FOTO Cauza accidentului aviatic de la Vurpăr. Avionul a căzut imediat după decolare. Unde voia să ajungă pilotul începător

Autoritatea de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile (AIAS) a finalizat ancheta și a publicat raportul final de investigație în cazul accidentului de aviație civilă ce a avut loc în luna mai 2020, în zona localității Vurpăr, comuna Vințu de Jos.

Potrivit raportului, pilotul începător, un bărbat în vârstă de 47 de ani, voia să ajungă la Timișoara. La primul zbor singur, în timpul procedurii de decolare de pe un teren aflat în zona Vurpăr, acesta a pierdut controlul aeronavei CT-2K, după ce a apreciat incorect condițiile meteo existente (vânt puternic) și eficiența diminuată a comenzilor de zbor la viteză redusă.

Avionul ultraușor a lovit șoseaua la câteva sute de metri distanță de terenul de zbor și s-a oprit pe marginea acesteia. În urma impactului, aeronava a fost distrusă iar pilotul a suferit leziuni ușoare.

Pilotul a distrus aeronava la primul zbor singur

Conform raportului AIAS, în ziua accidentului, pilotul împreună cu un pilot instructor au efectuat cinci zboruri de antrenament pe terenul de decolare-aterizare de la Vurpăr, aflat în proprietatea pilotului.

„În data de 15 mai 2020, în zona localității Vurpăr, județul Alba, pilotul aeronavei tip CT-2K, identificată YR-5122 a inaugurat un teren de zbor cu pista de decolare-aterizare orientată pe direcţia N – S, perpendiculară pe direcţia văii râului Mureș. Din cauza reliefului, ca o particularitate a acestui teren de zbor, se poate decola doar pe direcţia sud (180°) şi ateriza doar pe direcţia nord (360°).

În data de 15 mai 2020, aproximativ la ora 14:00, cu aeronava implicată în accident, pilotul împreună cu un pilot instructor, a efectuat cinci zboruri pentru reluarea antrenamentului proprietarului aeronavei, dar şi pentru stabilirea particularităților privind desfăşurarea activităţii de zbor pe acest teren.

După aproximativ două ore de la finalizarea acestor zboruri, pilotul a depus un plan de zbor pentru a se deplasa la Timişoara. Înaintea decolării a verificat aeronava, cantitatea de combustibil din rezervoare și, în jurul orei 16:30, a decolat în vederea executării zborului planificat.

În timpul rulajului pentru decolare, aeronava nu a menținut axul pistei, aceasta a deviat către marginea din stânga pistei, pilotul forțând desprinderea de la sol. După desprindere, aeronava a urmat o traiectorie curbilinie spre stânga, ajungând la un moment dat, pe o direcție de zbor opusă celei în care a decolat. În timpul zborului, aeronava a avut iniţial o traiectorie în urcare după care a evoluat în coborâre până a lovit taluzul șoselei din partea de nord est a terenului de zbor.

În urma impactului, aeronava a fost distrusă.

Pilotul a părăsit aeronava în siguranță și nu a necesitat îngrijiri medicale”, se precizează în raportul final AIAS.

La momentul accidentului, bărbatul avea o licență de pilot aeronave ultraușoare motorizate în termen de valabilitate și o experiență de aproximativ 200 ore pe aeronave tip ULM.

Terenul de zbor, proprietatea pilotului, era amenajat conform legislației în vigoare.

„Acesta este orientat pe direcția N-S, perpendicular pe direcția văii Mureșului. Din cauza obstacolării existente la capătul de nord al pistei, se poate decola doar pe direcția 180° (S) și se poate ateriza doar pe direcția 360° (N). Lungimea pistei este 350 m iar lățimea de 12 m. Delimitarea pistei de zbor, pe lungime, este realizată prin balize improvizate, cu o înălţime de aproximativ 30 cm. Terenul de zbor este mărginit stânga / dreapta de terenuri agricole.

Conform datelor transmise de Administrația Națională de Meteorologie de la cea mai apropiată stație meteorolgică situată în Sebeș, la ora producerii accidentului, vântul a fost în rafale cu viteza medie de 6,9 m/s, din direcția VSV și viteza maximă la rafală de 8,8 m/s . Vizibilitatea orizontală a fost de 20 km”, se mai precizează în raportul AIAS.

Analiza evoluției aeronavei

Potrivit raportului, aeronava ultraușoară implicată în accident nu era dotată cu aparate de înregistrare a datelor de zbor, prin urmare istoricul a fost întocmit pe baza declarației pilotului.

