FOTO: „Păştenii”. Obiceiul din JOIA MARE de la Vinerea. Povestea tradiţiei păstrate de localnici, de peste 70 de ani

În Joia Mare, la Vinerea se ţine în fiecare an Obiceiul “Păştenilor”, a doua zi după ce aceeaşi manifestare s-a desfăşurat la Cugir. În acest an, 38 de „păşteni” au participat la procesiunea din localitatea Vinerea.

Aceştia s-au pregătit pentru pregătirea sfintelor „paşti” cu ciubere, lumânări, desagi, vin şi pâine pentru ca în noaptea Învierii să fie oferite celor prezenţi la slujbă.

Citeşte şi URĂRI DE PAŞTE 2021 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

Evenimentul a început dimineaţa, când „păștenii” s-au adunat la Biserica „Sfântul Nicolae” din localitatea Vinerea, pentru organizarea cu prapori şi drapelul național. De la biserică, au pornit spre gazda sărbătorii de anul acesta.

La casa gazdei, preoții au oficiat o slujbă de sfinţire a pâinii şi vinului care va fi oferit în Noaptea de Înviere credincioșilor prezenți. Ulterior, s-au întors în aceeaşi procesiune la biserică, unde s-a oficiat slujba specifică evenimentului.

În grupul “păştenilor”, este respectată o ordine strictă, care a dăinuit de la primul astfel de eveniment, din 1948: bărbaţii, care au pe umăr desagii noi în care se află pâinea care urmează a fi sfinţită, sunt în faţa alaiului, urmaţi de câte două “păştene”, care poartă un ciubăr împodobit cu flori. Pâinea, adusă în desagi, se pune în altar, în suporturi speciale, iar sâmbătă seara, păştenii – doar bărbaţii – taie pâinea, o pun în ciubere, iar vinul se pune în noaptea Învierii.

Păștenii se împărțășesc pe rând și participă la un părăstas în amintirea celor care au decedat în cursul anului.

Istoricul obiceiului „Păștenilor” de la Vinerea

La Vinerea, pregătirile pentru Paştile anului care urmează încep din vreme, încă de la prima duminică după Rusalii, când se întruneşte leatul. Vinerenii care împlinesc în anul care vine 60 de ani primesc o importantă menire: aceea de a pregăti cum se cuvine Sfintele Paşti. Însă misiunea „păştenilor”, cum sunt numiţi cei care împlinesc 60 de ani – atât bărbaţi cât şi femei – nu se încheie aici, ci în duminica Tomii, prima de după Sfintele Paşti.

Atunci se reîntâlnesc şi hotărăsc ce vor lăsa, spre pomenire, bisericii şi întregii comunităţi: o troiţă, veşminte pentru preoţi sau alte lucruri necesare.

Până în anul 1948, cheltuiala pentru pregătirea Paştilor (pâine, vin, ciubere noi din lemn de brad) era făcută, pe rând, de una din familiile înstărite ale localităţii. După acel an, preotul de la aceea vreme Ioan Sabău, de comun acord cu membrii comitetului bisericesc şi cu membrii comunității locale a satului, a hotărât ca această cheltuială să fie făcută de cei care împlinesc 60 de ani.

Cei aleși pentru a fi pășteni stabilesc toată rânduiala. Aceștia decid cine să fie gazda, iar aici se vor întâlni, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta. Tot la casa gazdei în miercurea şi în joia din Săptămâna Patimilor, vor pregăti cum se cuvine cele necesare Sfintelor Paşti. Pentru a nu exista discuţii, gazda este aleasă într-un an dintr-un capăt al satului, iar anul următor, din celălalt.

Sorin GIURCĂ

sursa foto: Facebook – Oraşul Cugir