Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO REPORTAJ: ”Mașina de spălat” mai veche decât România. Cum funcționează piua cu vâltoare de la Șugag


Publicat

Secolul XXI, secolul în care tehnologia a ajuns într-un punct atât de avansat încât există un aparat sau un robot care să preia munca noastră în orice domeniu.

În vremea în care chiar și aprinderea unui bec poate fi făcută de la distanță prin comandă vocală, în satul Dobra din comuna Șugag de pe Valea Sebeșului, încă există ultima ”mașină de spălat” tradițională, veche de peste 100 de ani și în perfectă stare de funcționare.

”Mașina de spălat” numită tradițional ”piuă cu vâltoare” a fost construită acum mai bine de un secol, la Dobra.

În județul Alba, la 45 de kilometri de municipiul Alba Iulia, se află satul Dobra din comuna Șugag, pe Valea Sebeșului, între munții Șureanu și munții Cindrelului.

La intrarea în sat locuiește Mircea Avram, în vârstă de 74 de ani, împreună cu familia sa, care deține singura piuă și vâltoare funcțională din zonă.

Ansamblul a fost construit în anul 1916 de tatăl său, Victor Avram, împreună cu părinții acestuia. De-a lungul întregului iaz au fost construite în decursul anilor două mori și 6 pive, însă aceasta a rămas singura funcțională.

Mircea Avram spune că a folosit vâltoarea de curând, în luna iunie a acestui an, pentru niște ”țoale”.

O fost construită anume pentru țăsături țărănești. Eu am refăcut-o în jurul anilor 1992 și 2016, refăcută tot la câțiva ani. E singura care mai este funcțională aici în zonă.

Ultima dată când am folosit-o o fost în iulie, am făcut niște țoale aduse de către cei de pe la Baia de Aramă și Baia de Fier și Vaiedeeni și cineva de lângă Orăștie și Loman. Aici, din zonă, din altă parte nu mai prea sunt, că nu mai prea sunt țăsături și dacă nu avem o cantitate cel puțin de 50-60 de metri, nu funcționează. Trăbă să fie cantitatea asta ca să poată să bată, să rotească”, spune Mircea Avram.

 

Cum funcționează instalația hidraulică, veche de un secol

Este o instalație care se folosește de puterea apei pentru pâslirea ţesăturilor de lână, prin frecarea şi presarea lor între doi cilindri rotitori şi prin lovirea lor cu ciocane de lemn, într-un mediu cald şi umed.

Piua este compusă dintr-o clădire de formă patrată sau dreptunghiulară, construită din bârne de lemn sau piatră, după caz. Clădirea este compusă din una sau mai multe încăperi aşezate pe o fundaţie din piatră, acoperită cu şisă (şindrilă) din lemn de brad de formǎ piramidală (4 ape) sau în două planuri (două ape cu fundurile drepte), specific arhitecturii gospodăriilor de la munte.

În încăperea principală din interiorul construcţiei se află montată instalaţia de bătut ţesăturile din lână. Apa râului văii este direcţionată printr-un canal (iaz). Intrarea apei în instalaţia propriu-zisă este stăvilită şi direcţionată cu ajutorul unor porţi (stăvilare) care se deschid manual, astfel apa poate cădea unde doreşte muncitorul de la piuă, spre una sau mai multe instalaţii în acelaşi timp.

Instalaţia cu ciocane pentru bătut ţesăturile este acţionată din afara construcţiei de o roată mare din lemn cu paleţi, care este montată la capǎtul unui ax din lemn care face legătura între roată şi instalaţia cu ciocane aflată în celălalt capăt al axului, în interiorul clădirii. Roata cu paleţi este construită din lemn şi are un diametru de 2-3 m, calculat în funcţie de forţa de care este nevoie, ţinând cont de câte instalaţii trebuie să se pună în mişcare.

Poziţia roţii este amplasată la 3-4 m sub nivelul iazului, în aşa fel încât apa să cadă pe roată prin jgheaburi înclinate la aprox. 45 de grade. Jgheaburile prin care coboară apa sunt făcute din scânduri (aşezate) înclinate şi în unele situaţii, conice, în partea de sus mai late, iar în partea de jos mai înguste, astfel apa cǎzând prin acest jgheab dezvoltă o forţă foarte mare.

Apa din iaz poate cădea prin jgheaburi lovind roata în partea de jos (sub roată) și provocându-i o rotire de la stânga spre dreapta (ȋnainte), sau varianta când apa poate fi direcţionatǎ prin jgheaburi orizontale, puţin înclinate, lovind roata în partea de sus (deasupra), astfel roata îşi capătă o rotire de la dreapta la stânga (înapoi). Instalaţia cu ciocane este aşezată la celǎlalt capǎt al axului principal (poziţionate deasupra axului).

Datoritǎ lovirii ciocanelor, unul câte unul, în mişcarea de du-te-vino, în sus şi în jos, în cuva pivei se formează o mişcare de rotaţie constantǎ a hainelor sau a pânzelor, astfel prin această rotire şi lovire a ţesăturii o perioadă de timp, se produce procesul de împâslire şi transformare a lui într-o stofă de lucru. În timp ce ţesăturile se rotesc şi sunt lovite, muncitorul toarnă apă rece şi caldă în cuvă, acest procedeu durează aproximativ o oră şi jumătate, după care, ciocanele se blochează ridicate şi ţesăturile se scot.

După ce materialul trece prin piuă, acesta este introdus în vâltoare, în vederea limpezirii şi spălării pânzei o perioadă de aproximativ o oră.

Vâltoarea este o instalație tradițională folosită la spălarea rufelor și a textilelor de dimensiuni mari. Prin viteza apei care intră înr-un jgheab de lemn, rufele sunt învârtite într-un vârtej și spălate exact ca într-o mașină de spălat, doar că fără detergent și fără funcția de ”uscare”.

Cuva este făcută din scânduri (lăturoi), între care este lăsată o mică distanţă, pentru ca apa să poată ieşi.

Cum explică Mircea Avram:

”Se pune un cazan, să încălzăște apa la 37-40 de grade, după care să lasă ciocanele jos acolo, se bagă țăsăturile în oală și acolo merge 2-3 zile după cum îs asta. Și ele din, țăsute din război pe care să bagă să bat până când să îngroșează.

Deci tot procesul asta durează 2 sau 3 zile. Trebuie să fie e cel puțin 50 sau 60 de metri de țesătură, pentru că asta implică ca atuncea ele să rotească datorită construcției care o are, datorită treptelor de pe ciocane care-s cele care bat, ele trebuie să învârtă singure, ajutate de apă caldă; încălzim apa și punem pe ele și avem de grijă ca ele să meargă.

Persoanele care au țesăturile făcute, vin, le aduc aici (țesăturile – n.r.), se cheamă cum le înnodăm cu ață, un ”împiedicat”. Le pregătim, le băgăm acolo în oală, așa îi zicem la asta care este scobită și făcută manual. Dăm drumul la ciocane, punem apă caldă, dăm drumul la roată și merge, le bat acolo până se îngroșează.

După ce s-or îngroșat le scoatem de acolo afară, le ducem, le tăiem piedica care o fost făcută cu ață, le băgăm în vâltoare să se limpezască. Și le punem după aceea la uscat, pe culme, afară. Și vine omul și le ia atunci când are nevoie sau când îs făcute”.

Mircea Avram spune că este singura piuă funcțională din zonă.

Tatăl său, împreună cu mai mulţi proprietari de terenuri din apropierea Râului Dobra, au format, în urmă cu peste 100 de ani, un iaz pentru aducerea apei spre instalaţiile hidraulice ce urmau să se construiască. În următoarea perioadă s-au construit 6 piue cu vâltori şi 2 mori pe acelaşi iaz.

”Au mers din timpuri vechi, o fost pe toată lungimea iazului construit de 860 de metri, o fost 6 piuă și 2 mori; nu mai sunt pentru că s-au degradat în timp și nu se mai folosesc, să folosesc poate puțin”, spune acesta.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate