FOTO: Gravură în aramă, dedicată lui Crișan, erou al răscoalei transilvănene din 1784, prezentată la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia

Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a prezintat miercuri, de la ora 11.00, exponatul lunii februarie. Este vorba despre o gravură din anul 1785 dedicată celui de-al treilea lider al răscoalei transilvănene din 1784, Crișan.

Exponatul prezentat miercuri, 8 februarie, reprezintă o gravură din anul 1785 dedicată celui de-al treilea lider al răscoalei transilvănene din 1784, Crișan.

Interesul pe care l-a stârnit Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan și în special destinul liderilor au determinat, pe lângă un număr mare de scrieri dedicate subiectului și realizarea unui număr însemnat de portrete ale capilor răscoalei.

Se presupune că unele portrete sunt mai realiste, reprezentând cu mai multă fidelitate chipurile lui Horea, Cloșca sau Crișan, în timp ce altele sunt mai mult rodul imaginației artiștilor. Stilul este, de asemenea, diferit, de la un realism atent la detalii până la un stil schematic sau caricatural.

Portretele s-au făcut la Viena, Erfurt, Regensburg, Konigsberg, Strassburg, Nurenberg și Alba Iulia.

Gravorii, pictorii sau desenatorii sunt, în bună parte, de primă mână – au fost identificați aproximativ 40 de artiști care au realizat imagini ale răscoalei sau ale liderilor acesteia, la care se adaugă autorii necunoscuți ai unor opere. Cele mai cunoscute imagini ale liderilor răscoalei sunt cele realizate de Iacob Adam. Cele mai veridice sunt considerate lucrările pictorului Johann Martin Stock din Sibiu.

Gravura „Crișan cu câine” a intrat recent în colecția Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, fiind achiziționată de la Anticariatul „I.C. Brătianu” din București.

Imaginea este una destul de realistă, în conformitate cu alte portrete sau descrieri ale lui Crișan, dar existând posibilitatea să aibă și elemente fanteziste. Sub imagine, în limba germană, apare textul “Crișan Gheorghe, conducător al rebelilor valahi, care în 10 februarie 1785 a fost capturat”. Un detaliu interesant îl constituie prezența unui câine de luptă alături de liderul răscoalei.

Gravura în aramă are dimensiunile 10,5 x 15,5 cm, iar numele gravorului este necunoscut. Se mai cunosc un exemplar la B.A.R. și unul la Muzeul Național din Budapesta.

Despre Crișan se știe că avea 52 de ani la momentul răscoalei și era, așa cum îl descria Nicolae Densușianu, „un țăran înfocat, resolut, sever și superb, cu un esterior frumos și impunător […] În tinerețile sale Crișan fusese soldat în regimentul contelui Francisc Gyulai, după cum singur ne spune, și aici disciplina militară înăspri și mai mult natura sa de fier, încât el rămase nemișcat în mijlocul crâncenelor vărsări de sânge, ce le comiseră oamenii săi cu nobilii din Zarand”.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba, Direcția Județeană pentru Cultură Alba, Muzeul Național Brukenthal Sibiu și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.