Fapta s-a prescris: Metoda prin care politicieni corupți, proxeneți, tâlhari și violatori scapă de pușcărie

Aproape 5.000 de dosare au fost închise în ultimul an din cauza amânărilor succesive care au dus în final la prescrierea faptelor. Mulți dintre ei cer chiar despăgubiri în instanță sau salarii restante.

Printre beneficiari: politicieni, afaceriști, dar și proxeneți sau bătăuși, potrivit Europa Liberă.

Din luna mai 2022 până în prezent, mii de procese penale s-au închis după ce judecătorii au aplicat o decizie a Curții Constituționale (CCR) și o hotărâre a instanței supreme care au stabilit că, vreme de patru ani, între 2018 și 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale și, mai mult, că decizia se aplică retroactiv.

Acest lucru a dus la închiderea a mii de dosare, de la cele de corupție în care erau judecați înalți funcționari publici, până la dosare care judecau fapte de tâlhărie, furturi, proxenetism, trafic de persoane, dar și un dosar de terorism.

Europa Liberă a trecut în revistă cele mai mediatizate dosare penale care au fost închise pe baza acestor două decizii ale judecătorilor.

Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și fost președinte al Camerei Deputaților a scăpat de închisoare după ce a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență.

Fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu a fost judecat pentru spălare de bani după ce ar fi primit 2,2 milioane de euro pentru a acorda contracte preferențiale de închiriere pentru licențe Microsoft cu Guvernul României.

Dorin Cocoș, Elena Udrea (în dosarul Hidroelectrica), directorii Hexi Pharma, Cristian Boureanu, Nelu Iordache sunt alți inculpați ale căror fapte au fost prescrise.

Alături de ei se regăsesc și infractori periculoși, proxeneți, tâlhari și violatori ale căror victime nu și-au mai găsit dreptatea în instanță pentru că a intervenit prescripția.

La o căutare pe ReJust.ro – portalul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru jurisprudența instanțelor din România – pe criteriile „penal”/ „încetare proces penal”/ „hotărâre”, sistemul informatic arăta luni, 26 iunie, seara, 4.675 de rezultate pentru ultimul an 26 iunie 2022 – 26 iunie 2023.

Cauzele privesc infracțiuni de furt, constituire de grup infracțional organizat, lovire sau alte violențe, înșelăciune, distrugere, amenințare, delapidare, corupție, mai scrie Europa Liberă.

Dosare închise de instanțe în intervalul 26 iunie 2022 – 26 iunie 2023:

• 44 de dosare de corupție pe motivul prescrierii faptelor;
• 251 dosare de evaziune fiscală;
• 46 dosare de constituire a unui grup infracțional organizat;
• 376 dosare de furt calificat;
• 326 dosare de înșelăciune;
• 9 dosare de infracțiuni la regimul vamal;
• 180 de dosare de fals în înscrisuri;
• 20 de dosare ce privesc infracțiuni la regimul silvic;
• 43 de dosare de ultraj;
• 142 de dosare de violare de domiciliu;
• 8 dosare de fals în înscrisuri oficiale;
• 258 de dosare de conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

De unde a pornit ”Marea prescriere a faptelor penale”

Jurnalistul Virgil Burlă, care semnează analiza publicată de Europa Liberă, a căutat și explicația, motivul pentru care s-a ajuns în acest punct.

Pe 26 mai anul trecut, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul Penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.

Ulterior, nouă judecători de la instanța supremă au decis că hotărârea Curții Constituționale (CCR) din mai 2022 privind termenul de prescripție trebuie interpretată ca o lege mai favorabilă.

Câțiva magistrați din țară au avut curajul să conteste deciziile CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) și au sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Instanța europeană ar trebui să se pronunțe pe aceste cereri și să explice care este calea de urmat din perspectiva dreptului comunitar.