Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

SPORURI FIXE pentru bugetari: Ministrul Muncii anunță modificări la legea salarizării, care-i vizează pe angajații de la stat


Publicat

Guvernul pregătește un proiect de lege care va modifica legea salarizării unitare a bugetarilor. Numărul de sporuri va fi ”reajustat” spune aceasta, iar o parte dintre acestea vor fi în sumă fixă și nu în procent din salariul de bază.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a oferit detalii despre modificările pe care le va propune.

”Avem un grup de lucru pe legea salarizării care va finaliza o variantă de proiect de lege, ce va fi trimis la Parlament, care să se refere la plafonul sporurilor adăugate la salariul de bază. Proiectul va reajusta numărul de sporuri existent și cuantumul unor sporuri. Este evident că unele dintre ele pot fi acordate în sumă fixă, nu procentual din salariul de bază”, a spus Turcan.

Vezi și Guvernul vrea să taie o parte din sporurile angajaților de la stat. Cîțu: Am descoperit sporuri despre care nu știam că există

În plus, ministrul Muncii a mai spus că proiectul de lege vizează refacerea ierarhiei salariilor în mediul bugetar:

”În grila de bază vom reașeza salariul de bază într-o ierarhie, așa cum prevedea legea inițială, care a fost distorsionată ulterior fie prin modificări legislative, fie prin decizii ale instanțelor”.

Potrivit legii invocate, cel mai mare salariu ar fi trebuit să îl aibă președintele Klaus Iohannis.

Declarația ministrului muncii vine la o săptămână după ce a anunțat că salariile bugetarilor nu se taie, dar se va umbla la sistemul de acoperire echitabilă a celor plătiţi din bani publici, subliniind, în acest sens, că se face o verificare o a justeţei unor sporuri.

” Una este să te referi la nivelul de salarizare şi una este ce se adaugă în plus la salarizarea din sistemul public. Este foarte posibil ca, echilibrând acest sistem de sporuri, unii care beneficiau de spor, nu ştiu, de antenă, într-un loc unde nu au nicio treabă cu antena să nu mai beneficieze de acel spor. Dar nu se taie salariile. Se umblă la sistemul de acoperire echitabilă a celor plătiţi din bani publici. (…) Facem o verificare a justeţei unor sporuri”, a explicat ministrul Muncii, întrebată dacă se va face o reducere a veniturilor şi vor fi tăiate sporuri.

Ministrul Muncii a semnalat că în momentul de faţă este haos în privinţa salarizării bugetare, deoarece nu se mai respectă niciun principiu din lege.

„În momentul de faţă, din 2017, suntem pe o lege în sistemul public de salarizare care se cheamă Legea salarizării unitare, dar care numai unitară nu este, întrucât din momentul în care a intrat în aplicare s-au creat disproporţii şi inechităţi atât de mari încât avem şi nemulţumire şi distorsiuni care nu îşi au local. Dau câteva exemple.

În primul rând legea este gândită pe grupe ocupaţionale, în care unii au fost crescuţi mai repede. În categoria celor care au crescut există activităţi similare altor categorii ocupaţionale şi, în momentul în care au crescut aceştia, cei din alte categorii au dat în judecată statul, invocând echitate de salarizare şi în felul acesta am ajuns la procese în instanţă, câştigate, cu drepturi care trebuie plătite.

Deci, practic, este un haos în momentul de faţă în privinţa salarizării bugetare, pentru că nu se mai respectă niciun principiu din acea lege. La început de mandat am solicitat o evaluare a tuturor acestor inechităţi, să vedem unde s-au produs distorsiunile şi să încercăm să corectăm şi legea salarizării unitare. Nimeni nu îşi propune să taie venituri. Aceasta este o temă inventată, propagată în perioada de campanie electorală, şi s-a dovedit a fi neadevărat. Nu ne dorim să tăiem niciun venit”, a punctat Raluca Turcan.

Premierul Florin Cîţu a declarat în cursul săptămânii trecute că Executivul analizează, în vederea elaborării proiectului de buget pentru 2021, situaţia sporurilor acordate în sectorul public pentru a vedea care dintre ele se justifică. El a informat, totodată, că se are în vedere modificarea Legii salarizării pentru a elimina inechităţile din sistemul public.

„Ne uităm la toate sporurile în sectorul public pentru bugetul din 2021 să vedem care dintre ele se justifică sau nu şi ne uităm la tot sistemul de salarizare. În acelaşi timp, pentru 2021, vom veni cu o lege a salarizării care să elimine din inechităţi.

Aşa cum a fost făcută, Legea salarizării în 2017 promitea acest lucru. După aceea, au apărut tot felul de excepţii şi, de fapt, tineţi minte, primul lucru care s-a spus a fost că preşedintele României are cel mai mare salariu şi (…) nu mai este aşa.

Au apărut tot felul de excepţii şi trebuie corectate”, a afirmat Cîţu, la Radio Guerrilla, întrebat despre sporurile de 30% acordate angajaţilor din Prefecturi în contextul epidemiei de COVID-19.

Printre sporurile bugetarilor acordate se află și:

Sporul pentru proiecte europene: Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat.

Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect și se acordă numai dacă cheltuielile de personal sunt eligibile a fi rambursate din fonduri europene

Indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor/viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile se majorează cu 25%

Personalul prevăzut la art. 1 din Legea nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările și completările ulterioare, personalul din cadrul Direcției pentru Coordonarea Agențiilor de Plăți, prevăzut la art. 11 alin. (1) și personalul prevăzut la art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, prin reorganizarea Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și personalul prevăzut la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 1/2014 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare, pe durata desfășurării activității în acest domeniu, în loc de majorarea de până la 25 de clase de salarizare, respectiv de majorarea salariilor de bază cu până la 75%, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcție/salariului de funcție, indemnizației de încadrare cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin decizia ordonatorului de credite.

De majorarea salariilor de bază cu până la 25% beneficiază și personalul din structurile cu rol de organisme intermediare pentru programele operaționale, precum și cel din cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice.

Sporul pentru muncă suplimentară: Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.

(2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

Spor pentru personalul care lucrează la controlul financiar preventiv: Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10%.

Sporul de condiții vătămătoare: care include și expunerea la radiații electromagnetice, îl au prin lege angajații din sectorul bugetar. Culmea este că autoritatea națională care monitorizează nivelurile radiațiilor telecom asigură că acestea sunt de sute și mii de ori mai mici decât limitele legale. Toți bugetarii primeau 15% din nivelul salariului pe care îl aveau. Au fost cazuri în care o antenă de telefonie amplasată pe clădire a dus la aplicarea sporului pentru toți bugetarii din imobilul respectiv.

AGERPRES, Legestart.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comment

  1. Adriana

    sâmbătă, 30.01.2021 at 20:19

    Sunt instituții de stat unde nu se respectă legea salarizării,nu sunt remunerate Sâmbetele și Duminicile și sărbătorile legale ,și nici compensate prin libere.Ex.La căminele de bătrâni , și nu am primit banii promiși din izolare.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Programul Noua casă 2021: Plafonul a fost micșorat cu 500.000 de lei. Vor fi mai puțini beneficiari

Publicat

Programul „Noua Casă” va avea în acest an un plafon de 1,5 miliarde de lei, în scădere faţă de 2 miliarde de lei cât a fost în 2020, a anunţat vineri Cristian Păun, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM), care estimează în jur de 6.000 de beneficiari.

„Plafonul din 2020 a fost 2 miliarde de lei, a fost aproape în totalitate subscris. Aproximativ 8.000 de garanţii pentru Prima Casă/Noua Casă au fost date în 2020. Pentru 2021, plafonul este în scădere, la 1,5 miliarde lei. Estimăm în jur de 6.000 de beneficiari ai programului ‘Noua Casă’, acest tip de garanţie fiind dat tot prin Fondul Naţional de Garantare”, a menţionat Cristian Păun, la videoconferinţa „IMM-urile, oxigen pentru România”.

Totodată, în cadrul evenimentului, preşedintele FNGCIMM a subliniat că, pentru acest an, s-a propus o diversificare a finanţării la nivel de IMM-uri.

„Pentru 2021, noi ne-am propus pe lângă orientarea IMM-urilor către capitalul care contează – care nu este cu siguranţă nici autofinanţarea şi nici banul nerambursabil, ci capitalul din zona sistemului financiar-bancar – ne-am propus şi o diversificare a finanţării la nivel de IMM-uri – pentru că asta este o altă problemă a IMM-urilor din România. Ele se bazează foarte mult pe bănci – cam atât, atunci când se adresează surselor externe de finanţare. Avem o extensie a programului IMM Invest pe agricultură care va conţine şi o componentă nerambursabilă de 10% până la un plafon maxim cam de 100.000 de euro pentru cei din pescuit şi pentru cei din zona de producţie primară agricolă – şi dacă vorbim de cei care prelucrează produse agricole, componenta nerambursabilă de maxim 10% din valoarea finanţării poate să meargă până la 800.000 de euro”, a menţionat Cristian Păun.

Acesta a subliniat că plafonul Agro IMM Invest pentru 2021 va fi de un miliard de lei.

„Plafonul acestui subprogram Agro IMM Invest pentru 2021 va fi 1 miliard de lei şi estimăm noi că vor fi 10.000 de IMM-uri din domeniul agricol şi prelucrării produselor agricole care vor aplica pentru acest program”, a precizat preşedintele FNGCIMM.

Totodată, acesta a menţionat programul IMM Factor cu un un plafon de un miliard de lei pentru care estimează 1.000 de IMM-uri beneficiare.

„Avem, de asemenea, programul IMM Factor. Din păcate, pe final de an, nu am reuşit să finalizăm partea legislativă, dar acum suntem în regulă şi avem un plafon de un miliard de lei, IMM Factor având rolul de a oferi o garanţie de stat pentru a facilita factoringul cu regres la nivelul companiilor mici, pentru a bancariza şi mai mult din creditul comercial şi aduce în zona bancară aceste IMM uri. Estimăm 1.000 de IMM-uri pentru acest program la un plafon de un miliard de lei. Avem IMM Leasing cu un plafon în 2020 de 1,5 miliarde lei. Şi el a apărut pe final de an, dar am reuşit să dăm 2 garanţii în valoare de 200.000 de lei, ceea ce ne face destul de optimişti pentru 2021. Plafonul este de 4 miliarde de lei pe IMM Leasing, statul punând jos ajutor de stat de 78 milioane lei. Deci, cu 78 milioane lei noi sperăm să atragem în zona de finanţarea sănătoasă, pe IMM Leasing, companii pentru o valoare totală de 4 miliarde lei”, a mai spus Cristian Păun.

Totodată, preşedintele FNGCIMM a subliniat că, în perioada următoare, încearcă să propună „nişte scheme de finanţare prin care IMM-urile să ajungă la piaţa de capital”.

„Noi încercăm în perioada care vine să propunem nişte scheme de finanţare prin care IMM-urile să ajungă la piaţa de capital. Şi, aici, din nou garanţiile de stat pot fi importante, pot contribui la crearea acelor scheme prin care să emitem titluri pe piaţa de capital şi cu acele titluri să contribuim la finanţarea, la capitalizarea ideilor de afaceri viabile şi asta – din nou – într-un parteneriat în care intermediarii financiari trebuie să aibă rolul lor şi locul lor – pentru că expertiza legată de risc este la bănci, nu la stat. Noi, la stat, ştim mult mai puţine decât ştiu intermediarii financiari despre ce înseamnă riscul de afaceri”, a explicat Cristian Păun.

Pe de altă parte, preşedintele FNGCIMM a amintit că ratele pentru multe companii româneşti şi persoane fizice sunt amânate cu sprijinul băncilor.

„Să nu uităm că Fondul, împreună cu băncile, au contribuit la amânarea ratelor. Spre deosebire de criza anterioară, băncile, de data aceasta, au putut să participe intens la zona aceasta de recuperare. Şi au participat foarte, foarte activ, nu numai prin IMM Invest. Să nu uităm că ratele pentru multe companii româneşti şi persoane fizice sunt amânate cu sprijinul băncilor, dar şi Fondul a participat prin garantare şi – să nu uităm că fără acest parteneriat cu băncile nu avem cum să ne dezvoltăm. Dacă vrem să căutăm capitalul, nu trebuie să îl căutăm la stat. Capitalul nu este acolo. Capitalul este în economisirile din bănci, în piaţa de capital românească.”, a mai spus Cristian Păun.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Parcul auto al SPAP Sebeș va fi completat cu un buldoexcavator și un utilaj multifuncțional. Cât va fi investiția (P)

Publicat

Parcul auto al Serviciului Public de Administrarea Patrimoniului Sebeș va fi completat, în anul 2021, cu un buldoexcavator și cu un utilaj multifuncțional, investiții care se vor regăsi în bugetul pe care Municipiul Sebeș îl creionează pentru anul în curs și care sunt estimate la circa 280.000 euro.

Începând cu anul 2017, SPAP Sebeș a achiziționat o serie de utilaje care oferă independență Municipiului Sebeș în efectuarea unor lucrări, optimizarea costurilor și nu în ultimul rând, promptitudine în intervenții.

Printre acestea: un buldoexcavator, cinci aspiratoare urbane, un autogreder, o automăturătoare stradală, o autoutilitară de 3 tone, un cilindru compactor, o ministație carburanți, alte echipamente și utilaje (remorcă, cisternă, transpalet stivuitor manual, cupă excavator, cupă taluzare, motofierăstrău, generator curent electric, picamer).

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Scandalul dintre Primăria Alba Iulia și firma de transport STP: PLUS explică de ce nu a votat cu USR în Consiliul Local

Publicat

Confictul intern din cadrul Alianței USR PLUS la nivelul județului Alba a fost făcut public, vineri seara, de președintele USR Alba, deputatul Beniamin Todosiu, după ședința de Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia, ședință în care doi consilieri locali PLUS au votat diferit față de colegii lor din USR.

Mai exact, consilierii PLUS Sergiu Vârtei și Ionela Gavrilă au votat pentru mandatarea primarului Gabriel Pleșa de a semna contractul de atribuire a societății STP pentru gestionarea transportului local, în timp ce consilierii locali din USR au votat împotrivă sau s-au abținut. 

Mai multe surse politice au susținut că în interiorul Alianței USR PLUS Alba, încă dinainte de alegerile locale din 2020, există un conflict între cele două formațiuni, însă acesta nu a fost făcut public până vineri, 26 februarie.

La scurt timp după ședința de Consiliu Local, Beniamin Todosiu, într-o postare pe Facebook, preciza: cei doi consilieri locali PLUS ”și-au bătut joc de albaiulieni și au angajat primăria într-un contract despre care există suspiciuni rezonabile că e păgubos și cu vădite semne de ilegalitate”.

Mihail David: Beniamin Todosiu este liber să aibă orice părere vrea el

Reacția președintelui PLUS Alba, Mihail David, a venit într-o conferință de presă, sâmbătă, la sediul partidului. Acesta a declarat simplu că Beniamin Todosiu, colegul său de alianță la nivel local, este liber să aibă orice părere vrea el.

”Todosiu are o părere personală și eu nu îmi permit să îmi dau cu părerea despre opiniile nimănui”, a declarat Mihail David.

CITEȘTE ȘI: Conflict deschis în Alianța USR PLUS Alba, după votul de vineri din Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia. Ce s-a întâmplat

La scurt timp după votul din Consiliul Local au apărut speculațiile că cei doi consilieri locali ai PLUS ”au bătut palma” cu cei din PNL Alba.

Întrebat de reporterul alba24.ro dacă au avut vreo întâlnire sau vreo discuție cu cei din PNL, Sergiu Vârtei a negat acest lucru.

Mai mult de atât, Vârtei a declarat că intenția lor de a vota pentru mandatarea primarului Pleșa de a semna contractul cu STP era cunoscută de către consilierii locali USR Alba.

Vârtei a mai declarat că a fost deranjat de lipsa de răspundere a consilierilor locali care nu au votat ”pentru” sau care au ales să se abțină.

Cei care au nu au votat ”pentru” sau care s-au abținut de la vot au fost consilierii locali din PSD, USR și independentul Paul Victor Florea.

Sergiu Vârtei: Dacă nu votam ”pentru”, făceam o ilegalitate

Motivul principal pentru care Vârtei a votat pentru mandatarea primarului Pleșa a fost că mandatarea este un act legal, afirmație susținută și de Ionela Gavrilă.

”Hotărârea pe care noi am votat-o ieri este perfect legală. Am mandatat semnarea unui contract rezultat în urma unei proceduri de achiziție publică legală.

Procedura nu a fost tranșată într-o instanță de judecată care să decidă că ar fi ilegală, drept urmare a fost o procedură legală”, a declarat avocatul Vârtei.

”Drept urmare, dacă nu l-am fi mandant pe primarul Gabriel Pleșa de a semna contractul, am fi săvârșit o faptă ilegală, nu am fi respectat legea”, a precizat acesta.

Context

Pe ordinea de zi a sedinței de Consiliu Local al Municipiului Alba Iulia de vineri, 26 februarie, s-a aflat mandatarea primarului Gabriel Pleșa (USR PLUS) pentru semnarea noului contract cu firma de transport STP, contract care trebuie să asigure realizarea transportului public comun atât în Alba Iulia, cât și în localitățile care fac parte din AIDA-TL.

Mandatarea primarului Pleșa a fost votată de consilierii locali din PNL și PLUS, cu 11 voturi ”pentru”.

CITEȘTE ȘI: Războiul dintre Primăria Alba Iulia și STP: Consilierii Locali l-au mandatat pe Gabriel Pleșa pentru a semna noul contract

În ultimele două săptămâni, Primăria Alba Iulia, AIDA TL și STP s-au aflat într-un ”război” dus prin declarații de presă și comunicate, scandal care a culminat cu oprirea gratuității pentru pensionari, elevi și studenți, gest motivat de STP prin faptul că Primăria Alba Iulia nu a achitat mai multe facturi restante.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ministrul Muncii, precizări despre alocații, pensii și legea salarizării. Aviz pozitiv pentru buget

Publicat

Bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) pentru anul 2021 a primit aviz favorabil, sâmbătăt, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci ale Parlamentului.

În acest context, ministrul Muncii, Raluca Turcan, a făcut precizări despre alocații, pensii speciale și cumularea pensiei și salariul.

Legea existentă în Parlament prevede două tranșe de majorare a alocațiilor: una la 1 ianuarie și cealaltă la mijlocul anului. În bugetul Ministerului Muncii pe 2021 sunt incluși banii pentru majorarea alocațiilor de la 1 ianuarie, dar nu și pentru cea de la mijlocul anului. Ministrul Raluca Turcan sugerează că, dacă Parlamentul nu va decide cumva altfel, o nouă mărirea a alocațiilor nu va mai avea loc, potrivit digi24.ro

„Depinde de votul din Parlament. Dacă acesta va fi în sensul obligativității majorării alocațiilor, legea trebuie respectată”, a spus sâmbătă Raluca Turcan. „Bugetul a fost construit cu maximum de atenție și practic am drămuit fiecare leu în bugetul de stat. De aceea, sumele și în bugetul de stat, și în bugetul de asigurări sociale sunt mai mari și decât în anul 2020, și decât în 2019. Efortul bugetar pentru majorarea alocațiilor este în total de 9,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 1 la sută din PIB, ceea ce înseamnă că o altă majorare practic ar duce la ieșirea din deficitul bugetar asumat de guvern și susținut de noi toți”, a explicat ministrul muncii. „În primul și-n primul rând trebuie să vedem votul din Parlament”, a subliniat Raluca Turcan.

Ea a declarat că problema unei eventuale noi majorări a alocațiilor începând din luna august se discută în coaliția de guvernare, dar personal încă nu a avut discuții pe această temă cu liderii celor trei partide.

Turcan, despre interzicerea cumulului pensiei și salariului: Vizează eliminarea unui curent

Ministrul Raluca Turcan a declarat sâmbătă că proiectul care vizează interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public este aproape finalizat. Acesta vizează eliminarea unui curent care există în sistemul public, ca pensionarii să se angajeze din nou la stat, uneori chiar de a doua zi.

„Proiectul este aproape finalizat, mai avem consultări, astfel încât el să fie în primul rând constituțional, în același timp să nu creeze distorsiuni în economie și aș vrea să rețineți că aici e vorba de mai mult decât cumulul pensie-salariu la stat. În primul rând proiectul a izvorât din curentul care există în sistemul public, ca odată pensionat în sistemul public, uneori chiar și anticipat, a doua zi să te angajezi din nou la stat”, a declarat sâmbătă ministrul Muncii.

Raluca Turcan a spus că proiectul vrea să încurajeze munca în sistemul public, dar cu respectarea unui „principiu moral”.

„Noi prin acest proiect dăm în primul rând posibilitatea oamenilor din sistemul public să muncească opțional dacă vor până la 70 de ani. În momentul în care fac această opțiune, de a munci până la 70 de ani, atunci să beneficieze de salariu, dar să nu poată să cumuleze și pensia. Un alt lucru extrem de important este și prevederea prin care odată ieșit la pensie din sistemul public, dacă vrei să te reangajezi poți să o faci în baza acestui proiect. Așadar, acest proiect încurajează foarte mult munca în sistemul public, menținea în viața activă și respectarea unui principiu moral, să nu cumelezi două surse publice în același timp”, a mai spus Raluca Turcan.

Ea a precizat că proiectul prevede anumite măsuri, astfel încât să nu conducă la blocarea unor domenii esențiale.

Variante de abordare a pensiilor speciale

Ministrul Muncii a spus că la minister există mai multe variante pentru eliminarea pensiilor speciale și că acestea vor fi puse la dispoziția grupului de lucru constituit în acest sens la nivelul coaliției de guvernare.

Ministrul Muncii susține că în România sunt aproximativ 9.600 de beneficiari de pensii speciale, care au pensii, în medie, de 9.500 de lei.

„Avem șase alte legi speciale, cu excepția celor ocupaționale din sectorul de apărare și ordine publică, unde există inechități destul de mari și aici mi-aș dori să văd acțiunea politică parlamentară a tuturor celor care s-au concentrat pe pensiile parlamentarilor, pentru că avem aproximativ 9.600 de beneficiari de pensii speciale care au pensia medie de aproximativ 9.500 de lei, în timp ce 4,9 milioane de pensionari din sistemul public de pensie au o pensie medie de 1.500 de lei. Dintre aceștia, aproximativ 2,5 milioane trăiesc sub pensia medie”, a declarat sâmbătă Raluca Turcan.

Aceasta a spus că la nivelul coaliției s-a constituit un grup de lucru pentru eliminarea pensiilor speciale.

„Noi vom la dipoziție câteva variante de abordare a pensiilor speciale, însă ține de votul Parlamentului, pentru că lucruul acesta se face prin proiect de lege, dezbatere parlamentară și mi-aș dori să se întâmple cât mai repede. (…) La nivelul coaliției s-a anunțat un grup de lucru pe pensii speciale și în acest grup de lucru noi vom trimite variantele făcute de minister”, a mai spus Raluca Turcan.

surse: Mediafax, Digi24

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate