Connect with us
Publicitate

AIUD

FOTO: Condiții mizerabile pentru pacienții Covid-19 la Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud. Mărturia unui pacient


Publicat

Un bărbat din Alba care susține că este internat la Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud a mediatizat imagini din interiorul unității și scoate în evidență condițiile mizerabile din spațiul de internare. Dacă la exterior s-au început lucrări de reabilitare a clădirii, în saloanele spitalului condițiile în care sunt tratați pacienții sunt mizerabile.

Pereți murdari și scorojiți sau pătați de umezeală, geamuri sparte, mult praf, fără apă caldă, iar clădirea este plină de paianjeni. ” Veți zice că spitalul e în renovare…, eu sunt de acord, dar mizeria și păienjenisul cu musculițe care se văd în pozele din baie nu e rezultatul învechirii spitalului, ci a lipsei de interes” spune pacientul.

În același timp, reprezentanții unității se laudă că au finalizat o serie de modernizări, în cadrul unui proiect de 8,7 milioane lei și explică faptul că activitatea spitalului se desfășoară în clădiri care înregistrează un grad avansat de uzură ca urmare a vechimii și exploatării.

Ce spune pacientul care susține că a fost internat la Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud

”Mă întreabă unul și altul cum mă simt… Cu toate că sunt într-un așa zis spital în Aiud (fostul sanatoriu tbc) cu sars-cov2, fizic nu mă simt așa rău, cât psihic.

Lipsa gustului și mirosului și tusea rară nu egalează nici pe departe cât de contrariat și bulversat sunt cu privire la condițiile din acest penitenciar.

Stăm de 4 zile făra apă caldă, în condiții de praf și păianjeni la baie, cu pereți murdari și scorojiți, nu avem un cuier unde să agățăm un prosop sau haina cu care am venit de acasă…

Am terminat sticlă de apă minerală pe care am adus-o de acasă și mi-am dat seama că nu avem apă la un dozator să bem.

Nu toți bem apă plata de la chiuvetă(sunt obișnuit cu apă carbogazoasă, nu că e rea apă de la rețea), dar să zicem că în ultima instanță nu avem ce face și vom bea, dar nici măcar nu există pahare de unică folosință.

Dulăpioarele cu masă sunt mizere, am pus ieri mâna pe o margine de dulap să îl mut puțin și mi-am dat seama că am atins ceva unsuros și cleios, asta pe lângă că ele au rugină peste tot.

Nu știu ce să spun, mulți ați zice că spun degeaba, că doar trăim în România… Dar de când această blestemată sintagmă a ajuns să mă facă să plătesc cuminte de ani buni, aproape jumate din salar degeaba?

Și sunt lucruri și mai răscolitoare care am să le spun și care tocmai le-am pățit cu privire la tratamentul medicamentos pe care îl primesc și cu privire la drepturile mele că cetățean, dar nu am dispoziția acum să le scriu.

Nu că mi-i frică, că nu m-am prea temut să spun lucrurilor pe nume și în general am fost un om cu sânge rece, dar chiar nu am cui să le spun.

Oamenii sunt foarte temători și obedienți din cauza asta. Ideea este că se face abuz greoi cu privire la cetățeni și noi ne complacem și tăcem. Și nu am vrut să va frapez și să va contrariez chiar de tot într-o singură seară…. Sănătate la toți

UPDATE 1: pozele făcute sunt din salon și de la baie. În poze nu pot surprinde suită pentru orchestra de picamăre și barosuri ce începe să ne „încânte” la fix 7 jumate și nici că apă nu e caldă.

Veți zice că spitalul e în renovare…, eu sunt de acord, dar mizeria și păienjenisul cu musculițe care se văd în pozele din baie nu e rezultatul învechirii spitalului, ci a lipsei de interes.

Că nu e greu să ștergi pânzele păianjenului, praful și să dai cu mătura sau să pui un cuier și un dulap pt bagaje . Personalul medical de asistente e foarte drăguț și își face treaba în schimb…

Eu nu am crescut în lux, nu am așa problemă cu astea, dar lipsa apei calde mă revoltă extrem de mult, pentru că e un drept garantat prin constituție chiar și unui deținut, să nu mai spun nouă celor care contribuim de zeci de ani unii la sănătate..

UPDATE 2: am plecat din spital astăzi și în seară asta, de câteva minute , am aflat că pacienții au primit apă caldă și toți au făcut un binemeritat duș….

Sună bine, dar din păcate e trist că unii trebuie să fie vorbiți în spațiul public că să considere și ei că apă caldă este ceva vital și primordial într-un spital..”

 Vopsit frumos la exterior, mizerabil în interior

Reacția conducerii spitalulului din Aiud

Spitalul de Pneumoftiziologie din Aiud se află sub autoritatea Consiliului Județean Alba. Conducerea spitalului a postat pe pagina de facebook un comunicat prin care anunță că în prezent la clădirea unității medicale se desfășoară lucrări ample de reabilitare. Lucrările au început la fațade și se vor termina la interior, în postare fiind prezentate chiar și imagini cu fațadele frumos zugravite.

”Suntem conștienți că orice lucrări de reabilitare, indiferent de natura și complexitatea lor, creează, implicit, un disconfort pacienților, cărora, cu această ocazie, le mulțumim pentru înțelegere și îi asigurăm că scopul este unul comun, spre binele tuturor

Lucrările se desfășoară cu respectarea tuturor măsurilor de protecție în actualul context epidemiologic”, au scris reprezentanții spitalului, pe rețeaua de socializare.

Lucrările cu o valoare totală de 8.713.868,46 lei (din care 5.500.098,73 finanțare nerambursabilă și 3.213.769,73 lei cofinanțare Consiliul Județean Alba) au început în martie 2020 și au termen de finalizare 12 luni.

Lucrările constau în izolarea termica a fațadei – atât parte opacă, cât și parte vitrată (tâmplărie PVC ), termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în zona șarpantei, termo-hidroizolarea pereților aferenți demisolului, înlocuirea acoperișului, reabilitarea instalației de distribuție apă caldă menajeră, montare de panouri solare, sistem de recirculare apă caldă, reabilitarea instalației de încălzire cu corpuri statice, reabilitarea instalației electrice de iluminat, inclusiv a circuitelor, aparatajelor și a protecțiilor aferente, chiar și a paratrăsnetului.

Nu în ultimul rând, prevederea unui sistem de iluminat de securitate, modernizarea instalației de canalizare pluvială și reabilitarea instalației de hidranți interiori pentru incendiu, precum și realizarea unei instalații de detecție, semnalizare și avertizare incendiu, respectiv dotare cu lift exterior pentru pacienți.” se mai arată în postarea de pe pagina de facebook a spitalului.

Spitalul de Pneumoftiziolofgie Aiud, unitate medicală subordonată Consiliului Județean Alba, a tratat, în 2019, în regim de spitalizare continuă și de zi 2.340 de cazuri, iar în cadrul ambulatoriului de pneumologie și în cadrul Dispensarului TBC au fost acordate 5.637 de consultații medicale de specialitate.

În aprilie 2020 spitalul a fost desemnat, prin ordin de ministru, unitate medicală care asigură asistență pacienților diagnosticați cu SARS-CoV-2 și a intrat, astfel, în prima linie în lupta împotriva COVID-19. Până în prezent, au primit îngrijiri medicale de specialitate 365 de pacienți pozitivi, dintre aceștia 34 fiind transferați la alte spitale. 

În prezent, în unitatea medicală se află internați 28 de pacienți pozitivi cu COVID-19. Conducerea anunță că Spitalul își va crește capacitatea în următoarea perioadă cu încă 20 de paturi.

sursă foto: Facebook



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. kretz

    sâmbătă, 10.10.2020 at 15:16

    parca aici era una dintre cele mai bune primarite din ţară, realeasă cu brio (se pare ca din fericire n-au trecut prea multi aiudeni prin acest aşa-zis spital in fapt penitenciar comunist e corect spus) si care acum vreo jumate de an se lauda peste tot cu ce masuri istete a luat in lupta cu virusul

  2. Călin Lazăr Mara

    sâmbătă, 10.10.2020 at 16:31

    Eu am scris postarea preluată de dumneavoastra, alba24.ro. Ce vreau sa spun este ca nu-mi vine sa cred cat de superficiali si ipocriți pot fi cei din conducere ca urmăresc a muta privirile de pe adevarata cauza si problema pe lucrările de reabilitare care se desfășoară. A furniza apa caldă și a face curățenie în incinta unde sunt tratați pacienții nu tine si nu interferează cu lucrările de reabilitare a celeilalte aripi a clădirii, iertati-mă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate