Greenpeace solicită interzicerea tăierilor la ras şi redarea atribuţiilor de control silvic Jandarmeriei, în noul Cod Silvic

Greenpeace România a transmis joi, 26 martie, o serie de obiecții referitoare la Codul silvic, după ce președintele a cerut reexaminarea Legii care aduce o serie de modificări și de completări la Codul silvic.

Potrivit comunicatului, Greenpeace solicită eliminarea Art 20 alin.1, care facilitează tăierile ilegale. Art 20 alin 1. prevede că întocmirea de  amenajamente silvice este obligatorie doar pentru proprietăţile forestiere mai mari de 10 ha. Din proprietăţile mai mici de 10 ha se pot tăia 3 mc/an/ha fără amenajament.

”O astfel de măsură va  duce la fărămiţarea accentuată a proprietăţilor forestiere, ca să se poată tăia lemn. Faptul că legea dă voie să se taie 3 mc/an/ha nu este o garanţie a exploatării sustenabile, pentru că unele păduri nu cresc atât în fiecare an. Creşterea curentă a pădurilor, la nivelul Românei, este  în medie de aproximativ 5,6 mc/an/ha.  În plus, dată fiind eficiența redusă a ITRSV în depistarea, oprirea, şi sancţionarea tăierilor ilegale, această prevedere nu ar face altceva decât să permită „justificarea” unor activităţi de exploatare forestieră, exploatări ce odată începute foarte ușor devin ilegale”, transmite asociația.

Totodată, Greenpeace cere interzicerea tăierilor rase.

”Art. 29 permite tăierile rase în păduri naturale tăieri care sunt anti-ecologice, distructive şi servesc doar interesului economic al exploatatorilor de lemn. Aceștia sunt singurii interesați să taie cantităţi mari de lemn într-o zonă cât mai mică. Aceste tăieri destabilizează şi pun în pericol existența pădurii rămase. Faptul că în cod se prevede că se poate alătura o tăiere rasă lângă o altă tăiere rasă  după 7 ani, chiar şi în lipsa regenerării poate conduce la despădurirea unor munţi întregi în mod perfect legal. Din aceste motive  tăierile rase trebuie interzise”, arată reprezentanții Greenpeace.

Reprezentanţii Greenpeace cer şi redarea atribuțiilor Jandarmeriei de a controla tăierile ilegale.

”În noua formă propusă a Codului silvic, Jandarmeria Română nu are atribuţii de control pentru tăierile ilegale în păduri, în ciuda faptului că în trecut existau astfel de atribuţii.  Jandarmeria ar putea, cu competenţe în verificarea regimului silvic, să completeze alte autorităţi ale statului cu acest rol dar care nu au resursele umane necesare”, transmit reprezentanții ONG-ului.

ONG-ul solicită în ultimul rând, încadrarea furtului de lemn ca infracțiune, potrivit Codului Penal.

Forma actuală a Codului silvic (Art.108.alin.1.lit.a) prevede că dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta este încadrată ca infracțiune; cu alte cuvinte, furtul din pădure este mai puțin grav decât orice altă categorie de furt.

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni, 23 martie, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic pe motiv că limitează activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici.

În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, Klaus Iohannis precizează că intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei şi să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Astfel, șeful statului indică faptul că art. I pct. 9 -15 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementează posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate. ”Considerăm că, pentru încredinţarea acestor servicii, trebuie prevăzută o procedură de selecţie deschisă, transparentă şi necondiţionată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat”, transmite Iohannis.

Klaus Iohannis arată că art. I pct. 29 din acest act normativ, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. (11), instituie obligativitatea întocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. ”Această reglementare se constituie într-o premisă a unei măsuri legislative discriminatorii între diferite categorii de proprietari. Totodată, aplicarea acestei dispoziţii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii pădurilor, ar putea antrena accelerarea tăierii pădurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuităţii, eficacităţii funcţionării şi conservării pădurilor”, susţine preşedintele.

De asemenea, referitor la art. I pct. 48 din legea transmisă spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, președintele precizează că se reglementează condiţiile şi situaţiile în care este posibilă scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, prin derogare de la regimul general. ”Prin faptul că sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil în cazul scoaterii definitive a unor suprafeţe din fondul forestier naţional apreciem că se conferă un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de reţele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice şi/sau educaţionale), avantaj ce ar putea să intre în sfera noţiunii de ajutor de stat”, se transmite în cererea de reexaminare.

Preşedintele Klaus Iohannis spune că art. I pct.72 din această lege, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, poate conduce la ideea creării unui mediu neconcurenţial. ”Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă. Introducerea unei limitări arbitrare în activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii şi avantaje pentru alţii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurenţial şi ar putea atrage posibilitatea de a fi invocată încălcarea obligaţiilor asumate de statul român în calitate de stat membru al Uniunii Europene”, transmite şeful statului.

Totodată, Klaus Iohannis menţionează că pentru asigurarea respectării procedurilor naţionale şi comunitare în domeniul ajutorului de stat şi al concurenţei, consideră că regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorităţii de concurenţă.

Camera Deputaţilor a adoptat în februarie legea privind Codul Silvic.

sursa: agerpres.ro, greenpeace.ro