Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Hărțuirea morală la locul de muncă. Salariații-victime ar putea primi despăgubiri de la angajatori. Proiect


Publicat

Hărțuirea morală la locul de muncă va fi sancționată, potrivit unui proiect de lege ce intră la vot în Camera Deputaților. De asemenea, sunt prevăzute drepturi la despăgubiri și amenzi pentru angajatori.

Proiectul de modificare şi completare a Ordonanţei de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi definește hărțuirea morală la locul de muncă drept orice comportament exercitat cu privire la un salariat, de către alt salariat, care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un salariat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condițiilor de muncă, prin lezarea drepturilor sau demnității salariatului, prin afectarea sănătății sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.

Formele prin care se poate manifesta hărțuirea morală la locul de muncă sunt: conduita ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acțiuni sau gesturi.

Constituie ”hărțuire morală la locul de muncă” și ”o singură manifestare serioasă a unui astfel de comportament, care poate avea un efect dăunător de lungă durată asupra unui salariat”.

Potrivit proiectului, astfel de fapte se sancționează disciplinar, contravențional sau penal.

De asemenea, niciun salariat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat (direct sau indirect), inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă. Încetarea unui contract individual de muncă determinată de faptul că un salariat a fost supus sau a refuzat să fie supus hărțuirii morale este nulă.

Alte prevederi din proiect:

Angajatorul are obligația de a lua măsuri necesare în scopul prevenirii și aombaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederi în regulamentul intern.

Salariatul victimă a hărțuirii morale la locul de muncă trebuie să dovedească elementele de fapt, sarcina probei revenind angajatorului. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

Proiectul propune și pedepse pentru hărțuirea morală la locul de muncă:

– dacă este săvârșită de un salariat, prin lezarea drepturilor sau demnizății salariatului-victimă, este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei; dacă efectele sunt asupra sănătății fizice sau mentale ori a viitorului profesional al respectivei persoane, este infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă

– angajatorii care nu respectă obligațiile de prevenire și combatere a acestora fapte pot fi sancționați cu amenzi între 30.000 lei și 50.000 lei; dacă stabilesc reguli/măsuri interne care să determine salariații la acte de hărțuire morală, amenzile pot fi între 50.000 lei și 200.000 lei.

Potrivit proiectului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate obliga angajatorii la măsuri de stopare a hărțuirii morale sau de plată a consilierii psihologice. Dacă angajatorul nu le respectă, sunt prevăzute amenzi de la 100.000 lei la 200.000 lei.

În cazul în care instanțele de judecată constată astfel de fapte de hărțuire morală la locul de muncă, aceste pot dispune:

– obligarea angajatorilor la luarea de măsuri pentru a stopa astfel de acte

– reintegrarea la locul de muncă a salariatului

– obligarea angajatorului la plata de despăgubiri către salariat, în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit

– obligarea angajatorului la plata unei daune compensatorii și morale

– obligarea angajatorului la plata către salariat a sumei necesare pentru consilierea psihologică, pentru o perioadă stabilită de medicul de medicina muncii

– obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale salariatului.

Același proiect prevede că hărțuirea morală la locul de muncă pe criteriul de sex este interzisă.

Inițiativa a fost respinsă de Senat în 2018 și intră la vot în Camera Deputaților.

Contextul inițierii proiectului

În Uniunea Europeană, după anul 2000, s-a acordat o mai mare atenție mediului de lucru, în contextul în care situațiile cu care se confruntă salariații la locul de muncă au devenit mai complexe. Stresul la locul de muncă sau cauzat de munca prestată pentru și sub autoritatea angajatorului, rezultat din acțiunile de hărțuire exercitate de superiori, subordonați sau colegi de același nivel ierarhic s-a dovedit larg răspândit  și a creat insecuritate, atât în viața profesională cât și personală, potrivit inițiatorilor proiectului. Potrivit unui raport UE, la nivelul anului 2000, 8% din forța de muncă (12 milioane lucrători) au declarat că au fost victime ale hărțuirii morale la locul de muncă.

Carta Drepturilor Fundamentale UE (2000) consacră dreptul oricărui lucrător la condiții de muncă prin care să îi fie respectate sănătatea și demnitatea.

Studiile efectuate până în anii 2000 arătau că femeie sunt supuse hărțuirii morale mai mult decât bărbații.

În 2004, UE a adoptat Acordul-cadru privind stresul la locul de muncă. În definește ca o stare ”cu disfuncționalități fizice, psihologice sau sociale”.

În 2006, Confederația Europeană a Sindicatelor, Confederația Mediilor de Afaceri Europene și alte organizații similare au semnat Acordul-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă, prin care s-a stabilit că hărțuirea (și violența) la locul de muncă ”poate fi comisă de către unul sau mai mulți membri din conducere sau salariați, cu scopul sau efectul de a aduce atingere demnității, afectând astfel sănătatea/crearea unui mediu ostil la locul de muncă”. În 2007, România avea unul dintre cele mai crescute grade de incidență a violenței/amenințării cu violența la locul de muncă, potrivit sursei citate, la fel ca Turcia, Portugalia și Norvegia.

Din 2009, stresul, violența și hărțuirea morală la locul de muncă au fost considerate riscuri ”emergente”, cu o importanță tot mai mare în cadrul relațiilor juridice de muncă. În 2011, Parlamentul European a cerut Comisiei Europene și statelor membre să dezvolte strategii naționale de combatere a hărțuirii la locul de muncă.

În 2014, CE a emis document de implementare a Directivei/cadru 89/391/CEE privind sănătatea mentală la locul de muncă. Au fost amintite ca efecte ale stresului la locul de muncă: absenteism de la locul de muncă, concedii de incapacitate temporară de muncă de lungă durată, chiar sinucideri.

În 2017, CE a lansat o inițiativă de îmbunătățire a securității și sănătății în muncă și un document de orientare pentru angajatori.

În România, potrivit unui studiu INS (2013), 24% din cei 4,4 milioane de angajați intervievați au declarat că sunt expuși unor factori ce le pot afecta sănătatea mentală/fizică, iar 5,8% erau expuși la hărțuire/violență psihică, fizică, presiune ori supraîncărcare la locul de muncă.

sursă: cdep.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

Aproape 2000 de persoane și sute de mașini verificate de Poliție în Alba. Acțiuni în Blaj și Cugir cu luptători SAS și jandarmi

Publicat

Polițiștii din Alba au verificat aproape 2000 de persoane și sute de mașini, în județ, în contextul stării de alertă și pentru prevenirea și combaterea răspândirii COVID – 19. Au fost organizate acțiuni în Blaj și Cugir.

Potrivit Instituției Prefectului Alba, miercuri, 206 polițiști IPJ și 61 de polițiști locali au desfășurat misiuni specifice.

În județ, au fost verificate 1.983 de persoane cu privire la respectarea măsurilor și interdicțiilor privind izolarea / carantinarea sau circulația și au fost organizate trei acțiuni punctuale, în cadrul cărora au fost verificate 237 de autovehicule și legitimate 436 de persoane.

Între orele 9.00 –13.00 și 16.00- 20.00, Poliția Municipiului Blaj a organizat o acțiune punctuală, pe raza municipiului și a comunelor limitrofe, pentru menținerea siguranței publice și prevenirea răspândirii Covid-19. Au fost verificate 438 de persoane aflate în izolare la domiciliu, 104 de locații de izolare, 177 de autovehicule și au fost aplicate 33 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 3.980 de lei.

O astfel de acțiune a fost organizată și la Cugir, unde polițiștii au verificat 84 de persoane aflate în izolare, 39 de autovehicule, au legitimat 58 de persoane, au retras două certificate de înmatriculate și au aplicat 14 sancțiuni contravenționale, în valoare de 4.930 de lei.

La acțiuni, alături de polițiști, au participat luptători SAS, jandarmi și polițiști locali.

În contextul stării de alertă, polițiștii au acționat, în principal, pentru informarea cetățenilor cu privire la noile reguli, potrivit sursei citate.

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Alba continuă să desfăşoare misiuni specifice în contextul pandemiei cu noul Coronavirus si in starea de alertă. Jandarmii asigură măsuri de pază şi protecţie la nivelul a unui centru de carantină, precum şi misiuni desfăşurate cu celelalte structuri cu atribuţii în domeniu, mai precizează Instituția Prefectului Alba.

În ultimele 24 de ore, 60 de jandarmi au acţionat pe raza judeţului Alba, fiind angrenaţi în 46 de misiuni.

De asemenea, echipajele Inspectoratului pentru Situații de Urgență ,,Unirea” al Județului Alba (ISU au desfășurat 14 misiuni de decontaminare pentru echipajele proprii și ale Serviciul de Ambulanță Județean. ISU Alba asigură suportul operațional și fluxul informațional la nivelul Centrului Județean de Comandă și Coordonare a Intervenției (CJCCI), precum și transportul persoanelor suspecte/ confirmate ca infectate. În aceste misiuni au fost implicate 19 cadre ISU Alba.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Guvernul va folosi 33 de miliarde euro de la Comisia Europeană pentru redresarea economică a României

Publicat

Sorin Bumb, deputat de Alba, anunță că România a obținut a doua cea mai mare sumă de bani din Europa de Est și a șasea cea mai mare sumă la nivel european pentru redresare economică. Suma de 33 de miliarde de euro – din care 19 miliarde fonduri nerambursabile va fi folosită pentru sprijinirea companiilor românești și a angajaților români, potrivit sursei citate.

”Eforturile Guvernului Liberal au avut un ecou remarcabil la Bruxelles, România obținând a doua cea mai mare sumă de bani din Europa de Est și a șasea cea mai mare sumă la nivel european pentru redresare economică. Astfel, România va primi în total 33 de miliarde de euro – din care 19 miliarde fonduri nerambursabile – din pachetul de ajutor al Comisiei Europene. Datorită negocierilor purtate de Guvernul PNL și de europarlamentarii PNL la Bruxelles, România este una dintre țările câștigătoare, alături de Spania și Italia.

Guvernul PNL va folosi în mod responsabil acești bani. Odată aprobat pachetul de ajutor economic de către Parlamentul European și de către Consiliul European, banii vor fi folosiți pentru dezvoltarea economiei românești, pentru sprijinirea companiilor românești și pentru angajații români.

Chiar și în plină pandemie Guvernul PNL a acordat o mare atenție utilizării fondurilor europene și a reușit să atragă peste un miliard și jumătate de euro pentru combaterea efectelor pandemiei. Astfel, a fost ușurată presiunea asupra bugetului național, banii europeni fiind folosiți chibzuit în timp de criză: 300 de milioane de euro pentru plata șomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflați în situații defavorizate sau cu risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflați în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

În doar 6 luni, guvernul PNL a recuperat întârzieri de ani de zile în folosirea fondurilor europene: au fost semnate contractele pentru spitale regionale din Craiova și Iași, pe care PSD a eșuat să le facă în 6 ani, au fost lansate 13 apeluri de proiecte cu finanțare europeană care cumulează peste 800 de milioane de euro, s-a evitat dezangajarea a 600 de milioane de euro încă din primele săptămâni de guvernare. România a depășit cu peste 467 milioane de euro ținta de dezangajare.  De asemenea, a fost alocat un buget de aproximativ 500 milioane de euro din fonduri europene pentru înființarea de rețele noi de distribuție a gazelor naturale în localitățile din România. În plus, România a adoptat deja cadrul legislativ care va permite să putem absorbi bani europeni chiar din prima zi a viitorului Cadru Financiar Multianual 2021 – 2027. Este pentru prima dată de când România a aderat la UE când este adoptat din timp cadrul legislativ pentru viitorul exercițiu financiar.

Până acum, România a fost codașa Europei la utilizarea fondurilor europene, PSD situându-se pe primul loc doar la fraudarea banilor europeni. Guvernele PSD au eșuat în utilizarea miliardelor de euro din fonduri europene alocate pentru construcția de autostrăzi. Cifrele spun totul: precedenta guvernare PSD promitea în ianuarie 2017 sute de kilometri de autostradă!  Dar niciun kilometru de autostradă nou nu a fost început și finalizat de precedenta guvernare PSD în 3 ani de zile. Au fost inaugurate doar bucăți din foste autostrăzi începute înainte și care au acumulat mii de zile de întârzieri sub guvernările PSD.

Uniunea Europeană a alocat în trecut sume uriașe de bani ce puteau fi folosite de fostele guverne ale României pentru construcția de noi spitale. În exercițiul financiar actual, care se încheie în curând, au existat bani pentru spitale. Chiar PSD în programul de guvernare din 2016 a promis că va construi 8 spitale regionale cu fonduri europene, însă când au ajuns la guvernare au început să critice instituțiile europene care ne rugau pur și simplu să facem proiecte și să le luăm banii!

Timp de șase ani, între 2014 și 2019, Guvernele PSD au atras doar o treime din fondurile europene structurale și de coeziune alocate României din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2014 – 2020. Guvernul PNL se luptă acum să atragă în timpul rămas din acest cadru financiar restul de două treimi din banii disponibili de la Bruxelles”, a transmis, într-un comunicat, Sorin Ioan Bumb, deputat PNL de Alba.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Programul Casa Verde Fotovoltaice, BLOCAT. Peste 25.000 de oameni așteaptă finanțarea promisă

Publicat

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) nu a publicat până la finalul lunii mai, așa cum promisese, listele finale ale celor care vor beneficia de finanțare pentru a-și instala sisteme fotovoltaice, susține Greenpeace. Potrivit reprezentanților organizației, e doar una dintre multele amânări ale programului Casa Verde Fotovoltaice. La un an și jumătate de la începerea programului, nici măcar un cetățean dintre cei 26.000 care au aplicat nu a devenit prosumator.

Deși la mijlocul lunii mai, conform declarațiilor noului președinte al AFM, Andreea Kohalmi Szabo, 94% din aplicații fuseseră deja analizate (24.504 din cele 26.057 de aplicații primite), programul Casa Verde Fotovoltaice este din nou în impas. Nu au fost publicate listele finale cu dosarele aprobate sau respinse, iar cei care au fost acceptați deja în program nu pot încă să semneze contractele de finanțare necesare pentru demararea lucrărilor. Mai mult, AFM nu a mai avut nicio comunicare publică oficială pe acest subiect din 30 aprilie.

„Acest program de finanțare, ce părea să se fi deblocat la începutul acestui an, a intrat într-o nouă eră tacită a amânărilor. Nu înțelegem de ce nu sunt publicate, așa cum s-a promis, toate rezultatele analizei dosarelor și de ce nu se semnează contractele de finanțare pentru cei care au fost deja admiși în program. Vorbim zi de zi cu zeci de potențiali beneficiari, sunt toți extrem de dezamăgiți de ritmul implementării programului”, a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Programul a reprezentat o lovitură și pentru piața de fotovoltaice din România, care a fost blocată de promisiunea neconcretizată a fondurilor generoase ale programului. Peste 200 de instalatori întâmpină dificultăți economice, susține Greenpeace

„Dezamăgirea se regăsește și în rândul cetățenilor care au aplicat pentru a deveni prosumatori. Dintre cei peste 26.000 de aplicanți, peste 10.000 au fost deja aprobați în program, dar nu pot semna contracte de finanțare, chiar și în cazul în care au făcut toate demersurile conform ghidului de finanțare. Restul de aplicanți, fie au fost respinși, fie nu știu încă dacă sunt sau nu admiși în program. 

Finanțarea oferită de AFM prin programul Casa Verde Fotovoltaice este, teoretic, una generoasă: maxim 20.000 de lei pentru un sistem fotovoltaic de minim 3 kW pentru persoanele fizice interesate să își producă singure energia electrică. Peste 26.000 de cetățeni din întreaga țară s-au înscris pentru a obține finanțare, fondurile totale ale programului de finanțare cumulând peste 113 milioane de euro”, se mai precizeză în comunicatul Greenpeace.

sursa: greenpeace.org

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Tineri din Cugir, REȚINUȚI de Poliție. Au furat 4,5 tone de folii din tablă, de la UM Cugir și le-au vândut la fier vechi

Publicat

arestat catuse

Doi tineri din Cugir au fost reținuți de Poliție după ce ar fi furat 4,5 tone de folii din tablă metalică, din magazia unei firme din oraș. Cei doi sunt cunoscuți cu antecedente penale.

Potrivit unor surse, societatea păgubită este UM Cugir.

IPJ Alba a transmis că, miercuri, polițiștii de investigații criminale din Cugir au luat măsura reținerii, pentru o perioadă de 24 de ore, față de doi bărbați, de 32 și 33 de ani, din Cugir, care sunt bănuiți de săvârșirea unui furt dintr-o societate comercială din oraș.

În perioada 15 – 18 mai 2020, ar fi pătruns, prin efracție, în perimetrul unei societăți comerciale, iar dintr-o magazie ar fi sustras, în mod repetat, bunuri din aliaj metalic în cantitate de 4,5 tone, pe care ulterior le-au valorificat la o firmă de colectare fier vechi. Prejudiciul estimat de reprezentanții societății a fost în valoare de 9.423 de lei.

Cei doi bărbați sunt cunoscuți cu antecedente penale și au fost condamnați pentru fapte similare.

Aceștia urmează să fie prezentați Parchetului de pe Lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate