Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Hărțuirea morală la locul de muncă. Salariații-victime ar putea primi despăgubiri de la angajatori. Proiect


Publicat

Hărțuirea morală la locul de muncă va fi sancționată, potrivit unui proiect de lege ce intră la vot în Camera Deputaților. De asemenea, sunt prevăzute drepturi la despăgubiri și amenzi pentru angajatori.

Proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi definește hărțuirea morală la locul de muncă drept orice comportament exercitat cu privire la un salariat, de către alt salariat, care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un salariat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă, prin lezarea drepturilor sau demnității salariatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.

Formele prin care se poate manifesta hărțuirea morală la locul de muncă sunt: conduita ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.

Constituie ”hărțuire morală la locul de muncă” și ”o singură manifestare serioasă a unui astfel de comportament, care poate avea un efect dăunător de lungă durată asupra unui salariat”.

Potrivit proiectului, astfel de fapte se sancționează disciplinar, contravențional sau penal.

De asemenea, niciun salariat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat (direct sau indirect), inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă. Încetarea unui contract individual de muncă determinată de faptul că un salariat a fost supus sau a refuzat să fie supus hărțuirii morale este nulă.

Alte prevederi din proiect:

Angajatorul are obligația de a lua măsuri necesare în scopul prevenirii și aombaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederi în regulamentul intern.

Salariatul victimă a hărțuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească elementele de fapt, sarcina probei revenind angajatorului. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

Proiectul propune și pedepse pentru hărțuirea morală la locul de muncă:

– dacă este săvârșită de un salariat, prin lezarea drepturilor sau demnizății salariatului-victimă, este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei; dacă efectele sunt asupra sănătății fizice sau mentale ori a viitorului profesional al respectivei persoane, este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă

– angajatorii care nu respectă obligațiile de prevenire și combatere a acestora fapte pot fi sancționați cu amenzi între 30.000 lei și 50.000 lei; dacă stabilesc reguli/măsuri interne care să determine salariații la acte de hărțuire morală, amenzile pot fi între 50.000 lei și 200.000 lei.

Potrivit proiectului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate obliga angajatorii la măsuri de stopare a hărțuirii morale sau de plată a consilierii psihologice. Dacă angajatorul nu le respectă, sunt prevăzute amenzi de la 100.000 lei la 200.000 lei.

În cazul în care instanțele de judecată constată astfel de fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceste pot dispune:

– obligarea angajatorilor la luarea de măsuri pentru a stopa astfel de acte

– reintegrarea la locul de muncă a salariatului

– obligarea angajatorului la plata de despăgubiri către salariat, în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit

– obligarea angajatorului la plata unei daune compensatorii și morale

– obligarea angajatorului la plata către salariat a sumei necesare pentru consilierea psihologică, pentru o perioadă stabilită de medicul de medicina muncii

– obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale salariatului.

Același proiect prevede că hărțuirea morală la locul de muncă pe criteriul de sex este interzisă.

Inițiativa a fost respinsă de Senat în 2018 și intră la vot în Camera Deputaților.

Contextul inițierii proiectului

În Uniunea Europeană, după anul 2000, s-a acordat o mai mare atenție mediului de lucru, în contextul în care situațiile cu care se confruntă salariații la locul de muncă au devenit mai complexe. Stresul la locul de muncă sau cauzat de munca prestată pentru și sub autoritatea angajatorului, rezultat din acțiunile de hărțuire exercitate de superiori, subordonați sau colegi de același nivel ierarhic s-a dovedit larg răspândit  și a creat insecuritate, atât în viața profesională cât și personală, potrivit inițiatorilor proiectului. Potrivit unui raport UE, la nivelul anului 2000, 8% din forța de muncă (12 milioane lucrători) au declarat că au fost victime ale hărțuirii morale la locul de muncă.

Carta Drepturilor Fundamentale UE (2000) consacră dreptul oricărui lucrător la condiții de muncă prin care să îi fie respectate sănătatea și demnitatea.

Studiile efectuate până în anii 2000 arătau că femeie sunt supuse hărțuirii morale mai mult decât bărbații.

În 2004, UE a adoptat Acordul-cadru privind stresul la locul de muncă. În definește ca o stare ”cu disfuncționalități fizice, psihologice sau sociale”.

În 2006, Confederația Europeană a Sindicatelor, Confederația Mediilor de Afaceri Europene și alte organizații similare au semnat Acordul-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă, prin care s-a stabilit că hărțuirea (și violența) la locul de muncă ”poate fi comisă de către unul sau mai mulți membri din conducere sau salariați, cu scopul sau efectul de a aduce atingere demnității, afectând astfel sănătatea/crearea unui mediu ostil la locul de muncă”. În 2007, România avea unul dintre cele mai crescute grade de incidență a violenței/amenințării cu violența la locul de muncă, potrivit sursei citate, la fel ca Turcia, Portugalia și Norvegia.

Din 2009, stresul, violența și hărțuirea morală la locul de muncă au fost considerate riscuri ”emergente”, cu o importanță tot mai mare în cadrul relațiilor juridice de muncă. În 2011, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene și statelor membre să dezvolte strategii naționale de combatere a hărțuirii la locul de muncă.

În 2014, CE a emis document de implementare a Directivei/cadru 89/391/CEE privind sănătatea mentală la locul de muncă. Au fost amintite ca efecte ale stresului la locul de muncă: absenteism de la locul de muncă, concedii de incapacitate temporară de muncă de lungă durată, chiar sinucideri.

În 2017, CE a lansat o inițiativă de îmbunătățire a securității și sănătății în muncă și un document de orientare pentru angajatori.

În România, potrivit unui studiu INS (2013), 24% din cei 4,4 milioane de angajați intervievați au declarat că sunt expuși unor factori ce le pot afecta sănătatea mentală/fizică, iar 5,8% erau expuși la hărțuire/violență psihică, fizică, presiune ori supraîncărcare la locul de muncă.

sursă: cdep.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: A început montajul pereților-cortină ai Mercur Shopping Center. Cum va arăta micul mall din centrul orașului Alba Iulia

Publicat

”Mercur Shoping Center”, amenajat în spațiul magazinului „Unirea” din centrul municipiului Alba Iulia este în plin proces de extindere și modernizare. Recent a început montajul pereților-cortină ai clădirii. 

Construcția va beneficia de scări rulante pe exterior, dar și de terase, la ultimul etaj.

Din planşele proiectului se observă că noul complex comercial se va numi ”Mercur Shopping Center” şi cel mai probabil va găzdui magazine ale unor retaileri cunoscuţi, dar şi spaţii de alimentaţie publică, astfel că locaţia va deveni al doilea mall din Alba Iulia.

Regimul de înălțime propus este P+3, P+4, P+5. Accesul auto și pietonal se va realiza din strada Calea Moților și Tudor Vladimirescu.

mini mall alba iulia

Pentru lărgirea clădirii cu spaţiul pentru scările rulante, aproximativ 5 metri lăţime, va trebui reorganizat şi spaţiul pentru pietoni.

Foto: Zamfir Andrei Victor

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

SONDAJ Alba24: Cine doriți să fie viitorul președinte al Consiliului Județean Alba. Lista candidaților anunțați

Publicat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru desfășurarea alegerilor locale în 27 septembrie.

Vă puteți exprima opinia și preferințele într-un sondaj legat de candidații la președinția Consiliului Județean Alba – Alba24. 

Pe care dintre următorii candidați l-ați vota pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Alba:

Loading ... Loading ...

Citește și: GRAFIC: Alegeri locale 2020. Calendarul perioadei electorale și principalele etape de parcurs până în ziua scrutinului

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Horațiu Florea, candidatul PRO România pentru președinția Consiliului Județean Alba

Publicat

Horațiu Florea, președintele PRO România Alba, intră în cursa pentru șefia Consiliului Județean Alba, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri 7 august. 

Florea, în vârstă de 30 de ani, este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca și are o firmă privată.

„Eu am intrat în politică din idealism. Unii m-au întrebat de ce nu stau deoparte, fiindcă am o viață liniștită și împlinită profesional.

Alții m-au sfătuit să merg, direct, către un partid consacrat și să condiționez acest lucru de primirea vreunei funcții. Iacă-tă, că am preferat calea mai „grea” și am ales să construiesc, decât să iau lucrurile de-a gata. Sunt doi ani de când investesc timp și energie pentru a încerca să schimb, alături de oameni ca dumneavoastră, lucrurile care nu merg, de atâta amar de vreme, în județul nostru.

Am parcurs zeci de mii de kilometri, am luat la pas fiecare localitate din Alba și am stat de vorbă cu mii și mii de oameni. Și nu cred că e ceva mai dureros decât să vezi că administrația ultimilor ani putea face infinit mai mult.

E motivul pentru care am ales să candidez pentru președinția Consiliului Județean și sunt convins că e un semnal prin care oamenii ar trebui să înțeleagă că se impune, mai mult ca oricând, un schimb între generații și mentalități”, a declarat Horațiu Florea într-un comunicat de presă.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Noi prevederi pentru pensionarii cu stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, în proiectul Legii Salarizării. Ce alegere pot face

Publicat

Pensionarii care nu au cotizat cel puțin 15 ani pentru pensie vor putea opta între pensia minim garantată, care va fi calculată, însă, pe baza contributivităţii, şi o indemnizaţie socială, opţiunea urmând să fie exprimată cu trei luni înainte de aplicarea legii, potrivit proiectului noii legi a salarizării, postat joi seară pe site-ul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

În prezent, circa un milion de pensionari primesc pensia minim garantată de 640 de lei.

„O noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă.

Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă, cu trei luni înainte de aplicarea efectivă a legii.

Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă, ei opt opta pentru aceasta din urmă.

Pensionarii care nu optează în termenul de trei luni rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii, explică ministerul.

„Din 2021, nu o să mai existe niciun pensionar care să aibă stagiul de cotizare mai mic de 15 ani, aşa cum există la ora actuală. Astfel, aceştia vor rămâne la pensia minim garantată de 640 de lei”, mai spun oficialii ministerului.

Pensia minim garantată datează din 2009, astfel încât orice pensionar care are o pensie sub nivelul minim să primească cel puţin această valoare.

Cu alte cuvinte, cei care se încadrează aici vor avea posibilitatea, conform noii legi, să opteze dacă acceptă să rămână în actualul sistem de pensii, însă doar pe baza contribuţiei fiecăruia, fără a mai primi vreun bonus de la stat. În prezent, statul completează diferenţa dintre ce ar trebui să primească fiecare, conform contribuţiilor proprii, şi pensia minim garantată de 640 de lei.

Condiția pentru transformarea pensiei în indemnizație socială

Alternativa pe care o vor avea la dispoziţie aceşti pensionari este să meargă în sistemul de asistenţă socială, adică să-şi transforme pensia în indemnizaţie socială minimă, renunţând însă la statutul de pensionar, căruia, potrivit Constituţiei, nu i se poate lua sau diminua pensia.

În comunicat se arată că sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie.

Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii.

În proiectul de lege se mai prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. „Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi”, au adăugat reprezentanţii ministerului.

În ceea ce priveşte pensia minimă, aceasta se va diferenţia în funcţie de vechimea în muncă. Astfel, în formula actuală, toţi pensionarii primesc o pensie minimă de 640 de lei, chiar dacă au cotizat 13 ani, 19 ani sau 35 de ani, iar, în 2021, pensia minimă ar fi fost de 853 de lei.

Pensiile calculate prin noua formulă

Însă, conform noii formule de calcul, la o vechime de minimum 15 ani, pensionarul primeşte 45% din salariul minim brut şi 1% din salariul minim brut pentru fiecare an în plus. Se ajunge astfel la departajări clare, în funcţie de numărul de ani lucraţi:

cel cu 13 ani primeşte o pensie de 1.032 lei în 2021,

cel cu 19 ani – 1.176 lei,

cel cu 35 de ani vechime – 1.560 lei.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul Legii pensiilor care, potrivit reprezentanţilor instituţiei, urmăreşte eliminarea inechităţilor dintre cei care au cotizat egal şi primesc pensii diferite, dar şi dintre bărbaţi şi femei, aşa cum se întâmplă în prezent, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei,.

„Proiectul de lege urmăreşte eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, care au făcut ca persoane care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceeaşi profesie şi au cotizat egal, să aibă pensii diferite.

De asemenea, se elimină inechităţile din sistem dintre femei şi bărbaţi care au lucrat acelaşi număr de ani, în aceleaşi condiţii şi care au contribuit egal, dar care aveau pensii diferite. Prin actul normativ, pensiile în discuţie se egalizează”, argumentează oficialii ministerului.

sursa: AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate