FOTO-VIDEO: Cum arată proiectul barajului abandonat de pe râul Sebeș, la marginea Parcului Arini

O amenajare hidroenergetică „zace” abandonată la marginea Parcului Arini din Sebeș. Investiția „Lac redresor Sebeș”, începută în 2006, avea ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care urma să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

De asemenea, barajul (Acumularea Sebeș), care urma să aibă un volum de 750.000 mc, ar fi permis alimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini, a lacului din Parcul Tineretului şi ar fi făcut posibilă curgerea apei pe rigolele din municipiu. 

Situată la aproximativ 3,5 kilometri de centrala – baraj Petrești și 1,5 kilometri de centrul municipiului Sebeş, în Parcul Arini, investiţia eşuată provoacă efecte negative grave, în primul rând asupra mediului înconjurător.

Terenul a început să se erodeze semnificativ în condiţiile în care râul Sebeş a fost deviat printr-o albie temporară căreia malurile nu i-au fost consolidate. Efectul se poate observa în zona drumului care trece din Parcul Arini spre Petreşti.

Lacul redresor Sebeș urma să fie ultima treaptă a Amenajării Hidroenergetice Sebes – aval CHE Săsciori și CHE Petrești.

Potrivit proiectului, Acumularea Sebeș cuprindea un baraj stăvilar dispus în frontul de retenție, în plan longitudinal, retenția fiind asigurată de ziduri și platforme. Legătura dintre nodul central al amenajării și maluri se realizează prin zidurile de racord mal stâng și mal drept. Priza energetică este amplasată în imediata apropiere a culeei mal stâng.

Potrivit prezentării amenajării, barajul deversor este unul de tip stăvilar etajat, cu trei deschideri echipate cu vane 4 x 4 metri segment, și stăvilă clapetă 16 x 2,7 cu pile intermediare de 2,5 metri grosime și cu culeele marginale de 3 metri.

Disipatorul de energie este realizat în două trepte, are o lungime totală de 58 de metri și se continuă cu o rizbermă mobilă în lungime de 20 de metri. De asemenea, camera mecanismelor urma să fie amplasată în corpul barajului.

Baraj cu un volum de 750.000 mc

Acumularea Sebeș urma să aibă un volum total de 750.000 mc. Pentru realizarea retenției s-a adoptat în loc de diguri soluția zidurilor din beton. Această soluție a fost impusă de situația concretă existentă pe amplasament, constând în lipsa materialului de umplutură pentru corpul digurilor precum și de faptul că zona este populată, malurile râului Sebeș fiind delimitate de proprietăți private.

„Pe malul stâng al acumulării, frontul de retenție se continuă în amonte cu zidul mal stâng ce are o lungime de 625 de metri, având o înălțime ce variază între 4,6 și 3,8 metri. Zidul mal stâng este din beton simplu și este prevăzut cu etanșare în profunzime. Zidul este realizat din tronsoane în lungime de 10 metri, rosturile transversale dintre tronsoane sunt etanșate cu bandă PVC. În spatele zidului a fost prevăzuta o umplutură din materiale locale care are rolul de a lesta zidul de sprijin și a asigura accesul la coronamentului zidului. La baza prismului de umplutură a fost prevazut un dren cu scopul de a colecta apele de infiltrații.

Zidul mal stâng se continua cu o platformă din materiale locale având o suprafață de aprox. 4 ha care asigură retenția pentru o lungime a malului de 445 ml. Umpluturile sunt realizate din excavații în cuveta lacului și din zona frontului de retenție.

Pentru zona de la terminarea platformei până la coada lacului retenția este asigurată de malurile naturale ale râului Sebeș”, se precizează în prezentarea proiectului.

O parte din terenul pe care s-a început construcția microhidrocentralei aparţine domeniului public al municipiului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş – în 2006. Iniţial s-a concesionat în favoarea Hidroelectrica SA suprafaţa de 23,30 hectare pe perioada realizării investiţiei „Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini”.

Ulterior, suprafaţa de teren concesionată a crescut cu încă 18,50 hectare cu condiţia ca „la recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier să fie trecut în administrarea Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”. Lucrarea nu a mai fost recepţionata niciodată. Reprezentantanţii companiei de stat confirmă faptul că, foarte probabil, se va renunţa la construcţia microhidrocentralei, urmând să fie finalizate doar primele două etape ale investiţiei.

„Microhidrocentrala Sebeş făcea parte din obiectivul de investiţii <Lac redresor Sebeş>, obiectiv care a fost structurat pentru execuţie în trei etape. Până la acest moment, au fost contractate lucrări de execuţie doar pentru etapele I şi II, Microhidrocentrala Sebeş reprezentând etapa a treia a investiţiei, etapă care nu a mai fost demarată. Prin urmare, pentru această etapă nu au fost executate lucrări până în prezent şi nu s-au alocat fonduri. Având în vedere faptul că obiectivele de investiţii ale companiei sunt în proces de reanalizare în vederea optimizării acestora, se are în vedere ca pentru acest obiectiv să se renunţe la etapa a treia a investiţiei – Microhidrocentrala Sebeş, aceasta nemaifiind justificată economic”, se precizează într-o comunicare a sucursalei Hidroelectrica din Sebeş, citată de adevărul.ro.

Contractul pentru etapa I, ce a cuprins în principal lucrări pentru devierea râului Sebeș, de regularizare și amenajare a terenului, a avut o valoare de 6.852.972 de lei. De asemenea, potrivit unui proceduri publice de negociere directă inițiată în anul 2009, contractul pentru etapa a II-a a investiţiei a avut o valoare de 52.548.095,22 lei.

„Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului. În cea de a doua etapă a lucrării, urmează să fie instalată o microhidrocentrală ce va furniza energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional iar finalizarea acumulării va permite realimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini ca şi a lacului din Parcul Central şi va face posibilă curgerea apei pe rigolele municipiului”, astfel era motivată investiţia în documentele Hidroelectrica.

Vezi și FOTO: Cum va arăta Parcul Arini din Sebeș după lucrările de modernizare. Care sunt schimbările majore propuse în zonă

Reamintim faptul că Primăria Sebeș caută proiectant pentru reabilitarea și modernizarea Parcului Arini din municipiu.

Lucrările de modernizare urmăresc, printre altele, amenajarea unor alei ecologice, alveole pentru picnic și relaxare, spații dedicate animalelor, loc de joacă pentru copii și spațiu dotat cu aparate de fitness, platforme de belvedere, zone food-court, pavlion pentru șah, piste de biciclete, realizarea unui skateparc, a unui amfiteatru și amenajarea de cursuri de apă cu cascade și podețe.