Hidroelectrica vrea să intervină cu lucrări de reparații la masca barajului Oașa. Care este motivul

Hidroelectrica vrea să intervină cu lucrări de reparații la masca barajului Oașa, pentru a reduce infiltrațiile și a limita pagubele economice produse prin pierderea apei acumulate în lac. 

SPEEH Hidroelectrica SA a lansat miercuri, 31 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) privind execuția reparațiilor la masca barajului Oașa.

Valoarea totală a contractului este estimată la 68.952 de lei, fără TVA. 

Potrivit temei de proiectare, barajul și acumularea Oașa sunt situate în bazinul superior al râului Sebeș, la 63 de kilometri de orașul Sebeș, pe drumul național DN 67 C – Transalpina, Sebeș – Novaci. Barajul realizează lacul de acumulare și regularizare a debitelor pentru amenajarea hidroenergetică Sebeș, treapta Gâlceag. Exploatarea amenajării se face exclusiv pe criterii energetice (putere instalată 150 MW).

Execuția lucrărilor a început în anul 1972, desfășurându-se în primii trei ani în ritm scăzut (galerii de deviere).

În anul 1974 au început excavațiile în ampriza barajului, urmând ca în anul 1976 să se treacă la umpluturile în corpul barajului. Concomitent cu umpluturile au început excavațiile și betonarea vetrei amonte și executarea voalului de etanșare.

Din cauza calităților slabe ale rocii de fundare, lucrările la vatră au avansat greu, rămânând mult în urma umpluturilor. Astfel s-a creat un decalaj mare între punerea în operă a anrocamentelor din prismul amonte de sub mască și restul anrocamentelor din corpul barajului.

În anul 1979 a început betonarea dalelor perimetrale la mască, înainte ca umpluturile să ajungă la cota 1252 mdMB, cum prevedeau instrucțiunile tehnice din proiect, și s-a continuat betonarea până la cota 1212 mdMB în vederea punerii parțiale sub sarcină a barajului.

Recepția lucrărilor în vederea punerii sub sarcină provizorie s-a realizat în toamna anului 1979 și s-a trecut la prima umplere.

Caracteristicile principale ale lacului de acumulare Oașa

• N.N.R. – 1255 mdM
• nivelul maxim la ape excepționale – 1257 mdM
• nivelul minim exploatare – 1205 mdM
• volum lac la N.N.R. – 136 milioane metri cubi
• volum lac la nivel maxim – 145 milioane metri cubi
• volum lac la nivel minim exploatare – 30 milioane metri cubi
• cota retenției normale – 1255 mdM
• cota coronamentului barajului – 1259 mdM
• înălțimea barajului din fundație – 91 metri
• lățimea la coronament – 10 metri
• lățimea la bază – 282 metri
• panta taluzului amonte – 1:1.,3
• panta taluzului aval – 1:1,6 pe trei tronsoane au berme de 3 metri lățime
• volumul de anrocamente – 1.680.000 metri cubi
• suprafața măștii – 24.000 mp

Barajul Oașa este realizat din anrocamente având dimensiuni maxime de 50 cm în zona de suport a măștii de etanșare a barajului și 100 cm în corpul barajului. Etanșarea corpului barajului se realizează cu mască din dale de beton armat, care reazămă pe o vatră înaltă în care este inclusă galeria de vizitare, injecții și drenaj de la piciorul amonte al barajului. Paramentul aval al barajului este protejat cu blocuri de piatră impănate.

Corpul barajului este zonat, sunt patru zone din anrocamente cu caracteristici de granulometrie și compactare diferite.

La piciorul aval al barajului este realizat un zid de beton cu cota coronamentului la 1171 mdMB care captează apele de infiltrație prin mască, vatră, voalul de etanșare în vederea măsurării debitelor. În interiorul zidului se găsesc două cămine, echipate cu deversor triunghiular cu muchie ascuțită, confecționat din oțel, cu o cameră de liniștire amonte, în care se măsoară nivelul, și o cameră de încărcare aval, din care se face evacuarea în albie.

Vatra amonte a barajului este constituită dintr-un masiv de beton fundat pe roca de bază la adâncimi variabile. Corpul vetrei este prevăzut cu o galerie de vizitare și injecții care permit executarea injecțiilor în voal. În galerie sunt amplasate și deversoarele de măsurare a debitelor din infiltrații. Galerie se întinde pe versantul drept, zona albiei și pe versantul stâng până la cota 1205 mdMB. Vatra este legată de culeea mal drept care are înglobată și puțul de acces la galeria de injecții și drenaj printr-un tronson de legătură.

Masca de etanșare din beton armat are grosime variabilă, având 0,3 metri la partea superioară și 1,1 metri la piciorul amonte. Rosturile dintre plăci sunt etanșate cu bandă din material plastic și umplute cu plăci de barapal și mastic bituminos. Din cauza unor deficiențe de execuție, pe unele zone etanșarea cu banda PVC a fost considerată necorespunzătoare. În acest caz a fost adoptată soluția de dublare a etanșării cu o a doua tolă de cupru. Pe zona rosturilor aflate sub nivelul minim de exploatare s-a prevăzut etanșarea cu covor de cauciuc cu inserție de pânză, lipit pe rost cu chit teocolic.

Evacuatorul de ape mari este de tip descrescător cu deversor frontal și canal rapid amplasat pe malul drept unde condițiile topografice au fost mai favorabile.

Golirea de fund este realizată dintr-o galerie de tip potcoavă, priza amonte de tip turn, casa vanelor, portal aval. Galeria are lățimea de 2,4 metri și înălțimea de 2,9 metri, raza bolții fiind de 1,2 metri. Ea are lungimea de 359,65 metri. Capacitatea de evacuare a galeriei de fund la lac plin este de 60 mc/s și asigură golirea lacului de acumulare în condițiile unui debit afluent egal cu debitul modul, într-un interval de 18 zile.

Modificări în ceea ce privește lacul de acumulare și barajul

Potrivit temei de proiectare, colmatarea estimată după ultimele măsurători din anul 2019 este de 6,9%.

În ceea ce privește debitele infiltrate prin corpul și fundația barajului în perioada 1997 – 1999 când acumularea a fost exploatată la NNR 1255 mdM s-au constatat următoarele:

• debitele din galeria de injecții și drenaj au crescut de la 12 litri/minut la 90 litri/minut, fiind mai mari decât limita de 50 litri/minut stabilită de către proiectant
• debitul total infiltrat a crescut de la 20 litri/secundă la 59,59 litri/secundă

Un alt eveniment mai deosebit este evoluția debitului total exfiltrat care a atins o valoare de 61,54 litri/secundă în iulie 2019 la cota 1253,37 mdM, valoarea maximă fiind înregistrată în iunie 2020  – 65,90 litri/secundă la cota 1253,67 mdM.

Necesitatea realizării lucrării

Principalul factor de risc identificat rămâne fragilitatea măștii de beton armat care a suferit modificări în perioada 1981 – 1984, ceea ce impune o examinare amănunțită a măștii în jurul cotei 1230 mdM.

„Deși reducerea infiltrațiilor este numai o problemă economică de limitare a pagubelor produse prin pierderea apei acumulate în lac, totuși, în amplasamentele cu roci conținând falii umplute cu argilă sau alte materiale fine necimentate sau zone slab puternic alterate, unde eroziuni limitate în fundație sunt totdeauna posibile.

Riscurile în momentul în care nu se face o reparație, sunt că apar fenomene evolutive. Din cauza evoluției tasărilor rosturile vor continua să se deschisă, respectiv strivească, afectând etanșarea. Apa care pătrunde sub formă de jet în masa de anrocamente produce rostogolirea și măcinarea lor și poate forma în spatele măștii adevărate caverne”, se precizează în tema de proiectare.

Astfel, prin elaborarea documentațiilor va putea fi determinată starea măștii de la barajul Oașa, sub aspectul:

• intervenției cu lucrări de reparații în zona măștii
• punerea în siguranță în exploatare a utilajelor și centralelor amenajării Sebeș, în aval de barajul Oașa