Eveniment
Guvernul a adoptat OUG privind organizarea simultană a alegerilor europarlamentare şi locale, pe 9 iunie
Guvernul a adoptat OUG privind organizarea simultană a alegerilor europarlamentare şi locale, pe 9 iunie. Alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024, precum și pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 se vor desfășura în aceeași zi, duminică, 9 iunie, potrivit unei ordonanțe de urgență aprobată vineri de Guvern.
Aceste alegeri vor fi organizate în conformitate cu dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, a prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv ale Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
Perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 va începe la data de 12 martie 2024 și se va încheia în termen de 3 zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
Având în vedere gradul ridicat de complexitate al operațiunilor subsumate organizării alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, a fost extinsă perioada electorală aferentă acestei categorii de scrutin, astfel încât să înceapă în același termen cu cel prevăzut la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European pentru a asigura buna îndeplinire a atribuțiilor ce revin entităților publice implicate.
De asemenea, ordonanța prevede înființarea pentru cele 2 tipuri de scrutin a: Biroului Electoral Central, biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, birourilor electorale de circumscripție județeană, biroului electoral de circumscripție a Municipiului București, birourilor electorale de circumscripție comunală, orășenească și municipală, birourilor electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București și birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și din străinătate. Actul normativ mai cuprinde și modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a președintelui și locțiitorului Biroului Electoral Central, modalitatea de desemnare a membrilor, respectiv a președintelui și locțiitorului biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, componența birourilor electorale de circumscripție județeană, orășenească, municipală, comunală, respectiv biroul electoral de circumscripție a Municipiului București și birourile electorale de circumscripție ale sectoarelor Municipiului București, precum și componența birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară.
De asemenea, actul normativ prevede că o persoană poate candida, în același timp, pentru Parlamentul European, precum și pentru funcţia de consilier local, de consilier judeţean, de primar sau de preşedinte al consiliului judeţean, în condițiile prevăzute de Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Guvernul va stabili, prin hotărâri, în următoarea perioadă calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării în bune condiţii a alegerilor, mecanismul, beneficiarii, precum și numărul de zile pentru care se acordă indemnizațiile, precum și măsurile tehnice necesare bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor.
Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru cele două scrutine electorale vor fi asigurate din bugetul de stat, prin bugetele Autorității Electorale Permanente, Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv și pentru instituțiile prefectului, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului pentru Institutul Național de Statistică și direcțiile teritoriale de statistică, respectiv pentru Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, și Serviciului de Telecomunicații Speciale.
Modelele ștampilelor electorale și modelul timbrului autocolant se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 10 zile de la începerea perioadei electorale.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
Iuliu
sâmbătă, 09.03.2024 at 15:26
Motto:
„Nu v-ajute Dumnezeu sfântul !”
(Liviu Rebreanu- Proștii)
In primul rând Codul Electoral prevede că alegerile în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului. De asemenea, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, afiliere politică, origine socială, în condiţiile legii.
Numai că PNL si PSD au decis să meargă pe comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale si mai ales cu liste comune la europarlamentare ceea ce contravine prevederilor Codului Electoral cu privire la votul liber exprimat. Cum poate un alegător simpatizant al PNL să-şi exprime liber votul pe o listă comună cu PSD şi invers ? Este vorba de un aranjament politic meschin si nedemocratic.
In al doilea rând, Ordonanță de urgență privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, este un act profund nedemocratic prin care se dă liber la traseismul politic, ceea ce aduce aminte de anul 2014, când PSD-ul a dat Ordonanţa 55/2014 cunoscuta sub numele de ORDONANŢA TRASEIŞTILOR care permitea migraţia aleşilor locali: „Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) şi art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă primarii şi preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi candidaţii care au fost declaraţi supleanţi, îşi pot exprima în scris şi o singură dată opţiunea cu privire la partidul politic, organizaţia minorităţii naţionale din care doresc să facă parte sau să devină independenţi, fără ca aleşii locali respectivi să-şi piardă calitatea dobândită în urma alegerilor”.
Acest act total nedemocratic a scandalizat atunci marile cancelarii ale lumii. De altfel si Curtea Constituţională a României a decis, in decembrie, 2014 că Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 55/2014, privind migraţia aleşilor locali este neconstituţională. Cu toate astea OUG 55/2014, a produs efecte pe parcursul celor 45 de zile, astfel că peste cinci mii de primari şi consilieri au schimbat partidul în urma ordonanţei privind migraţia aleşilor. Cei mai mulţi s-au îndreptat către PSD, marii perdanţi fiind alesii locali ai PNL.
Anii au trecut, PSD-ul si-a schimbat liderii dar năravul a rămas acelasi. Un vechi aforism spune că: „Inteligentul învață din greșelile altora, deșteptul din greșelile lui, iar prostul nu învață niciodată”.
Păcat că liberalii n-au învătat nimic din greselile trecutului cu USL si s-au lăsat împinsi de Iohannis si Ciucă in remorca PSD-istă. Totul a inceput in noiembrie, 2021 când Iohannis din comoditate, in loc sa medieze refacerea coaliției de guvernare PNL – USR – UDMR, a adus PSD la guvernare in alianta cu PNL, desi unii liberali precum Dan Motreanu a explicat că nu vede diferenţa dintre această aliantă cu PSD şi vechiul USL- un proiect făcut în opoziție pentru a fi votaţi sau nu, dar în niciun caz construit după ce şi- au aruncat reciproc vorbe grele. Dan Motreanu a spus și că după ruperea USL, mai bine de 7 ani, PNL a încercat se se desprindă de acel proiect: ”Majoritatea votantului PNL este anti-PSD, iar acum ne propuneţi să ne intoarcem din nou in braţe la PSD şi astfel să existe posibilitatea de a pierde o întreagă generaţie de votanţi PNL”.
Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat cu ipocrizie că nu încurajează traseismul politic, desi proiectul de ordonanţă de urgenţă care permite migrarea primarilor este elaborat si pus în dezbatere publică de Ministerul de Interne condus de liberalul Cătălin Predoiu.
In concluzie: PNL și PSD, aceeași mizerie.