Au fost înregistrate 58 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba joi, 6 mai.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 20.803 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea 19586 de persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 632 decese. Miercuri, în Alba au fost prelucrate 548 de probe (217 la DSP si 331 la SJU). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 205611.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (44 de cazuri noi)

Alba Iulia – 21

Blaj – 9

Cugir – 6

Sebeș – 3

Ocna Mureș – 2

Aiud – 2

Câmpeni – 1

Rural (14 cazuri noi)

Cergău – 2

Lupșa – 2

Bucerdea Grânoasă – 1

Ciugud – 1

Jidvei – 1

Mirăslău – 1

Sălciua – 1

Sâncel – 1

Sohodol – 1

Șona – 1

Stremț – 1

Valea Lungă – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,73 (anterior 1,8):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Blaj – 85 cazuri – 4,09 (anterior 4,24)

Câmpeni – 20 cazuri – 2,73 (anterior 2,86)

Alba Iulia – 188 cazuri – 2,45 (anterior 2,51)

Teiuș – 13 cazuri – 1,80 (anterior 1,93)

Ocna Mureș – 23 cazuri – 1,65 (anterior 1,65)

Aiud – 39 cazuri – 1,54 (anterior 1,42)

Abrud – 8 cazuri – 1,53 (anterior 1,72)

Cugir – 34 cazuri – 1,32 (anterior 1,52)

Baia de Arieș – 5 cazuri – 1,31 (anterior 1,31)

Sebeș – 40 cazuri – 1,22 (anterior 1,31)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Stremț – 11 cazuri – 4,50 (anterior 4,91)

Sohodol – 6 cazuri – 3,60 (anterior 4,20)

Noșlac – 6 cazuri – 3,31 (anterior 3,31)

Vidra – 5 cazuri – 3,23

Arieșeni – 5 cazuri – 3,08 (anterior 3,08)

Premierul Florin Cîţu a anunţat, joi, că de la 1 iunie se va sta fără mască pe plajă, cu condiţia distanţării între şezlonguri.

„Cred că de la 1 iunie putem vorbi deja de eliminarea purtatului măştii pe plajă. Deci, aici este un consens. Am venit, bineînţeles, cu o condiţie: o distanţare pe plajă între şezlonguri, cu care industria este de acord. Cu această condiţie minimă, putem să anunţăm: fără mască pe plajă începând de la 1 iunie”, a spus Cîţu.

Acesta a anunţat două etape de relaxare a măsurilor, prima etapă de la 1 iunie, a doua etapă de la 1 august.

„Mă bucură susţinerea reprezentanţilor industriei pentru campania de vaccinare”, a mai afirmat premierul.

Premierul Florin Cîţu a declarat joi, după o întâlnire cu reprezentanţii HoReCa desfăşurată la Constanţa, că aceştia au înţeles că nu se va putea renunţa la toate restricţiile din 1 iunie, o a doua etapă de relaxare urmând să aibă loc la 1 august.

„Din partea industriei am primit propuneri şi soluţii foarte bune, pe care le vom pune mâine în discuţie în comitetul interministerial şi promisiunea mea este că vom avea aceste soluţii la timp, aprobate, ca să putem să începem de la 1 iunie o primă etapă de relaxare şi a doua etapă la 1 august. Toată lumea a înţeles că nu putem să redeschidem total de la 1 iunie”, a declarat premierul.

sursă: Agerpres

Ministrul Educației a spus că rata de vaccinare este de peste 50 la sută în rândul cadrelor didactice și a trecut de 44 la sută pe ansamblul personalului din învățământ (personal didactic, personal nedidactic și personal didactic auxiliar).

Sorin Cîmpeanu recunoaște că este nemulțumit de ritmul vaccinărilor în rândul personalului din școli, dar spune, pe de altă parte, că învățământul românesc nu-și permite să renunțe la cadrele didactice ca formă de sancțiune.

În același timp, școala este obligată să asigure predarea online în cazurile întemeiate medical, a arătat ministrul educației, miercuri seara, la Digi24.

„Trebuie să recunosc, de o lună de zile, progresul (în cazul vaccinărilor – n.r.) există, dar este foarte lent, de ordinul a 200-300 de persoane vaccinate pe zi (…), or în luna martie aveam peste 6.000 de persoane vaccinate pe zi”, a menționat ministrul.

Pe de altă parte, soluția ca profesorii nevaccinați să intre doar online nu este fezabilă.

„Atât timp cât în țară avem învățământ simultan, în care în aceeași clasă sunt elevi de clasa a II-a cu elevi de clasa a III-a, cu elevi de clasa a V-a și cu elevi de clasa a VII-a, pentru că avem învățământ simultan și cu patru clase simultane și nu avem profesori calificați, apreciați și singuri care este posibilitatea să fie înlocuiți profesorii care nu sunt vaccinați: zero!

Este nevoie de profesori în școală. De asta ne dorim să convingem colegii cadre didactice să se vaccineze și nu să mergem cu constrângeri de genul înlocuire sau interdicție de a intra în clasă”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Deputatul PSD, Radu-Marcel Tuhuț a făcut o solicitare către Guvernul României prin care a cerut ca executivul să includă proiectele de modernizare, asfaltare și reparare a drumurilor din Munții Apuseni, în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Am solicitat Guvernului României să includă proiectele de modernizare, asfaltare și reparare a drumurilor din Munții Apuseni, DN74, DN74A și DN75, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere că în această perioadă documentul trebuie refăcut și înaintat, din nou, Comisiei Europene, pentru aprobare.

De asemenea, i-am amintit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin intermediul unei întrebări parlamentare, de amendamentul pe care l-am depus la dezbaterea privind legea bugetului pe anul 2021 pentru modernizarea drumurilor din Munții Apuseni.

Acesta prevedea o alocare financiară consistentă pentru continuarea reabilitării tuturor tronsoanelor naționale.

La momentul respectiv, atât domnia sa, cât și ceilalți parlamentari din coaliția de guvernare, au votat împotrivă, fără să țină cont că aceste șosele deservesc sute de mii de oameni din județele Alba, Cluj, Bihor și Hunedoara.

Cele aproape 30 de miliarde de euro, prevăzute în PNRR pentru depășirea efectelor economice și sociale cauzate de pandemie, sunt eligibile inclusiv pentru proiecte de infrastructură rutieră.

Dacă Guvernul României a refuzat să aloce suficiente finanțări din bugetul de stat, pe anul 2021, pentru drumurile din Apuseni, am speranța că acestea vor beneficia de modernizări din fonduri europene.

Pentru corecta informare a opiniei publice trebuie să menționez că primele mari proiecte de infrastructură din Munții Apuseni, ce au constat în lucrări de turnare de covor asfaltic pe mai multe tronsoane, au început în anul 2018 când premierul social-democrat de atunci al României a primit un memoriu semnat de peste 20 de primari din zonă care solicitau și deopotrivă fundamentau această necesitate din punct de vedere economic, social și turistic.

S-au organizat licitații și contractele încheiate de guvernul PSD au continuat și pe vremea guvernării de dreapta.

Îmi doresc ca lucrările ample de asfaltare să continue și în acest an, însă nu cred că acest lucru se va întâmpla, de vreme ce amendamentul meu, privind finanțarea de la bugetul de stat, a fost respins fără explicații.

Lucrările sezoniere, peticirile și plombările, derulate de CNAIR, nu sunt suficiente!

PNRR este, acum, o șansă foarte mare de dezvoltare a României de care țara noastră trebuie să profite.

Din păcate, Guvernul României a înregistrat eșec după eșec, documentul fiind respins de Comisia Europeană în formele prezentate.

Nu în ultimul rând vreau să îi felicit pe moți, pe toți locuitorii din Munții Apuseni, care au luat atitudine și solicită prin toate mijloacele democratice și civice posibile reabilitarea drumului național 75 care leagă municipiul Turda din județul Cluj și orașul Câmpeni din județul Alba”, a transmis Radu-Marcel Tuhuț, deputat PSD.