Elevii care nu vor să participe la orele de religie pot opta pentru sport, bibliotecă sau discuţii cu psihologul şcolii. Alternative de la Ministerul Educaţiei

Elevii care nu participă la orele de religie de la şcoală pot alege ca, la solicitarea părinţilor sau tutorilor, să meargă o oră la bibliotecă, la sala de sport sau să participe la discuţii cu psihologul şcolii. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările secretarului general adjunct al Ministerului Educaţiei Naţionale, Gabriel Ispas, care s-a mai referit şi la problema salariilor profesorilor de religie, Biserică sau codul etic aplicat cadrelor didactice.

Gabriel Ispas, secretar general adjunct în Ministerul Educaţiei Nationale (MEN) si absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii din Bucureşti, a vorbit într-un interviu acordat HotNews.ro despre soluţiile Ministerului pentru familiile care nu îşi doresc ca cei mici să urmeze religia în şcoală.

Religia se preda pentru aproximativ 97-98% din elevii cuprinşi în învăţământul preuniversitar. Pe de altă parte, sunt câteva cazuri în care părinţii consideră că aceste ore nu sunt folositoare sau educative pentru copiii lor. Astfel, ca alternativă, „noi trebuie să gândim aici poate o formă de consiliere, nu în sensul de consiliere pentru că elevul ar avea o problemă, ci în sensul de discuţii de dezvoltare, cu psihologul de la şcoală”, a declartat Ispas. Dacă nu este o variantă destul de bună pentru copii, atunci se poate opta pentru diverse activităţi, făcute împreună cu învăţătorul de la clasă, care oricum avea acea oră liberă. Nici studiul la bibliotecă sau o oră de sport în plus, nu ar fi variante de neglijat. De asemenea, Ispas a mai precizat şi faptul că plasarea orei de religie la sfârşitul şi nu la începututul cursurilor ar fi o opţiune demnă de luat în seamă: „suntem în situaţia în care trebuie să împăcăm, pe de o parte, şi dorinţele părinţilor şi, pe de altă parte, şi exigenţele procesului educaţional. Şi mie mi-ar conveni ca educaţia fizică să se desfăşoare la sfârşitul programului”, a adăugat Ispas.

Un alt punct al discuţiei cu secretarul general adjunct al MEN s-a axat pe salariile profesorilor. Ispas a precizat că profesorii sunt plătiţi de către stat, din banii alocati procesului de învăţământ. Banii nu vin la Ministerul Educaţiei, ci se duc la autorităţile locale. De asemenea, în general se vorbeşte despre un cost standard per elev, cost în care intră mai multe lucuri, inclusiv salariile profesorilor. Totodată, în cadrul discuţiei, Ispas a precizat că numărul de profesori de religie din ţară nu este foarte mare, în primul rând pentru că este prevăzută în programa şcolară o singură oră pe săptămână la această disciplină, iar în al doilea rând pentru că uneori, la clasele primare, religia este predată chiar de învăţătoare. În acelaşi timp, se ia în considerare şi ideea ca tot mai mulţi învăţători să predea şi religia sau sportul, dar aceasta nu este o decizie definitivă, întrucât este condiţionată de bugetul alocat învăţământului: „Deci noi, ca Minister al Educatiei, nu am discutat în acest moment despre o asemenea măsură. Dar este evident că o învăţătoare, mai ales în contextul în care nu mai discutam despre învaăţătoarea doar cu liceul pedagogic, ci discutam despre învăţătoare care au studii universitare, învăţătoarea poate să fie absolventă şi de Facultate de Psihologie, cum poate să fie şi absolventă de Facultate de Matematică, de Biologie sau de Teologie. Deci se lărgeşte orizontul”, este de părere Ispas.

O altă temă de discuţie a fost legată de Biserică, care practic ar trebui să plătească salariile profesorilor de religie. Acest lucru nu este însă posibil, pentru că astfel învăţământul ar deveni ultra-confesional. Ori rolul statului este de a acoperi toată paleta de dezvoltare a unui copil.

La momentul de faţă, între 1.000 şi 3.000 de copii, adică sub 1% dintre copiii înscrişi la şcolile de stat, nu frecventează orele de religie, ca urmare a solicitărilor părinţilor.

Sursa: hotnews.ro

Foto: machiavelli.ro