Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: 80 de ani de la inaugurarea Obeliscului lui Horea, Cloşca şi Crişan. Istoria celui mai important monument de for public din România ultimului secol


Publicat

Arthur Bach

Arthur Bach

Celor care coboară prin Poarta a III-a a Cetăţii din Alba Iulia li se înfăţişează treptat un obelisc de piatră care impresionează în primul rând prin înălţimea sa. Dar puţini dintre ei trăiesc impresia vie că au în faţă, poate, cel mai important monument de for public din România ultimului secol, care la data de 14 octombrie împlinește 80 de ani de la inaugurare. 

Cine l-a realizat?
Numele sculptorului Iosif Fekete este pe cale de a fi uitat. Cu toate acestea, pentru lumea cunoscătorilor, el stă fără complexe alături de Dimitrie Paciurea, care i-a fost maestru, Corneliu Medrea şi, de ce nu, alături de Constantin Brâncuşi. În realizarea obeliscului, principalul colaborator al lui Iosif Fekete a fost arhitectul, dat uitării într-o şi mai mare măsură, Octavian Mihălţan.

Monumentul despre care vorbim este, înainte de toate, rodul unei stări de spirit. Până la începutul secolului XX, românii au format doar o mică parte din populaţia oraşelor Transilvaniei. După 1918, românii, migrând într-o proporţie însemnată dinspre sate spre oraşe sau dinspre oraşele mici spre cele mari, au găsit acolo o arhitectură şi o artă monumentală în care nu se regăseau. În consecinţă, ei au încercat să compenseze această stare de lucruri cu rezultate uneori mai reuşite, alteori mai puţin reuşite. Începutul l-a făcut Biserica Încoronării din Alba Iulia (1922), urmată de un şir de biserici înălţate în stil neobizantin la Cluj (1930), Târgu Mureş (1934), Mediaş (1935) şi Sighişoara (1937).

obeliscStarea de spirit la care ne referim s-a manifestat din nou la Alba Iulia spre mijlocul deceniului al patrulea interbelic. În 1934 se împlineau 150 de ani de la marea revoltă ţărănească condusă de Horea. Despărţământul Alba Iulia al „Astrei” a adoptat decizia de a marca clipa prin înălţarea unui monument care, prin dimensiuni şi prin calităţile sale artistice, să poată sta la înălţimea evenimentului comemorat.

De la idee la înfăptuire trebuia însă străbătut un drum lung, deoarece proiectul era unul foarte ambiţios. Societatea culturală „Astra” nu ducea lipsă de iniţiative, dar nu acelaşi lucru se poate spune despre banii „Astrei”. În consecinţă, începând din 1933, membrii comitetului constituit ad hoc pentru înălţarea monumentului au desfăşurat o campanie febrilă în scopul colectării sumelor necesare. Pentru a da gestului lor o încărcătură simbolică, ei au încercat să lege cauza pentru care osteneau de contribuţia generaţiei tinere a ţării. Prin ziare şi prin revizoratele şcolare s-a încercat sensibilizarea învăţătorilor, a profesorilor şi a elevilor … mai bine zis a părinţilor acestora. Au ajuns la Alba Iulia bani de la îndepărtatele şcoli din judeţele Ismail (Basarabia) sau Durostor (Cadrilater). Contribuţiile şcolilor au fost modeste, dar marcate de semnificaţia scopului urmărit. Cel mai semnificativ efort l-a depus Iuliu Vuia, profesor din Caransebeş. Entuziasmul său s-a materializat în strângerea sumei de 150.000 de lei. Din păcate profesorul Vuia a murit în 1933, fără a mai putea vedea cu proprii ochi opera căreia i se devotase.

S-au implicat în campania de colectă cele mai diverse bresle profesionale, de la preoţi, profesori, învăţători, până la politicienii de carieră. În urma publicării unui memoriu semnat, între alţii, de Octavian Goga, Ion Mihalache şi Pan Halippa, membrii Adunării Deputaţilor şi-au donat în 1934 diurna pe o zi pentru monumentul lui Horea, rezultând o sumă de 260.000 de lei.

Donaţiile colectate de „Astra”, care se apropiau de suma de 700.000 de lei, erau totuşi departe de costurile estimate. Pentru a preîntâmpina eşuarea unui proiect naţional în jurul căruia se făcuse o publicitate imensă, guvernul a oferit el „partea leului”, adică diferenţa până la 3.000.000 de lei.
Înviorarea susţinătorilor proiectului s-a datorat şi faptului că la 28 februarie 1935 a fost comemorat supliciul la care fuseseră supuşi Horea şi Cloşca, cu 150 de ani în urmă, la Alba Iulia. Tensiunea emoţională produsă de evocarea tragerii pe roată a produs efecte şi în opinia publică şi în cea a ordonatorilor de credite.
O problemă la fel de complicată a fost aceea a găsirii unui sculptor a cărui sensibilitate artistică să intre în rezonanţă cu ideea care susţinea proiectul. Şi-a oferit mai întâi serviciile Corneliu Medrea, dar se pare că el nu a putut ajunge la o înţelegere cu comitetul de la Alba Iulia nici în privinţa sumei, nici în cea a formei monumentului.

În cele din urmă, lucrarea a fost atribuită cuplului Iosif Fekete, Octavian Mihălţan. Acesta din urmă a participat şi la concepţia artistică, dar i-au revenit în principal partea de arhitectură şi conducerea tehnică a şantierului.

În anii 30 ai secolului trecut, Iosif Fekete (1903-1979) nu mai era un necunoscut în lumea românească a artelor plastice. Imprevizibilul îşi pusese amprenta asupra destinului său. Ucenic metalurgist la Hunedoara în 1919, doi ani mai târziu era student la Academia de Belle Arte din Bucureşti. După mai multe premii acordate de Salonul Oficial de Sculptură, Fekete îşi trăia gloria de a-i fi inaugurată, în 1935, o operă majoră, Monumentul Eroilor Aerului din Bucureşti. Poate acest succes a fost hotărâtor în a-l recomanda comitetului de la Alba Iulia.

Ceea ce nu s-a spus sau s-a spus prea puţin despre Iosif Fekete, este faptul că opera sa este o expresie definitorie a introducerii stilului Art Deco în România. Născută după 1900 în Franţa, Art Deco a dominat timp de o jumătate de secol arhitectura, sculptura şi artele decorative de pe mai multe continente. Într-o descriere schematică, Art Deco îmbină motivele geometrice cu cele florale şi cu graţia liniei corpului uman. Se poate afirma cu convingere că Monumentul Eroilor Aerului şi Obeliscul Horea, Cloşca şi Crişan sunt reprezentări caracteristice ale stilului Art Deco. Iată cum geniul artistului a reuşit să îmbine idei istorice de o mare tensiune emoţională cu modernismul în artă, evitând orice ostentaţie care ar fi putut ultragia opinia publică.
Rezultatul colaborării lui Fekete cu Mihălţan este un obelisc înalt de 22,5 metri, amplasat pe o terasă care îl face vizibil de la zeci de kilometri. Cele trei benzi verticale de pe faţada sa vestică îi potenţează silueta, prezentându-l şi mai înalt. Pe aceeaşi faţadă, altorelieful care-i înfăţişează pe cei trei conducători în faţa ţăranilor este plasat într-un cadru delimitat de elemente florale care schiţează harta României Mari. Această soluţie plastică este atât de subtilă încât n-a atras atenţia autorităţilor într-o perioadă în care nu era permis să se spună sau să se arate ceva despre apartenenţa Basarabiei la România.

Pe faţada vestică, monumentul are ataşată o reprezentare sculpturală a zeiţei victoriei, înaripată, purtând în mâna dreaptă o cunună de lauri, destinată celor trei eroi martiri. „Victoria” de la Alba Iulia îmbină graţia feminină cu forţa ideii care a motivat înălţarea monumentului.
Poate nu ar strica, la finalul acestei evocări, să se spună câteva cuvinte despre Societatea „Pietroasa” din Deva, care a oferit calcarul de Banpotoc din care a fost înălţat monumentul şi trahitul, rocă mai dură, din care a fost construit soclul acestuia. Concomitent cu implicarea în construcţia de la Alba Iulia, Societatea „Pietroasa” mai participa la realizarea Mausoleului de la Mărăşeşti.

Inaugurării Obeliscului „Horea, Cloşca şi Crişan”, la 14 octombrie 1937, i s-a conferit amploarea unei celebrări naţionale. Ea s-a desfăşurat în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a principelui Mihai, mare voievod de Alba Iulia (titulatură pe care ar fi trebuit s-o poarte, pe viitor, toţi moştenitorii Tronului României).
Arareori au putut fi văzute la un loc atâtea uniforme de gală, decoraţii şi personalităţi de prim rang ale vieţii politice, militare şi bisericeşti. Fotografiile alb-negru lasă imaginaţiei noastre libertatea de a da culoare scenelor desfăşurate. Împrejurarea a fost caracterizată printr-o strălucire căreia i se pot găsi toate meritele şi cusururile unei ceremonii oficiale. Ceea ce rămâne însă peste decenii este meritul aproape anonim al celor care au dat monumentului măreţia austeră a Apusenilor din apropiere.

Material realizat de Valer Moga – Expert în reconstituiri istorice- pentru  edu.kindergraff.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. TH

    miercuri, 27.07.2016 at 22:37

    DESPRE CONSTRUCTOR: NIMIC ?, NIMIC??????
    PARCA EXISTA PE LATERAL DREAPTA O PLACA CU NUMELE ……..,
    probabil sunt mai putin importanti fauritorii…………

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Guvernul majorează valoarea tichetului de masă cu 8 bănuți, din octombrie. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial

Publicat

tichete de masa

În această săptămână, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul Ministerului Muncii prin care se stabileşte creşterea valorii tichetului de masă pentru al doilea semestru al anului 2021, conform documentelor oficiale.

Mai exact, este vorba despre Ordinul nr. 1.245/902/2021 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2021 ce a fost oficializat miercuri, 06 octombrie 2021, prin publicarea în Monitorul Oficial Partea I, nr. 956.

Ordinul Ministerului Muncii 902/2021 prevede ca pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi cuantumul de 20,09 lei. Practic vorbim de o majorare de câţiva bani.

Valoarea nominală a tichetelor de masă se aplică şi pentru primele două luni ale semestrului I al anului 2022, respectiv februarie 2022 şi martie 2022.

Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în octombrie 2020, când a fost majorată de la 20 lei la 20,01 de lei.

Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Polițiștii din Alba au trimis o amendă unui bărbat la o adresă la care nu mai locuia de peste 30 de ani. Ce s-a întâmplat

Publicat

Epopeea unei amenzi date în urmă cu șase ani, de polițiștii din Alba, unui bărbat din Miercurea Ciuc este descrisă într-o motivare a Judecătoriei Aiud. 

Personajele principale sunt un agent al poliției, un buletin în format vechi cu file, un șofer și un proces verbal trimis la o adresă la care șoferul nu mai locuia de mai bine de 30 de ani. 

Mai exact, în 18 august 2015, un șofer era surprins de un polițist din Teiuș, la ieșirea din Alba Iulia că a depășit pe linie continuă.

Polițistul l-a amendat cu 420 de lei și reținerea permisului pe 30 de zile. Șoferul nu a fost de acord și nu a semnat pe loc procesul verbal, drept urmare acesta a fost trimis prin poștă.

Probemele au început în momentul în care polițistul a trecut o adresă greșită. Mai exact, în 2015 bărbatul deținea un buletin vechi cu file, iar pe fila a șaptea era notată o mutație de domiciliu.

Polițistul nu a fost atent și a completat procesul verbal cu o adresă din municipiul Gheorgheni, (adresă care apărea pe prima pagina) la care bărbatul nu mai locuia din anul 1984.

Procesul verbal a ajuns la adresa respectivă și nu a produs nici un efect mai bine de 6 ani până când la o actualizare de date. Bărbatul locuia din 1993 la o altă adresă din Miercurea Ciuc.

Șase ani mai târziu, șoferul în cauză a primit procesul verbal și somația de plată de la Primăria Miercurea Ciuc în data de 2 martie 2021.

După ce a primit documentele bărbatul a acționat în instanță și a cerut anularea amenzii.

Un proces s-a desfășurat pe rolul Judecătoriei Aiud, iar în data de 12 octombrie 2021, magistrații instanței au dat o decizie.

Aceștia au stipulat că procesul verbal nu a fost legal comunicat și au admis cererea de anulare a amenzii.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Măsurile recomandate autorităților de șeful E.ON România pentru reducerea facturilor la energie: ”Sunt decizii politice”

Publicat

contor curent gaz

Autorităţile din România ar trebui să reducă TVA la energie, pe lângă celelalte măsuri pe care le-au anunţat, pentru ca facturile plătite de oameni să scadă, a afirmat Volker Raffel, directorul general al E.ON România.

Volker Raffel, CEO al E.ON România, spune că măsurile luate de Guvern pentru a contracara creșterea prețurilor la energie sunt bune, dar ar mai trebui luată încă o măsură, reducerea TVA care tocmai s-a aplicat și în Germania, pentru ca facturile plătite de oameni să scadă.

Volker Raffel este noul CEO al Grupului E.ON România începând cu data de 1 august, preluând atribuțiile de la Manfred Paasch, care s-a retras din funcția deținută timp de aproape doi ani.

„Suntem foarte bucuroşi că Guvernul a pus deja în funcţiune două scheme-suport: prima este cea privind consumatorii vulnerabili, iar a doua, ce a făcut Guvernul chiar înainte de a fi demis, schema-suport (de compensare a facturilor – n.red.) atât pentru electricitate, cât şi gaze. Pentru cei care nu au consum mare, ci mic. Cred că este foarte important să ajutăm consumatorii”, a spus Raffel, într-un interviu acordat Agerpres.

Şeful filialei din România a companiei germane a adăugat că sunt necesare şi alte măsuri, pe lângă acestea.

Prețul electricității și al gazelor continuă să crească

„Cu toate acestea, preţul electricităţii şi al gazelor în toată Europa continuă să crească şi nu exclud necesitatea de a lua mai departe şi alte măsuri de susţinere a consumatorilor. Sunt bucuros că există discuţii politice la nivel european şi vor decide cum să o facă.

De exemplu, Germania a decis reducerea TVA pentru şase luni şi aceasta ar fi o soluţie şi pentru România, pentru a supravieţui cumva acestei ierni.

Cred că impactul energiei este atât de mare, încât o reducere a taxelor poate fi ceva folositor„, a subliniat Volker Raffel.

De asemenea, în Germania şi la nivel european se discută şi asigurarea din bugetul statului a certificatelor verzi pentru producţia de energie regenerabilă, pentru o perioadă, în locul consumatorilor finali, măsură care s-ar putea aplica şi în România.

„Deci sunt mai multe posibilităţi de a face ceva. Haideţi să vedem cum se va desfăşura dezbaterea politică, pentru că acestea sunt decizii politice, iar noi, ca şi companie, nu putem decide cu privire la ele.

Dar trebuie să fie discuţii democratice şi, dacă preţurile vor continua să crească, cred că va fi nevoie de măsuri folositoare„, a susţinut responsabilul E.ON România.

 

foto: facebook.com/VolkerRaffelE.ONRomania

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Programul prin care tinerii de 18 ani pot călători gratuit în toată Europa a fost relansat. Înscrieri, până în 26 octombrie

Publicat

Un program prin care tinerii pot călători gratuit „Discover EU” reîncepe, după ce un an de zile a fost suspendat din cauza COVID-19. Se fac din nou înscrieri.

Tinerii de 18 ani au astfel oportunitatea să călătorească gratuit cu trenul în toată Europa, timp de 30 de zile. Concurența este mare. Sunt câte 5 pe un loc.

 „O lume întreagă așteaptă să fie descoperită. Fă-ți bagajele, ia-ți cel mai bun prieten și pornește la drum.”

Tinerii pot merge în călătorie singuri sau pot forma un grup cu alte 4 persoane, atâta timp cât și acestea îndeplinesc condițiile de eligibilitate menționate mai sus.

Toți membrii grupului trebuie să utilizeze codul alocat pentru a-și completa propriul formular de înscriere.

România are aproape 2.300 de locuri libere. Iar concurența este mare. La ediţiile trecute au aplicat peste 350.000 de tineri din Uniunea Europeană pentru cele 70.000 de locuri.

4 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor să se înscrie în program:

  • – să fie născuţi în 2003, adică să aibă 18 ani
  • – să fie cetăţeni ai unei ţări din UE.
  • – să completeze un formular online de înscriere şi un chestionar, ambele disponibile pe site-ul europa.eu.

Discover EU: înscrierea este deschisă până pe 26 octombrie

Miruna Covaci – responsabil al serviciului de informare Eurodesk România: “Exista tineri care văd în asta o provocare de a se descurca singuri, să descopere locuri noi – de a testa Europa propriu-zis.

Există de exemplu tineri care, pasionaţi de arhitectură, s-au gândit să se ducă şi să vadă anumite clădiri emblematice din Europa, sau pasionaţi de o anumită limbă străină, s-au gândit că poate fi o oportuntate să o audă mai mult”.

Anul trecut, programul a fost suspendat, din cauza restricţiilor. Aşa că, în mod excepţional anul acesta se pot înscrie şi tinerii care nu au putut participa în 2020. De când s-a deschis Discover EU, 2.700 de români au călătorit cu trenul prin toată Europa, potrivit PROTV.

Tinerii selectați, pot călători pe o perioadă de cel puțin 1 zi și cel mult 30 de zile, între 1 martie 2022 și 28 februarie 2023.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate