Contacteaza-ne si pe
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: „Magia Toamnei”, cercetare și expoziție de fotografie etnografică despre viticultura din județul Alba

Publicat


Echipa Centrului de Cultură „Augustin Bena” a finalizat un nou studiu etnografic, de această dată despre viticultură ca ocupație de bază a locuitorilor din zona Târnavelor, încă din cele mai vechi timpuri. Cercetarea s-a încheiat și cu o serie de fotografii etnografice reunite în această perioadă într-o expoziție amplasată în spațiul expozițional urban al instituției, situat în Alba Iulia, strada Mihai Viteazul nr. 2. Expoziția poate fi vizionată până în data de 30 septembrie 2019.

Viticultura a fost o ocupație de bază a locuitorilor din zona Târnavelor, încă din cele mai vechi timpuri, vinul fiind principala sursă de venit a locuitorilor din Crăciunel, Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă. Producerea și vânzarea vinului au adus locuitorilor din zona Târnavelor prosperitate în toate timpurile, cele mai cultivate soiuri fiind: Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Muscat Otonel, Pinot Gris, Traminer, majoritatea viilor fiind plantate pe dealuri.

Anual, pentru întreținerea viei erau necesare mai multe lucrări.

Primăvara, în martie, via se dezgropa, se cărăzuia, adică se împlântau parii, se curăța și se hăituia (se cercuia). Începând din luna mai, se executa prima sapă mai adâncă, uneori cu hârlețul. Până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie, via se săpa de trei ori, iar la ultima săpătură se grebla, ca să se cunoască dacă cineva a intrat în vie. Peste vară, începând de la sfârșitul lunii mai, via se stropea de circa 3-4 ori, în funcție de anotimp, cu „zeamă bordeleză”, care conținea apă, sulfat de cupru și var. Din mai și până în iulie, via se plivea și se lega de două ori. Acum se selectau lemnele de rod pentru anul viitor și se înlăturau lăstarii crescuți în plus față de cei cu rod. În august, via se cionta, ca să se maturizeze până toamna.

Culesul viilor avea loc toamna, nu mai repede de 15 octombrie, dată care era hotărâtă de către primar și de către principalii posesori de vie și se comunica în sat cu doba. Acum, ca urmare a modificărilor climei, cauzate de încălzirea globală, culesul viilor începe mai repede, în luna septembrie. Lumea satului participa la cules în grupuri mari, ajutându-se reciproc. Pentru cules se utilizau coșuri împletite din nuiele şi diferite vase de lemn: bot, doniţă, ciubăr, cadă.

Botul, cada, ciuberele și donițele erau confecționate din doage din lemn de brad şi erau cumpărate de la târguri. Butoaiele și buțile se confecționau din doage de stejar. Butoaiele aveau, în general, capacitate mai mică de 5, 10, 15, 20 dal (ferii), iar buţile, de la 40 până la 100 dal şi chiar mai mari. Acestea se comandau la butnari.

De obicei, la cules participau toți membrii familiei: femeile, copiii şi bătrânii culegeau strugurii de pe viţă, iar bărbații cărau strugurii cu botul, cu ciuberele, îi măcinau şi îi goleau în cadă. Storsul strugurilor era responsabilitatea bărbaților. Strugurii măcinați erau bătuți cu „bătălăul” (o bâtă de lemn prevăzută cu un capăt mai lat), iar mustul din cadă curgea în şiroadă (un ciubăr care avea un orificiu situat în partea de jos). Trevele din cadă erau puse în teasc și erau strânse. Mustul rezultat se turna în butoaie care se spălau cu trei-patru zile înainte de cules, se opăreau și se clăteau cu apă rece, apoi erau dezinfectate cu pucioasă. Mustul era lăsat să fermenteze, până se limpezea, după care, din luna februarie, se trăgea de pe drojdie şi se punea în vase curate considerându-se bun de băut. Vinul se păstra în pivnițe, întotdeauna în vase pline, se decanta în fiecare an pentru a se recupera drojdia produsă la a doua fermentație. Se păstra tot timpul închis în butoaie şi nu se umbla la el fără motiv întemeiat, mai ales în lunile călduroase de vară ca „să nu se oţetească”.

Primăvara, în luna februarie, din trevele fermentate şi drojdie de vin se făcea jinarsul (țuica).După cules urma dezlegatul, tăierea cercurilor, îngropatul lemnelor de rod cu paie vechi, ca să nu înghețe în iernile geroase.

Fotografiile etnografice au fost realizate de Vasile Sârb, coordonatorul Clasei de Fotografie din cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, iar textul studiului de către Marinela Baba și conf. univ. dr. Georgeta Orian.

 


Vezi cele mai interesante video Alba24.ro


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

CUGIR

Atac dur al lui Florin Roman: SELECȚIE DE DOSARE și condiții minimale pentru funcția de ”director PSD” al Fabricii de Arme Cugir

Publicat

Deputatul de Alba, Florin Roman, face acuzații grave legate de Fabrica de Arme din Cugir. Roman a lansat un atac dur asupra conducerii fabricii, la doar o zi după vizita făcută acolo de premierul Viorica Dăncilă, în legătură cu selecția de dosare pentru funcția de director și cu condițiile minimale de participare la selecție.  Acesta […]

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRATIE

JOI: Ședință la Consiliul Județean Alba. Documentație pentru DJ 107K Întregalde, colaborare cu UAB și alte proiecte

Publicat

Prefectura Consiliul Judetean Alba 2

Consilierii județeni din Alba se reunesc joi, 26 septembrie, de la ora 11.00, în ședință ordinară, cu 10 proiecte pe ordinea de zi. Vor avea de aprobat, printre altele, documentații privind DJ 107K Întregalde, modificarea acordului de asociere cu Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia pentru organizarea de manifestări științifice, proiect de informare despre […]

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Zeci de răniți și imobile avariate în urma unui cutremur produs în Albania. După o oră s-a înregistrat unul și în Vrancea

Publicat

UPDATE: Presa anunță că ar fi vorba despre minim 68 de răniți, după ce autoritățile anunțaseră inițial 20. Cutremurul s-a resimțit la mare depărtare de locul producerii.  Un seism cu magnitudinea de 5,6 pe scara Richter s-a produs, sâmbătă seara, la 30 de kilometri vest de capitala Albaniei, Tirana, a anunţat Serviciul de prospectare geologică […]

Citește mai departe
Publicitate

Educație

Raport CE: Elevii din România vor avea anul acesta cele mai lungi vacanțe de Crăciun și Paște din UE

Publicat

vacanta de iarna

Elevii din România vor avea 41 de zile de vacanță de sărbători, potrivit calendarului anului școlar 2019-2020. Sunt 23 de zile pentru Vacanța de Crăciun și încă 18 zile libere în Vacanța de Paște. Sunt cele mai lungi perioade de vacanță din Uniunea Europeană, atât pentru perioada liberă de Crăciun, cât și pentru Paște, potrivit […]

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate