FOTO DOCUMENT: Primul liceu românesc înfiinţat la Alba Iulia. Începuturile Colegiului Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”

Primul liceu românesc în teritoriile de dincoace de Carpaţi, după istoricul eveniment de la 1 Decembrie 1918, a fost înființat la Alba Iulia. Instituția de învățământ a primit numele celui care a unit pentru prima dată cele trei Țări Românești, Mihai Viteazul. Astăzi, îl găsim la rang de Colegiu Național și poartă numele „Horea, Cloșca și Crișan“.

Ideea înființării unui liceu românesc în orașul în care s-a hotărât Unirea Transilvaniei cu România, Alba Iulia, a prins contur în perioada imediat următoare zilei de 1 Decembrie 1918.

„Era vremea ca orașul să-și aibă gimnaziul lui românesc“

Autoritățile române au decis preluarea tuturor şcolilor de stat, cu întregul lor inventar. Într-un raport al prefectului de Alba din 22 ianuarie 1919, se spune că dascălii care au refuzat să depună jurământul de fidelitate faţă de Statul Român au fost trecuți „pe linie moartă“.

Într-un articol apărut în ziarul „Alba Iulia”, din 28 ianuarie 1919, se arăta că „se plănuieşte transformarea şcolii civile într-un gimnaziu, deocamdată inferior (cu 4 clase), care apoi, cu timpul, să fie întregit la 8 clase, devenind gimnaziu superior (liceu)“. Autorul aprecia că ideea era salutată de către întreaga populaţie românească din oraș şi împrejurimi „E doar vremea ca oraşul nostru, cu un jur locuit numai şi numai de români, să-şi aibă şi el gimnaziul lui românesc!“

Una dintre sursele documentare care aduce în discuție înființarea primului liceu românesc din Transilvania, după Unire, la Alba Iulia este „Apelul din luna februarie 1920“ lansat de către Prefectura judeţului Alba pentru strângerea fondurilor necesare construirii unui local de internat pentru liceu. O alta este inscripţia de pe placa comemorativă aşezată pe frontispiciul localului Şcolii generale „Vasile Goldiș(nr. 1 ),,  de către promoţia 1925/1926, în amintirea profesorului Horia Teculescu, în care i se atribuie acestuia calitatea de „ctitor al Liceului Mihai Viteazul”

3 februarie 1919, ziua înființării Liceului

„Ambele surse au parţial dreptate, avându-se în vedere că Horia Teculescu a fost profesor al liceului în anul şcolar de început, iar ca fiu al protopopului Ioan Teculescu, a avut tangenţă permanentă cu Consiliul Național Român din localitate. Fiind vorba de o instituţie de învăţământ, suntem însă de părere că hotărărea de înfiinţare au luat-o, totuşi, profesorii şi învăţătorii români aflaţi în localitate, iniţiativa lor fiind, mai apoi, sprijinită atât de către Consiliul Naţional, cât şi de către prefectul judeţului Alba“, apreciază Ioan Pleșa, fost director al Arhivelor Naționale Alba, și fost elev al Liceului. Cercetarea lui Ioan Pleșa, care acoperă  perioada 1919-2009, scoate în evidență contribuția unui grup de intelectuali la punerea în funcțiune a Liceului: profesorii Traian Popa, Horia Teculescu, Emil Pop, Nicolae Vasiu; învăţătorul Emanoil Comănescu; preotul Ioan.

Ziua înfiinţării liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia este considerată cea de luni, 3 februarie 1919, când s-a făcut deschiderea oficială a cursurilor, în faţa profesorilor, a elevilor, a oficialităţilor şi a unei mari mulţimi de popor, prin instalarea cadrelor didactice. Cursurile au început efectiv o zi mai târziu, în localul fostei Şcoli civile, transformate în gimnaziu românesc.

Printr-un ordin din 20 februarie 1919, semnat de Vasile Goldiş, sunt numiți, în mod provizoriu, ca suplinitori:  Traian Popa – director, Emanoil Comănescu – profesor de matematică şi geometrie, Ioan Dăncilă – profesor de istorie şi geografie, Horia Teculescu – profesor de limba română,  Emil Pop – profesor de istorie naturală şi geografie şi  Nicolae Vasiu-  profesor de latină şi germană. Școala era de băieţi. Fetele erau admise numai la cursuri fără frecvenţă.

Liceul a funcționat, în perioada februarie – iunie 1919,  în localul Şcolii Civile de stat,  de pe strada Primăverii, colţ cu strada Coşbuc, cu 4 clase. În anul şcolar următor, 1919/1920, a fost „găzduit“ de imobilul de  pe strada Moldovei, colţ cu strada Iaşilor , în care funcționaeză acum Școala „Avram Iancu“(nr. 3). Un an mai târziu, avea 8 clase, iar sediul era pe strada Călărași, colţ cu strada Avram Iancu, unde este acum Școala generală „Vasile Goldiș“.

Multă vreme, dezvoltarea liceului va depinde de posibilităţile materiale şi financiare ale oraşului, de sprijinul prefecturii judeţului şi al unor personalităţi din înalta ierarhie. Dar, constanţa fundamentală va fi colectivul de profesori extrem de valoros şi seriozitatea întregii activităţi didactice şi extraşcolare.

1923, începe construcția clădirii actuale a Liceului

În 1922, liceul este vizitat de ministrul învăţământului, Constantin Anghelescu. Impresionat de ordinea şi disciplina din sălile de clasă, dar şi de condiţiile improprii de lucru din localul şcolii, reprezentantul Guvernului a promis suma de un milion de lei pentru începerea construcţiei unui nou local. Ulterior, Parlamentul României a votat suma de 25 milioane lei, tot pentru această investiție.

Lucrările la clădirea în care funcționează Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan“ au început în aprilie 1923, „pe terenul în suprafaţă de şapte iugăre şi 1032 stânjeni pătraţi (200/200 metri) donaţi de către proprietarii Cirlea Ioan şi fiul“, se arată în istoricul Colegiului, postat pe site-ul oficial.  Construcția a fost finalizată doar în toamna anului 1940.

În anul şcolar 1944/1945, liceul este evacuat și transformat în spital militar sovietic.Cursurile se reiau în anul școlar următor, dar apar și primele măsuri de reorganizare a procesului de învăţământ, în funcţie de noua politică a guvernului comunist dr. Petru Groza. „Are loc curăţirea aparatului didactic de elementele «necorespunzătoare», politizarea procesului de învăţământ, cenzurarea publicaţiilor liceului, apoi suspendarea lor, introducerea obligativităţii studierii limbii ruse, eliminarea din Planurile de învăţământ a limbii franceze, engleze, italiene“, se mai spune în istoricul citat.

Din 1956, Liceul primește denumirea de  Şcoala Medie Mixtă nr.1, iar patru ani mai târziu  se uneşte cu Şcoala Medie „Horea Cloşca şi Crişan” (fostul liceu de fete). Așa devine Liceul „Horea Cloşca şi Crişan”.  Sub denumirea actuală, de Colegiul Național „Horea Cloşca şi Crişan”, figurează din 28 februarie 1999.

Dintre personalităţile care au absolvit primul liceu românesc apaărut după Unire în Transilvania amintim pe: Mihai Frăţilă, episcop auxiliar al Arhieparhiei Greco-Catolice de Alba-Iulia şi Făgăraş; Călin Gheorghiu, cercetător ştiinţific II membru al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, Institulul de Calcul „T Popoviciu“;  Ioana Iosa, doctor arhitect la Universitatea de Urbanism din Paris.

Nicu NEAG

sursa foto: dacoromania-alba.ro, hcc.ro