FOTO: Produsele tradiționale, în context european. Schemele de calitate DOP, IGP și STG, dezbătute marți, la CJ Alba

Micii producători din Alba au fost instruiți, marți, la Consiliul Județean Alba, despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru ca produsele lor să poată fi etichetate ca „tradiționale” și ca să poată intra pe piața europeană. Reprezentanţii Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România şi ai Direcției Generale de Industrie Alimentară au dezbătut în cadrul unei ședințe subiectul aplicațiilor pentru schemele de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicația Geografică Protejată (IGP), Specialitate Tradițională Garantată (STG) și cum se aplică legislația europeană la aceste scheme de calitate. La eveniment au participat directorul general al Direcției Generale de Industrie Alimentară, Viorel Morărescu, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, Călin Matieș, cercetători, reprezentanți ai organismelor de certificare, producători de produse tradiționale, asociații de producători și specialiști din cadrul direcțiilor județene pentru agricultură.

Primul subiect dezbătut în ședință a fost legat de produsele tradiționale, care pot deveni aplicații pentru schemele de calitate DOP, IGP, STG, prin asocierea mai multor producători, care fac același produs într-o arie geografică delimitată, prin agenții economici care sunt specializați pe un produs tradițional și care pot primi derogări în ceea ce privește asocierea și prin asociațiile de profil ce pot promova produse consacrate pe piața națională. Din această perspectivă, România are este cunoscută drept o țară cu un potențial foarte mare.

În ceea ce privește legislația europeană referitoare la schemele DOP, IGP și STG, aceasta poate fi aplicată prin contractarea unui organism de inspecție și certificare (OIC), constituirea unei asocieri în vederea promovării produsului respcetiv și prin întocmirea unui caiet de sarcini conform legislației în vigoare, caiet ce trebuie să cuprindă: denumirea care urmează a fi protejată, descrierea produsului, definirea zonei geografice delimitate, împreună cu dovada faptului că produsul este originar din acea zonă, descrierea metodei de obținere a produsului, legătura dintre calitatea și caracteristicile produsului și mediu geografic, numele și adresa autorităților au organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini, precum și orice normă specifică de etichetare a produsului.

Pentru ca un produs să fie înregistrat în Registrul DOP, IGP și STG, acesta trebuie să treacă prin mai multe faze determinante, precum:

– obținerea documentului „Certificat de conformitate în vederea obținerii protecției”, emis de OIC

– depunerea dosarului la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale (MADR)

– respectarea perioadei de opoziție la nivel național (60 de zile)

– transmiterea documentației necesare la Comisia Europeană

– respectarea perioadei de opoziție la nivel european (2 luni)

– publicarea înregistrării produsului, în Jurnalul Oficial al UE

Tot în cadrul acestei întruniri, a fost prezentată și situația produselor înregistrate la nivel european, ca DOP, IGP și STG. Italia ocupă primul loc din Europa, având 114 IGP, 183 DOP și 2 STG, în timp ce România deține la momentul actual o singură indicație geografică protejată și nicio denumire de origine protejată sau specialitate tradițională garantată, înregistrată la nivel european.

În acest context, România a beneficiat până acum de o singură finanțare UE, pentru programul „Eureka: Descoperiți comorile Europei”, desfășurat pe o perioadă de 3 ani. Din valoarea totală a proiectului, de 981.613 euro, UE a finanțat 50%, adică 490.808 euro, restul de bani fiind alocați de MADR și societatea comercială care a realizat proiectul.

Concluziile la care s-a ajuns în urma dezbaterilor de marți, au vizat faptul ca România deține oportunități de accesare a piețelor globale, că sistemele de calitate IGP, DOP și STG, oferă producătorilor instrumentele corespunzătoare de identificare și promovare a acelor produse ale căror caracteristici specifice sunt protejate la nivel național și European. Totodată, în viitorul imediat, se urmărește creșterea valorii de piață a produselor tradiționale românești, asocierea cu forța motrice a promovării produselor tradiționale la nivel european și beneficiile pentru producătorii care valorifică zestrea locală.