor și celelalte măsuri cuprinse într-un pachet fiscal care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2018 a pus probleme angajatorilor și salariaților, atât în mediul privat, cât și la stat.

„Peste 93% dintre întreprinzătorii intervievați vor ca Guvernul să renunțe cu totul la această revoluție fiscală și să revenim la ceea ce a fost anterior lui 1 ianuarie 2018, pentru că societatea era așezată, lucrurile erau înțelese și economia funcționa” – a mai spus Jianu, referitor la sondajul realizat în rândul patronilor IMM.

În ceea ce privește dificultățile întâmpinate de către antreprenori în stabilirea/ negocierea/ aplicarea trecerii contribuțiilor la salariat, 58,6% au răspuns că au întâmpinat dificultăți în trecerea contribuțiilor.

Astfel, pentru trecerea contribuțiilor la salariat, respondenții au aplicat următoarele măsuri:

• 72,2% – Creșterea salariilor pentru compensarea în totalitate a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
• 13,3% – Acordare de prime lunare
• 12,9% – Creșterea salariilor pentru compensarea parțială a trecerii contribuțiilor de la angajator la salariat
• 1,6% – Alte măsuri.

Întrebați “Ce dificultăți/probleme ați întâmpinat în aplicarea reformelor privind salariul minim, creșterea contribuțiilor sociale pentru salariații cu timp parțial și trecerea contribuțiilor la salariat?”, respondenții au menționat:

• 64,8% – Creșterea birocrației pentru angajator;
• 63,8% – Efort semnificativ de implementare a reformelor (modificarea tuturor contractelor individuale de muncă, înregistrare în REVISAL, negocieri, etc.);
• 61,1% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru salariații angajați cu salariul minim brut pe țară, raportat la creșterea lui la 1900 lei;
• 50,3% – Timpul foarte scurt stabilit pentru implementare;
• 49,7% – Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice;
• 47,7% – Birocrația foarte mare a negocierilor colective;
• 38,9% – Creșterea cheltuielilor de personal datorită trecerii contribuțiilor la salariat și instituirea noii contribuții sociale asiguratorie pentru muncă;
• 38,7% – Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective);
• 30,4% – Creșterea cheltuielilor de personal pentru toți salariații din unitate;
• 9,3% – Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export, generate de creșterea cheltuielilor salariale, contracte deja negociate la export pentru 2018.

De asemenea, Consiliul IMM-urilor atrage atenția că în 2017, legislația care privește firmele private „a fost major modificată, fiind adoptate 1.388 acte normative (cu excepția ordinelor ministerelor), din care prin 11 acte normative, au fost modificate / completate 290 de articole din Codul fiscal”.

Patronii IMM se plâng că aceste modificări „au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”.

sursa: startupcafe.ro