„Acesta a început rulajul pentru decolare din partea stângă a terenului de zbor, gândindu-se că printr-o deplasare pe diagonală va compensa componenta laterală a vântului care era din dreapta față de direcția de decolare. Valoarea estimată a vitezei vântului era de 6,9 m/s, în rafală cu 8,8 m/s, aceasta reprezentând limita maxim admisă pentru operarea aeronavei.

Pentru operare în aceste condiții, manualul aeronavei prevede că pilotul trebuie să fie experimentat și să aprecieze corect condițiile pentru decolare.

Procedura normală pentru decolare cu vânt lateral constă în alinierea aeronavei în axul pistei, începerea rulajului și menținerea acesteia pe direcție cu ajutorul comenzilor primare de zbor.

După începerea rulajului pentru decolare, aeronava a început să devieze spre marginea din stânga a terenului de zbor, pilotul nereușind să compenseze componenta laterală a vântului.

După aproximativ 70 m, pentru a evita ieșirea din pistă, acesta a forțat desprinderea aeronavei de la sol cu o viteză mai mică decât cea recomandată.

În timpul rulajului, până când comenzile primare de zbor devin eficiente aerodinamic, direcția de deplasare a aeronavei este controlată cu ajutorul roții de bot, prin intermediul palonierului.

După desprindere, aeronava a lovit o baliză cu roata stângă a trenului principal de aterizare, contact care a indus un moment de girație și înclinare spre stânga, continuând evoluția în zbor pe o direcție divergentă față de direcția de decolare, cu deplasare laterală spre stânga.

Pilotul, după desprinderea aeronavei, a forțat urcarea cu o viteză apropiată de viteza limită pentru a trece peste obstacolul existent în stânga terenului (un gard), și astfel nu a fost posibilă efectuarea zborului orizontal necesar obținerii vitezei recomandate pentru trecere la zborul în urcare până la înălțimea de siguranță.

După depășirea obstacolului, pilotul a încercat efectuarea unui viraj dreapta pentru a pune avionul ”cu botul în vânt”, acționând manșa și palonierul. Fără a aștepta să-i crească viteza, a acționat rapid și succesiv comenzile stânga-dreapta, în speranța că aeronava va răspunde la comenzi și va putea efectua virajul spre dreapta.

Desprinderea aeronavei de sol s-a efectuat la o viteză mică, apropiată de cea recomandată. Conform manualului de utilizare și întreținere al aeronavei, la viteze apropiate de viteza de angajare pentru o configurație dată, eleroanele au eficiență redusă. În timpul acestor manevre rapide și succesive, aeronava s-a înclinat spre stânga, și-a schimbat direcția de deplasare, ajungând pe o direcție aproape opusă direcției de decolare.

Se poate aprecia că, din momentul desprinderii de la sol și până la impactul cu solul, aeronava a fost controlată doar parțial de pilot.

Aeronava aflată în zborul în viraj a lovit acostamentul șoselei cu planul din stânga și cu roata trenului principal stânga, fapt care a cauzat ruperea planului, determinând ricoșarea și rotirea spre stânga a aeronavei cu aproximativ 270 grade.

După impact, planul din stânga s-a desprins de fuselajul aeronavei și, din inerție, a fost aruncat pe partea dreaptă a șoselei în direcția localității Câmpu Goblii, iar planul din dreapta a lovit cablul de oțel destinat susținerii rețelei de telecomunicații și a fost tăiat în zona bordului de atac pe o adâncime de circa 15 cm, la o distanță de aproximativ 1 m de la vârf”, se precizează în raportul final de investigație.

Constatări

1. Pilotul deținea licență pentru aeronave ultraușoare motorizate și certificat medical, ambele în termen de valabilitate;

2. Aeronava îndeplinea condițiile de navigabilitate;

3. Utilizarea unui teren de zbor cu o poziționare improprie desfășurării activității de zbor, respectiv:

• perpendicular pe direcția văii râului Mureș, care determină direcția predominantă a vântului;
• cu obstaculare pe direcția de decolare spre Nord

Cauza probabilă a producerii accidentului

Cauza probabilă a producerii accidentului o constituie pierderea controlului aeronavei în procedura de decolare, pe fondul aprecierii incorecte a condițiilor meteo existente și a eficienței diminuate a comenzilor primare de zbor la viteză redusă.