Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Festivalul toamnei la Grădiniţa cu Program Prelungit Step by Step numărul 12 din Alba Iulia. Cum s-au distrat cei mici


Publicat

Toamna a umplut cu miresmele ei şi Grădiniţa cu program prelungit Step by Step Nr. 12, condusă de Veronica Suciu (director), şi pentru că Festivalul Toamnei este deja o tradiţie veche în grădiniţa noastră, ultima săptămână din cadrul proiectului tematic „Din tainele naturii” a fost dedicată acestei teme, spre bucuria copiilor şi a părinţilor, au transmis reprezentanții instituției.

Comunicatul transmis de reprezentanții grădiniței:

În cadrul Festivalului Toamnei, desfăşurat joi, 24 octombrie 2019, preşcolarii celor 11 grupe din grădiniţă au prezentat cântece şi au recitat poezii în limbile română şi engleză, au compus şi dezlegat ghicitori, au dat probe de isteţime şi îndemânare şi au realizat colaje, picturi sau desene în care au dat frâu liber fanteziei etalându-şi capacitatăţile artistice.

Părinţii, bunicii şi fraţii care au participat la acest eveniment i-au susţinut pe copii în cadrul întrecerilor sportive, de îndemânare sau isteţime şi au răspuns provocării de a participa şi ei împreună cu concurenţii la probele propuse. La final, efortul lor a fost răsplătit cu diplome, fructe şi fursecuri.

Copiii din grupele mici, ,,Licurici”, „Zambile”, „Muguraşi” şi „Pitici” au participat la primul lor festival al toamnei, într-o atmosferă plină de culoare, bucurie şi emoţie.

Licuricii au fost îmbrăcaţi în ţinute şi costume specifice anotimpului toamna: greieraşi, bostănei, Zâna Toamna, veveriţe, morcovei.

Împreună cu părinţii, aceştia au realizat în centrele de activitate tablouri folosind diferite tehnici: ,,Haina copacului toamna” – ştampilare cu frunze; ,,Covor de toamnă multicolor”– pictură cu buretele sau pensula; ,,Copacul vesel”– desen; ,,Copacul cu frunze ruginii” – lipire de frunze; ,,Covor cu frunze presate” – lipire.

Zambiluțele au confecționat împreună cu părinții „Fructe şi legume de toamnă haioase”, iar apoi Zâna Toamnă le-a adus o surpriză cu ajutorul baghetei magice.

În cadrul jocului „Zâna Toamnă ne spune …o poveste, o poezie sau un cântec”, fiecare echipă a primit câte-o planșă sugestivă în legătură cu anotimpul toamna, părinții fiind invitaţi să creeze în echipă, la alegere, un cântec, o poezie sau o poveste.

Copiii din grupa mică “Muguraşi” au participat alături de părinţi la activităţi distractive şi creative. Fiecare din cele cinci grupe au realizat împreună o lucrare cu teme şi tehnici de lucru diferite (pictură, colaj) şi apoi al alcătuit o scurtă povestioară pe tema dată.

Temele de lucru propuse au fost: „Frumosul copac al Toamnei”, „Părul trist”, „Via îngâmfată”, „Mărul buclucaş” şi „Povestea dovleacului lăudăros”. La terminarea timpului de lucru, fiecare lider al mesei şi-a prezentat lucrarea, tehnicile de lucru utilizate şi a prezentat şi povestea creată.

Copiii din grupa mică „Piticii” au realizat măşti haioase de toamnă, au participat la parada măştilor de toamnă şi au dansat pe melodii de toamnă. Părinţii împreună cu copilaşii au realizat Copacul toamnei în care şi-au exprimat aşteptările şi contribuţia personală în ceea ce priveşte educaţia copiilor.

Cu ajutorul părinţilor şi al fraţilor mai mari, copiii din grupa mijlocie „Steluţe” au pregătit borcane cu muraturi şi au confecţionat câte un arici simpatic folosind materiale naturale.

La grupa mijlocie „Prichindei” distracţia a început cu câteva jocuri de spargere a gheţii. În continuare, copiii au realizat împreună cu părinţii, lucrări speciale cu semne grafice în culorile toamnei, iar la final s-au distrat cu un joc de mişcare ,,Aleargă pe covorul toamnei”, care le-a stârnit buna dispoziţie.

Preşcolarii din grupa mijlocie „Roze” au pregătit bulgăraşi din mămăligă şi brânză, sucuri din diferite fructe şi gutui coapte.

La grupa mare „Raze aurii” Festivalul Toamnei ş-a desfăşurat într-o atmosferă de mulţumire, în care părinţii şi copiii au avut ocazia să îşi exprime sentimentele de recunoştinţă pentru persoane, locuri, mâncare, lucruri preferate, decizii bune sau ORICE altceva, antrenaţi fiind de Jocul Mulţumirii.

Activitatea s-a concretizat prin realizarea Borcanului cu mulţumiri, la care copiii au lucrat alături de părinţi, au lipit, au decupat şi decorat borcanul. Distracţia a continuat cu jocuri de mişcare antrenante: Drumul roadelor Toamnei, în care copiii au transportat pe diverse trasee roadele preferate ale toamnei.

Copiii din grupa mare „Boboceii pufoşi” şi-au exprimat prin euritmie emoţiile specifice toamnei, fiind inspiraţi de ritmurile muzicii lui Mozart.

Apoi, ilustrarea subiectului plastic „Frumoasa şi bogata toamnă” a constituit provocarea pentru părinţi şi copii de a se implica în realizarea unor creaţii artistico-plastice prin metoda colaborativă, în cadrul jocului „Pensula călătoare”. Copiii din grupa mare „Voiniceii” au avut parte de jocuri de mişcare pe elipsă şi au realizat lucrări artistico-plastice inspirate de roadele dulci şi sănătoase ale toamnei.

Fiecare dintre preşcolarii din grupa mare „Albiniţe” a realizat împreună cu unul dintre părinţi un tablou cu tema „Bogăţiile toamnei”. Apoi, s-a dat startul la jocurile distractive care au demonstrat perspicacitatea, intuiţia, îndemânarea, inteligenţa, viteza de reacţie şi alte calităţi ale copiilor. Echipa Morcovilor dulci s-a întrecut cu echipa Perelor mălăieţe în cadrul probelor: Mărul călător, Veveriţele la nuci, Iepuraşii la morcovi şi Cartoful fierbinte.

“A fost o zi minunată, în care copii frumoşi şi părinţi dedicaţi s-au implicat pentru a realiza împreună activităţi simpatice propuse de educatoarele grupelor!

Întreg colectivul grădiniţei mulţumeşte pe această cale părinţilor şi copiilor care s-au dovedit a fi sufletul întregii manifestări şi promit că «Festivalul toamnei» va rămâne o tradiţie pentru grădiniţa lor”, declară prof.înv.preșcolar. Ioana Delia Decean, Responsabil Imagine al GPP Step by Step Nr12, Alba Iulia.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Exploatarea aurului aluvionar, în Apuseni: O firmă din Cluj vrea să extragă metalul prețios din râul Arieș, în zona Lupșa

Publicat

O firmă din Cluj – Napoca vrea să extragă aur aluvionar, prin metoda separării gravitaționale, dintr-o zonă a râului Arieș aflată în extravilanul localității Mănăstire, comuna Lupșa. Procesul constă în separarea gravitațională a aurului împreună cu metalele grele din aluviunile nisipoase din pârâu, metodă care nu folosește mercur sau alte substanțe toxice. 

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a anunțat depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Exploatarea aurului aluvionar din albia minoră a râului Arieș – Perimetrul Lupșa 1”, propus a fi amplasat în comuna Lupșa, sat Mănăstire, extravilan, titular Kubera Gold Serv SRL din Cluj – Napoca.

Potrivit memoriului de prezentare, activitatea de extracție a aurului aluvionar din perimetrul de exploatare constă în separarea gravitațională a aurului împreună cu metalele grele, din aluviunile nisipoase din albia minoră a râului Aries.

Se vor executa lucrări de exploatare cu următoarele caracteristici:

– va fi exploatată o suprafață totală de cca. 55.400 mp;

– adâncimea de colectare este cuprinsă între 0,15 și 0,5 m, în funcție de grosimea și granulometria depozitului aluvionar;

– proiectul conform denumirii sale, are ca scop exploatarea aurului aluvionar și nu a întregii mase de aluviuni în care este cuprins acest aur.

Zona efectivă de exploatare are următoarele caracteristici:

– Lungime perimetru = 1.830 m;

– Lățime medie = 30 m;

– Adâncimea de extracție: 0,15 – 0,5 m, cu un pilier de 0.5 m deasupra talvegului.

Metodologia de extracție a aurului din nisipurile aluvionare prevede următoarele faze și va începe dinspre aval spre amonte și dinspe firul văii spre maluri:

– extragerea nisipului aluvionar prin intermediul unei drage mobile cu acționare electrică (opțional diesel);

– în cazul în care aluviunile sunt cimentate natural se va folosi cupa buldoexcavatorului pentru dezagregarea acestora;

– sortarea gravitaționara a acestuia pe plan înclinat sau cu ajutorul unui trommel, cu selectarea fragmentelor de aur liber și a metalelor grele (magnetit, pirită, calcopirită, pirotină, etc.);

– recuperarea mineralelor grele și a aurului liber

– depunerea nisipului sortat gravitațional aproximativ în aceleași zone de unde a fost prelevat.

Cantitatea totală de aluviuni existenta în zona de albie din interiorul perimetrului de exploatare calculată este de 16.620 mc. Metoda propusă pentru procesarea aluviunilor aurifere prevede procesarea prin dragare cu aspirație doar a fracției cu dimensiuni mai mici de 5 mm.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Guvernul emite o ordonanță prin care amână depunerea declaraţiilor fiscale, fără penalități, până pe 25 decembrie

Publicat

citu

Depunerea declaraţiilor fiscale de către firme va fi amânată până pe 25 decembrie 2020, iar rambursarea TVA cu control ulterior ar putea fi prelungită până pe 25 ianuarie, anul viitor, a anunţat, miercuri, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

„Ne gândim la anul viitor pentru că se pare că această criză nu s-a terminat. Vom avea şi la anul costuri legate de această criză şi va trebui să luăm măsuri prin care să susţinem sectoare din economie.”

Cîțu a precizat că Ordonanța de Urgență pentru amânarea declariilor va fi aprobată joi, 22 octombrie

”Vom permite ca, până la 25 decembrie 2020, să nu existe penalităţi pentru cei care nu reuşesc să plătească la timp şi, în plus, extindem rambursarea TVA cu control ulterior până în 25 ianuarie (2021 – n. r.), cred.

Lăsăm lucrurile cât mai flexibile, cât mai uşoare pentru oameni, pentru companii să poată funcţiona în acest mediu dificil. Reducem cu 50% şi acea dobândă pe care o percepea statul zilnic celor care aveau întârzieri la plată.”

Ministrul de Finanţe a spus că „şocul asimetric” care a lovit România a fost contraatacat cu măsuri de ajutor pentru toate sectoarele, inclusiv pentru HoReCa.

„Şocul care a lovit România a lovit asimetric. Nu a lovit pe toată lumea la fel. Sunt anumite sectoare din economie, cum este HoReCa, care au fost lovite mai puternic şi atunci a fost nevoie de măsuri care să meargă exact pentru acest sector.

Aici revin asupra impozitului specific, ceea ce înseamnă că măsurile pe care le vom lua în şedinţa de Guvern de mâine (joi, 22 octombrie – n. r.) efectiv înseamnă că în 2020 sectorul nu trebuie să plătească impozit specific.

Am prelungit pentru autorităţile locale posibilitatea de a reduce taxele la clădiri (chirii etc.) până la finalul anului. Eu spun că IMM Invest a fost un program care, deşi a început într-un stil mai ciudat, astăzi vorbim de 20.000 de companii care au accesat credite de capital şi investiţii, iar sectorul HoReCa este între locul 3 şi 4 ca beneficiari ai acestei măsuri.

Șomajul tehnic până la sfârșitul anului, apoi primesc 41,5% susținere din salariu

Măsura de ajutor de şomaj tehnic se derulează până la finalul anului”, a afirmat oficialul.

Acesta a adăugat că impactul măsurilor economico-sociale luate de Guvern în acest an se ridică la 7% din PIB.

„Tot până la finalul anului, cei care au fost închişi prin decizia autorităţilor pot să beneficieze de şomaj tehnic plătit cu bani de la buget şi după aceea pot să beneficieze de cei 41,5% susţinere din salariu.

Ideea este că au fost deja măsuri luate şi sunt discuţii în continuare referitor la ce putem să facem în perioada următoare.

Eu aş vrea să văd un pic impactul acestor măsuri. Deja vorbim de măsuri pentru întreaga economie care se ridică la 7% din PIB, măsuri pe care le-am luat anul acesta şi bani care nu erau în buget la începutul anului”, a subliniat Florin Cîţu. ( Agerpres)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Candidații PSD Alba la alegerile parlamentare. Ioan Dîrzu pierde primul loc pe lista pentru Camera Deputaților

Publicat

Surprize pe listele de candidați ale PSD Alba, pentru alegerile locale. Fostul președinte al organizației, Ioan Dîrzu, a pierdut locul întâi pe lista pentru Camera Deputaților, unde va ocupa poziția a doua, după Radu Marcel Tuhuț, potrivit unor surse politce de la nivel central. 

Tuhuț este primar al comunei Ciuruleasa, unde a obținut la alegerile locale peste 87% din voturi și totodată un apropiat al lui Dîrzu care l-a susținut în funcția de președinte executiv al organizației județene.

Camera Deputaților:

  1. Radu Marcel Tuhuț
  2. Ioan Dârzu
  3. Marcela Dărămuș
  4. Bogdan Medrea
  5. Nicolae Luca
  6. Marcel Oțoiu
  7. Călin Radu

La Senat:

  1. Călin Mătieș
  2. Adrian Nicolae Bara
  3. Delia Angela Gheorghiță
  4. Gheorghe Sava

Locul I la Camera Deputaților poate fi considerat sigur de către social-democrați, în timp ce locul I de la Senat va fi cel mai probabil atribuit prin redistribuire și poate fi câștigat de PSD sau de Alianța USR PLUS. Asta în condițiile în care celălalt mandat de senator de Alba va fi câștigat aproape sigur de PNL.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când începe Postul Crăciunului în 2020. Ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile, în Postul Nașterii Mântuitorului

Publicat

Postul Crăciunului este ținut cu strictețe în fiecare an de către toți credincioșii timp de patruzeci de zile. Denumit și Postul Nașterii Mântuitorului, este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil.

Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie.

Postul Crăciunului, conform calendar ortodox 2020, anul acesta începe la jumătatea lunii noiembrie, pe data de 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie.

Pe durata postului de 40 de zile, credincioșii își aduc aminte de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii

Postul Crăciunului, mai ușor decât Postul Paștelui

Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.

Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Postul Crăciunului 2020

În Postul Crăciunului, credincioșii consumă doar mâncăruri de post și nu au voie să guste carne, brânză și ouă, iar în zilele de luni, miercuri și vineri mâncarea se consumă fără ulei și nu se bea vin.

Însă, dacă în zilele de luni, miercuri și vineri, Biserica Ortodoxă prăznuiește un sfânt mare din Calendar însemnat cu cruce neagră, atunci creștinii au voie să consume vin și untdelemn, iar dacă sărbătoarea este trecută cu cruce roșie în calendar, atunci în acea zi se face dezlegare și la pește.

În zilele de sâmbătă și duminică, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă la untdelemn, pește și vin. În ziua de Ajun se mănâncă doar seară și este voie doar: grâu fiert îndulcit cu miere, turte din făină, covrig și poame.

Ce nu ai voie să faci în Postul Crăciunului

Cu o zi înainte de începerea postului, de Lăsata Secului, femeile adună toate vasele din casă și le spală bine pentru a îndepărta orice urmă de grăsime. Se face acest lucru, pentru a se asigura că nu se înfruptă cu produse interzise în zilele de post ce vor urma.

Tot de Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.

Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:

“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.

Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.

În postul Crăciunului este interzisă beția.

Se spune că dacă vremea este bună pe toată durata postului și nu e prea frig, atunci primăvara care va veni va fi una ploioasă.

Pe 29 noiembrie, în ajun de Sfântul Andrei, se spune că se ung ușile și ferestrele cu usturoi împotriva strigoilor. De asemenea, nu se dă cu mătura de teama lupilor.

În ziua de Sf. Andrei, de 30 noiembrie, nu se împrumută din casă, nu se pronunță numele lupului, iar fetele fac vrăji de dragoste. În această zi se pune în apă o crenguță de măr, iar dacă înflorește până de Sfântul Vasile, atunci anul viitor va fi unul roditor.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se spală haine până după Bobotează și nu se mai toarce.

Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2020

21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

23 noiembrie: Sfântul Cuvios Antonie

24 noiembrie: Sfântul Mucenic Clement

25 noiembrie: Sfânta Muceniță Ecaterina

30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei

1 Decembrie: Sfântul Prooroc Naum, Cuviosul Filaret

3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica

Joi, 5 decembrie: Sfântul Sava

6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae

7 decembrie: Sfânta Muceniță Filofteia

8 decembrie: Sfântul Cuvios Patapie

9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria

12 decembrie: Sfântul Spiridon

14 decembrie: Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie

15 decembrie: Sfântul Mucenic Elefterie

Postul Crăciunului – semnificații

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.

După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor.

Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).

Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

Sursa: creștinortodox.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate