Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: AUTOSTRADA SEBEŞ-TURDA primeşte 150 milioane euro de la Uniunea Europeană şi va fi gata la sfârşitul anului 2016


Publicat

foto aerian autostrada sebes turda_aprilie 2015_3Pentru construcţia Autostrăzii Sebeș-Turda, ce face parte din rețeaua principală TEN-T, România primeşte 150 de milioane de euro din Fondul de Coeziune, iar pe noua infrastructură de transport se va putea circula de la sfârşitul anului 2016. Sunt o parte dintre concluziile vizitei efectuate miercuri de comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu şi ministrul Transporturilor, Ioan Rus, în teren, pe traseul autostrăzii ce va avea 70 de kilometri şi va decongestiona unul dintre cele mai aglomerate drumuri naţionale din judeţele Alba şi Cluj, DN1.

Autostrada Sebeș-Turda va face legătura între secțiunea Orăștie-Sibiu, parte deja în funcțiune a A1, cu secțiunea Gilău-Câmpia Turzii, parte a A3. În plus, va aduce beneficii cetățenilor și comunităților din localitățile învecinate.

“Am vorbit pentru intensificarea lucrărilor, iar prima fază va fi finanţată din bugetul 2007-2013, contribuţia Uniunii Europene fiind de 150 de milioane de euro.

Această primă fază va fi terminată în iunie 2016, iar finalizarea întregii autostrăzi va fi la sfârşitul anului 2016. Este un termen rezonabil pentru un proiect de asemenea durată şi lungime”, a declarat Corina Creţu.

La rândul său, ministrul Ioan Rus a spus că peste doi ani vor începe şi lucrările la Autostrada Sibiu- Piteşti.

corina cretu ioan rus autostrada sebes turdaUPDATE: “Am trimis răspunsuri la toate observațiile pe care Comisia Europeană le-a avut la Master Planul General de Transport. Sperăm ca în cel mai scurt timp să primim aprobarea finală pe el și să se semneze programul de infrastructura mare în România, pentru că e momentul în care vom ști exact care sunt sumele pe care le vom avem la dispoziție, vom putea prioritiza. Până în acest moment avem o absorbție de 58-59% pe infrastructura de transport. Sperăm să depășim 80% în exercițiul financiar 2007-2013. Ceilalti au început 2014-2020 în 2014, noi vom începe în 2016, deci cu întârziere de doi ani. Avem în față obiective extreme de mobilizatoare care presupun implicare și determinare ca să poată fi duse la îndeplinire. Dar având acest document strategic, cunoscând banii alocați, banii care vin de la Comisia Europeană și  cei 7 miliarde de euro de la Bugetul de stat prin HG, dat fiind că mizăm pe creștere economică în continuare, am găsit spațiul fiscal pentru încă 7 mld. Daca vom reuși să implementăm toate proiectele pe care în acest moment le avem, cred că în zona aceasta în doi ani terminăm, partea de autostrada Transilvania 2017-2018, din Brașov până în Borș. Si atunci, începem lucările și la Pitești-Sibiu cât mai curînd posibil, și la Comarnic-Brașov, și am putea realiza interconectivitatea între regiunile istorice ale României în următorii 4 ani. Și nu vorbesc doar de transportul rutier, pentru că între timp sunt investiții mari pe care le avem pe transport ferioviar, deci modernizarea căii ferate care are un rol important în dezvoltarea economică. De asemenea, avem in Master Planul General de Transport 7 aeroporturi internaționale mari și 10 porturi dunărene, plus 14 centre intermodale. Și chiar dacă aceste proiecte nu sunt așa spectaculoase ca autostrada, ele sunt extrem de importante pentru dezvoltarea economică într-o zonă sau alta”, a declarat Ministrul Transporturilor, Ioan Rus.

Comisarul European pentru Politici Regionale, Corina Crețu, a felicitat atât autoritățile române, cât și pe ministrul Transporturilor pentru progresele înregistrate în finalizarea MPGT.

“În ceea ce privește Sebeș-Turda, este o lucrare de mare amploare, pe care în parteneriat cu autoritățile române am decis să fie finanțată în două tranșe, o primă parte de 150 de milioane va fi fazată în perioada 2007-2013. Avem asigurări din partea autorităților române că aceasta primă parte se va termina in iunie 2016, după care va începe faza a doua din exercițiul bugetar 2014-2020. În legătaua cu programul operațional de infrastructură mare, știți foarte bine că acesta e unul din programele operaționale cele mai mari, de 9,5 mld. Și aici speranța noastră e ca dupa adoptarea MPGT să putem da drumul proiectelor de mare amploare, sigur că asteptam și sunt convinsă că Ministerul Transporturilor va veni în acest sector de transport cu proiecte mature care vor duce la dezvoltarea regiunilor”, a precizat comisarul european.

Proiectul Autostrăzii Sebeş-Turda, finanţat cu bani de la Guvern şi cu fonduri europene, va costa aproximativ 500 milioane de euro, din care 85% este contribuţie de la Uniunea Europeană. Comisia Europeană a decis în 2013 să accepte participarea cu o finanţare nerambursabilă pentru această autostradă, cu scopul de a mai mări absorbţia fondurilor europene ale României.

A10 ar urma să decongestioneze unul dintre cele mai aglomerate drumuri naţionale din judeţul Alba, ce face legătura dintre Alba Iulia (Sebeş) şi Cluj.

La început de aprilie, lucrările avansau pe loturile 3 şi 4, dinspre Turda, tronsoane pentru care contractele au fost semnate din aprilie anul trecut şi au termen de finalizare în martie 2016 şi era mai degrabă „linişte” pe loturile 1 şi 2, adică zona dinspre Sebeş – Alba Iulia şi până la intrare în Aiud.

Citeşte şi FOTO: AUTOSTRADA SEBEŞ – TURDA la început de aprilie. Lucrările sunt MAI AVANSATE în județul Cluj decât în Alba

Autostrada A10 Sebeş – Turda (potrivit proiectului tehnic, autostradă cu 2 benzi de circulaţie pe sens, lăţimea platformei de 26 metri şi acostamentul de 1,75 m pentru a permite amplasarea parapeţilor).

Lotul 1 – 17 km – de la intrarea pe autostradă de la Sebeș până la Pârâul Iovului (km 0+000 – km 17+000); inclusiv nodul direcţional Sebeş, o parcare de scurtă durată la km 4+200 (stânga), km 4+500 (dreapta); două noduri rutiere inclusiv bretele de acces: nodul rutier Alba Iulia Sud la km 8, nodul rutier Alba Iulia Nord la km 16. Constructor: Impresa Pizzarotti & C SPA – Pomponio Construcţii SRL, 541.739.137 lei

Lotul 2 – 24,25 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în municipiul Aiud (km 17+000 – km 41+250), inclusiv un spaţiu de servicii tip S3 la km 22+800 (stânga), km 23+400 (dreapta); nodul rutier Teiuş la km 26, inclusiv bretele de acces; un centru de întreţinere şi monitorizare la km 26+000 amplasat în interiorul nodului rutier Teiuş. Constructor: Aktor SA – Euroconstruct Trading 98 SRL, 549.332.493 lei

Lotul 3 – 12,45 km – de la intrarea în Aiud până la nodul de la Decea (km 41+250 – km 53+700), cu două noduri rutiere inclusiv bretele de acces: nodul rutier Aiud la km 44+700, nodul rutier Unirea la km 53+200; un spaţiu de servicii tip S1 la km 46+800 (stânga), km 47+700 (dreapta). Constructor: asocierea Tirrena Scavi SpA – Societa Italiana Per Condotte D’Aqua SpA, 420.511.921 lei; lucrări în desfăşurare, data de finalizare contractuală: 20 martie 2016.

Lotul 4 – 16,3 km – de la nodul Decea până la intrarea în autostradă în zona Turda (km 53+700 – km 70+000), inclusiv o parcare de scurtă durată la km 60+030 (stânga), km 60+280 (dreapta); un centru de întreţinere şi coordonare la km 61+375. Constructor: Asocierea PORR Construct SRL – PORR Bau GmbH, 470.004.894,83, lei; lucrări începute în octombrie, cu dată de finalizare 20 martie 2016.

Fotografii cu lucrări de pe loturile 3-4 (sursa forum peundemerg.ro şi Facebook – Transyilvania Cam):



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Certificatul european de vaccinare a intrat în faza testărilor tehnice. Va putea fi utilizat din iunie

Publicat

Certificatul sanitar european, menit să faciliteze călătoriile în interiorul blocului comunitar în condiţiile pandemiei şi care încă face obiectul negocierilor politice în cadrul UE, a intrat luni într-o fază de teste care ar trebui să-i permită să fie operaţional din punct de vedere tehnic în luna iunie, înaintea începerii sezonului estival, a anunţat luni Comisia Europeană, relatează AFP.

Franţa şi Malta sunt primele două ţări care testează interoperabilitatea acestui sistem. Este vorba despre capacitatea statelor membre de a se conecta la ”pasarela” europeană creată. Această etapă pilot, care se va desfăşura timp de două săptămâni, priveşte în total 18 state din UE plus Islanda, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Johannes Bahrke.

Această etapă nu implică folosirea datelor reale şi nici participarea cetăţenilor. Dar, începând cu 1 iunie, statele membre vor putea începe să folosească acest sistem în condiţii reale dacă sunt pregătite, a precizat purtătorul de cuvânt.

Acest certificat sanitar, denumit ”certificat verde digital” european, are rolul de a oferi un cadru armonizat care să faciliteze libera circulaţie în interiorul UE în vara aceasta.

El va cuprinde un cod QR care să arate că titularul său a fost vaccinat împotriva COVID-19, că fost testat negativ în urma unei probe PCR recente sau că este imunizat în urma unei infectări de care s-a vindecat. Certificatul (în format fizic sau digital) va fi prevăzut şi cu o semnătură electronică pentru atestarea autenticităţii. La controlul efectuat de o autoritate competentă, cum ar fi poliţia de frontieră, codul QR este scanat şi este verificată semnătura electronică.

Sistemul este dezvoltat de companiile germane T-Systems şi SAP.

Statele membre pot folosi pe plan intern aplicaţii distincte dacă doresc acest lucru, unele având deja în dezvoltare astfel de aplicaţii.

În paralel cu pregătirile tehnice, regulamentul privind ”certificatul verde digital” european încă face obiectul negocierilor între Parlamentul European şi Consiliul UE, ce reuneşte reprezentanţii statelor membre.

Unul dintre subiectele de divergenţă este legat de solicitarea Parlamentului European privind plafonarea preţurilor testelor sau suportarea costurilor acestora de către statele membre.

Eurodeputaţii mai cer ca guvernele să nu poată impune restricţii suplimentare deţinătorilor certificatului, cum ar fi carantina. Însă statele membre doresc să-şi rezerve această posibilitate.

O nouă sesiune de negocieri va avea loc marţi. Eventualul compromis va trebui apoi aprobat de Consiliul UE şi votat de Parlamentul European. Comisia Europeană speră ca regulamentul să fie gata până la sfârşitul lunii iunie.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că ţara sa va încheia cu alte state din UE acorduri bilaterale de mobilitate dacă la summitul european din 25 mai nu se va ajunge la un acord cu privire la acest certificat. Multe locuri de muncă depind de libertatea de mişcare şi călătoriile sunt un pilon esenţial al economiei, a explicat el.AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Instanța trebuie să pronunțe decizia în cel mult 120 de zile, odată cu motivarea. Codul de Procedură Penală, modificat

Publicat

tribunal-justitie-decizie-instanta-e

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni, propunerea de modificare a Codului de procedură penală (Cpp) în acord cu decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării.

Au votat „pentru” 244 de deputaţi, trei au fost „împotrivă”, iar 40 s-au abţinut.

„Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor.

În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile. În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, prevede proiectul adoptat de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Prin propunerea legislativă au fost reglementate şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi – de exemplu, prin pensionare – să semneze motivarea hotărârii.

„Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, menţionează propunerea legislativă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Radare în mașini inscripționate și parcate la vedere. Proiect pentru modificarea Codului Rutier, la Senat

Publicat

politia radar amenzi

Polițiștii ar putea fi obligați să folosească aparatele radar doar din mașini inscripționate și „poziționate vizibil”, potrivit unui proiect de lege pentru modificarea Codului Rutier, depus recent la Senat. De asemenea, autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar vor putea fi utilizate staționar sau în mișcare.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, a fost înregistrată pentru dezbatere la Senat în data de 6 mai. Printre inițiatori se numără mai mulți parlamentari de la PNL, UDMR, PSD și AUR, între care și deputatul PNL de Alba, Florin Roman. Acesta din urmă a inițiat în urmă cu trei ani un proiect similar, ce a fost adoptat de Parlament, însă ulterior o parte din prevederi au fost declarate neconstituționale de către CCR, proiectul fiind respins de către Senat.

Mașinile de poliție cu radar vor fi poziționate vizibil și vor avea înscrisurile și însemnele distinctive

Potrivit noului proiect de lege, autovehiculele destinate controlului traficului, care utilizează dispozitive destinate măsurării vitezei vor fi poziționate vizibil și vor prezenta înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere.

Se interzice astfel utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către politiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive.

De asemenea, autovehiculele pe care sunt instalate dispozitivele radar vor putea fi utilizate staționar sau în mișcare.

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reprezintă actul normativ cadru care stabilește reglementările cu privire la circulația pe drumurile publice, inclusiv reglementările referitoare la limitele de viteză pentru circulația autovehiculelor pe teritoriul României, precum și cadrul contravențional pentru nerespectarea acestora. Scopul principal al legii trebuie să rămână respectarea regulilor și conformarea conducătorilor la normele dorite de legiuitor, fapt ce nu se reflectă în comportamentul autorităților abilitate să vegheze respectarea acestor norme.

Lucrătorii de poliție rutieră acordă o importanță mai mare constatării contravențiilor și aplicării de sancțiuni, astfel că de cele mai multe ori, utilizează aparate fixe sau mobile instalate pe autovhehicule fără însemnele politiei rutiere și nu poartă, așa cum îi obligă legislația specifică, uniforma de polițist, cu înscrisuri și însemne.

Modificările propuse urmăresc să readucă în prim plan caracterul de prevenție al legii și să îndrume spre un comportament responsabil și adecvat din partea conducătorilor auto, corectând practica actuală de vânătoare de amenzi, din mașini neinscripționate, poziționate în zone cu vizibilitate redusă”, explică inițiatorii, în expunerea de motive.

Proiectul de lege care prevedea presemnalizarea radarelor rutiere, declarat neconstituțional de CCR

Reamintim faptul că în urmă cu trei ani, Parlamentul a adoptat un proiect de lege inițiat de către deputatul Florin Roman care, prevedea printre altele, presemnalizarea radarelor instalate pe autovehicule staționare, pe suporții amenajărilor rutiere sau a dispozitivelor radar tip pistol. Presemnalizarea urma să se facă în zona drumului public prin panouri de atenţionare, postate mai înainte pe sensul de mers, „cu minimum 500 m în localitate şi cu minimum 2.000 m în afara localităţii, dar nu mai mult de 1.000 m în localitate şi 4.000 m în afara localităţii faţă de radar”.

De asemenea, potrivit legii, utilizarea dispozitivelor mobile de tip pistol nu se putea face la o distanță mai mare de 10 metri de vehiculul din dotarea poliției rutierei.

Legea a fost adoptată în iulie 2018. În aceeași lună președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională a României, reclamând neconstituționalitatea actului normativ în integralitatea sa, pe considerente de conținut cât și de tehnică legislativă. Președintele reclama atunci că „activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar polițiștii rutieri, respectiv polițiștii de frontieră, aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege”.

Judecătorii CCR i-au dreptate lui Klaus Iohannis în mai multe privințe, inclusiv în ce privește presemnalizarea radarelor. Astfel, Parlamentul a trebuit să reexamineze legea, însă și nouă formă a legii a fost contestată la CCR de președinte, care a reclamat că la reexaminare au fost făcute și alte modificări ale legislației, pe lângă cele declarate neconstituționale.

Șeful statului a avut din nou câștig de cauză astfel că legea a ajuns a treia în procedură legislativă. În iunie 2020, Senatul a respins legea cu totul.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: O școală cu peste 200 de elevi din județul Alba va fi modernizată cu 1,5 milioane de euro din fonduri REGIO

Publicat

Școala Gimnazială din comuna Daia Română va fi modernizată cu fonduri nerambursabile Regio, printr-un proiect ce va îmbunătăți procesul de educație al celor peste 200 de elevi din comună. Valoarea finanțării este de peste 1,5 milioane euro din fonduri REGIO.

Contractul de finanțare a fost semnat la sediul Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru din Alba Iulia, de către primarul comunei, Visarion Hăprian și director general ADR Centru, Simion Crețu, în prezența președintelui CJ Alba, Ion Dumitrel.

Proiectul cu titlul „Reabilitare, dotare și împrejmuire școală gimnazială Daia Română, județul Alba” are o valoare totală de peste 1,5 milioane euro și este finanțat în cadrul Axei Prioritare 10 a Programului Operațional Regional 2014-2020 – gestionat la nivel regional de către Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.

Clădirea care face obiectul prezentului proiectului are un regim de înălțime P+1E și o forma neregulată în plan. Având în vedere starea structurii de rezistența a clădirii, lipsa facilitaților pentru persoanele cu dizabilități, ineficiența instalațiilor, termoizolarea necorespunzătoare și dorința edililor de a aduce educația românească la nivel european, se impune reabilitarea și dotarea clădirii școlii.

Principalele lucrări de construcții care se vor executa la clădirea proiectată în 1957 sunt următoarele: consolidare infrastructură, îmbunătățire a structurii de rezistență, realizare teren sport, reabilitare tâmplărie și finisaje interioare și exterioare. Din bugetul proiectului se vor realiza trotuarele și căile de acces, iar instalațiile electrice, termice și sanitare vor fi înnoite. Prin realizarea lucrărilor de intervenție se va spori rezistența termică a pereților exteriori, se va asigura hidroizolarea clădirii împotriva infiltrațiilor și hidroizolarea teraselor și a învelitorii acoperișului. Se vor realiza lucrări de reabilitare termică pentru creșterea confortului termic și reducerea consumului de energie. Geamurile termoizolante ce se vor monta vor asigura protecție la zgomotul stradal. Accesul în clădire se va asigura prin sisteme speciale de închidere și imobilul va fi iluminat pe timp de noapte.

Arhitectural, reabilitarea fațadelor clădirilor va genera îmbunătățirea semnificativă a aspectului arhitectural, respectând totodată prevederile urbanistice în vigoare, și implicit creșterea atractivității amplasamentului. În privința siguranței și sănătății, reabilitarea va reduce riscul accidentelor cauzate de degradări (desprinderi de tencuială, tavane, acoperiș etc.) precum și aducerea clădirii la standarde europene de siguranță și sănătate. Economic, reabilitarea termică va duce la reducerea pierderilor de energie termică prin anvelopa clădirilor, tâmplăria necorespunzătoare și instalații interioare de încălzire și de alimentare cu apă caldă, investiții ce vor crește valoarea construcției. Toate lucrările realizate în carul proiectului vor asigura desfășurarea în condiții normale a procesului educațional, dezvoltarea infrastructurii de educație, reducerea consumului de materie primă, precum și scăderea gradului de poluare.

”Sunt adeptul primarului care face mai mult administrație și mai puțin politică. Vreau ca prin fiecare proiect implementat să putem arăta localităților urbane că şi în mediul rural se poate avea confortul unui municipiu sau al unui oraș. Prin fonduri venite de la Uniunea Europeană am modernizat rețeaua de străzi din comună, am construit o grădiniță cu program normal în satul Daia Română și am modernizat și dotat Căminul Cultural. Acestea se completează cu cele realizate din fonduri naționale, adică reabilitarea drumului comunal Ciugud – Daia, am realizat o stație de pompare și a unei conducte de refulare a apei uzate în comună, dar am și modernizat clădirea dispensarului și a sălii de sport. După cum se poate vedea, cetățeanul din Daia, de la elev la adult sau vârstnic, este principalul beneficiar al proiectelor noastre”,  a declarat Visarion Hăprian, primarul comunei Daia Română.

Buget proiect și program finanțare: Fondurile obținute prin semnarea contractului, sunt alocate prin Operațiunea 10.1B a POR 2014-2020, care finanțează creșterea gradului de participare la nivelul educației timpurii și învățământului obligatoriu, în special pentru copii cu risc crescut de părăsire timpurie a sistemului.

Proiectul contractat are o valoare totală de 7.279.900,60 lei, din care valoarea finanțării nerambursabile alocate este de 7.132.203,42 lei, respectiv 98% din valoarea eligibilă a proiectului (adică 1.531.041,43 euro), diferența fiind contribuția beneficiarului la cheltuielile eligibile și neeligibile. Termen finalizare proiect: Beneficiarul estimează că investițiile vor finalizate până la 31.12.2023.

”Conform studiilor Băncii Mondiale, calitatea infrastructurii educaționale afectează nivelul de performanță al elevilor, iar astfel, modernizarea acestui obiectiv prin fonduri Regio  va avea un impact pozitiv asupra comunității din Daia Română. Îmbunătățirile aduse la calitatea infrastructurii școlare vor ajuta în mod direct elevii de astăzi. Nivelul de educație este un factor-cheie pentru dezvoltarea comunității, deoarece determină gradul de dezvoltare personală al copiilor și dorința de a progresa în diferite domenii, aspect ce reprezintă o motivație și pentru familie. Însă educația mai bună are efect și în activitatea economică și productivitate, precum și în mobilitatea forței de muncă, creând premisele, pe termen lung, pentru existența unui nivel mai ridicat de trai și de calitate a vieții. La nivel regional avem 102 contracte pentru dezvoltarea educației, în valoare totală de circa 140 milioane euro, iar dintre acestea 22 proiecte, cu o valoare totală de peste 35 milioane euro, sunt în județul Alba.

Și, pentru că semnăm acest contract în perioada când sărbătorim Ziua Europei, vă pot spune că noi am pregătit și lansăm public și o broșură on-line, disponibilă pe site-ul nostru, care prezintă sintetic principalele rezultate obținute în activitatea noastră în ultimii ani: În plus, în acest an, ziua de 9 Mai a reprezentat și momentul în care am depășit cifra de 1000 proiecte contractate, a căror valoare totală este de circa 1,5 miliarde euro”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

”Am spus mereu că educația trebuie făcută pentru oameni, trebuie să țină cont de nevoile lor și de necesitățile de dezvoltarea ale comunității. La Consiliul Județean Alba acest lucru a devenit o adevărată lege. Legătura cu mediul de afaceri local și zonal, bazată pe încredere reciprocă și dialog constant, dar și exemplele de proiecte locale, bazate pe modelul german sau pe atragerea de fonduri europene pentru modernizare și dotare, ne conving, zi de zi, că trebuie să ne ținem soarta în propriile mâini și să ne organizăm cât mai bine, pentru a oferi tinerilor noștri din Alba – și familiilor lor – certitudinea unui loc de muncă, nu doar a unor diplome. Iar investițiile coordonate de ADR Centru în școlile și liceele din Alba Iulia, Aiud, Abrud, Blaj, Sebeș, Cugir, Ighiu, Jidvei, Roșia de Secaș, Săsciori, Stremț, Ocna Mureș, Zlatna și acum în Daia Română sunt în atenția noastră, pentru că vor crea cele mai bune condiții să le ofere elevilor drumul drept către ceea ce numim cu toții ”brățara de aur”, adică o meserie bună, susținută de solide cunoștințe teoretice și practice”, a spus Ion Dumitrel, președinte CJ Alba.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate